Posėdžio stenograma

Pirmadienis, 2020 m. sausio 13 d. - Strasbūras

18. Vienos minutės kalbos svarbiais politiniais klausimais

  Presidente. – Seguem-se as intervenções de um minuto sobre questões políticas importantes (artigo 172.º do Regimento).

  Ivan Štefanec (PPE). – Vážený pán predsedajúci, sme v súčasnosti v situácii, kedy sa konštituovala nová Európska komisia, som rád, že aj Európsky parlament dal jasne najavo, že nebude tolerovať žiadne podozrenie z konfliktu záujmov. Myslím, že to je veľmi silný signál aj občanom. Dnes ide o programové a obsahové priority Európskej komisie a Európskeho parlamentu a rád by som zdôraznil jednu, ktorú považujem za najdôležitejšiu, a to je situácia malých a stredných podnikateľov. Hovorím o malých farmároch, živnostníkoch, technikoch, mnohých ľuďoch v IT oblasti, ktorí potrebujú pomoc. Som si istý, že najlepšie im pomôžeme, keď im umožníme znížiť administratívnu záťaž, zjednodušiť život, dokončiť spoločný trh v oblasti služieb, vybudovať spoločný digitálny trh a predovšetkým vybudovať kapitálovú úniu, aby mali lepší prístup k zdrojom. Netreba zabúdať na malých a stredných podnikateľov, pretože tvoria kostru ekonomiky a tvoria hodnoty pre budúcnosť Európskej únie.

  Иво Христов (S&D). – Г-н Председател, преди по-малко от месец над 800 тона отпадъци, предназначени за изгаряне в български топлоцентрали, бяха задържани от италианските власти. Последваха разследвания в италианските медии, които свързват този трафик с местната мафия. Международната престъпност се възползва от свободното движение в рамките на Европейския съюз.

Де факто пътят на търговията с боклук в Европа може да бъде и канал за търговия на наркотици и други незаконни трафици. Същевременно здравето и околната среда на българите стават жертва на отсъствието на европейски механизми за контрол.

Българските граждани не искат страната ни да се превърне в бунище. Затова се обръщам с призив към представителите на Европейката комисия за бърза намеса в случая и предложения за контрол върху търговията с отпадъци в Европейския съюз.

  Judith Bunting (Renew). – In 2018 Cyprus ratified the Istanbul Convention, which states that the rights of victims should be protected at all stages of an investigation and that judicial proceeding should enable victims to be heard, to supply evidence, and to have their views, needs and concerns presented.

Last week, a British teenager was convicted of public mischief in Cyprus and handed a four-month suspended sentence after being found guilty of falsifying a rape claim. This young woman’s legal team has reported irregularities, which may have led to a questionable verdict in this case. How is it possible for a court to conclude this woman was lying when the judge has refused even to consider whether or not she had been assaulted?

The woman in question has also reported that she was denied a lawyer, which is against the European Convention of Human Rights.

We demand, we call on Member States to require that all Member States strive to uphold commitments made in the Istanbul Convention, that Cyprus addresses procedural issues that may have taken place in this case, and that the Cypriot legal system should ensure any appeal is heard by the Supreme Court.

  Silvia Sardone (ID). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, questo è il prosciutto crudo di Parma, è un'eccellenza made in Italy, ma per il sistema Nutri-Score, quello che voi volete introdurre in tutta Europa, è un alimento non sano: vedete, ha la categoria D.

Però, per esempio, questa salsiccia in scatola, che è chiaramente un prodotto industriale, è invece un prodotto sano, ha il bollino verde e lettera A, quindi è assolutamente da mangiare. Questa pasta precotta, fintamente bolognese e fintamente italiana, anche questa ha la lettera A e il bollino verde, quindi per voi è un prodotto sano.

A voi pare normale? Vengono di fatto bocciati prodotti sani, naturali, alla base anche della dieta mediterranea, come l'olio extravergine di oliva, il parmigiano reggiano – eccellenze anche del mio territorio – e vengono favoriti in maniera assolutamente discriminatoria prodotti industriali, surgelati o precotti.

Insomma io voglio semplicemente dire, non solo personalmente ma a nome di tutto il gruppo ID, che noi faremo le barricate e la guerra, qui in Aula, per tutelare i prodotti sani e quindi anche il made in Italy.

  Magid Magid (Verts/ALE). – Mr President, the President of the United States of America publicly and repeatedly fantasised about carrying out war crimes in Iran. The truth is President Trump doesn’t really care about America – like the shifty, failed, plastic mafia boss of his simple imagination, he only cares about himself.

So my dear fellow Europeans, on behalf of world peace, in the name of justice, I call upon the European Union to impose sanctions directly on this warmonger and associates.

The only deterrents this limited individual understands is what personally and financially hurts him. So freeze his European assets, restrict his travel once he is a private citizen again, place sanctions on his beloved golf courses, and let the lessons of Europe be clear: war criminals do not win.

But, friends, let us talk of hope. The hope of peace. The hope of an honest president. America needs that hero to throw off the terror of an endless war, and to secure a brilliant future for all. That hero, that great hope, just could be Bernie Sanders.

  Charlie Weimers (ECR). – Herr talman! Ursula von der Leyens och EU-kommissionens konferens om Europas framtid saknar legitimitet. Den är ännu ett förfelat elitprojekt, för målet är tydligt: att överföra mer makt till EU. En sådan maktöverföring saknar emellertid folklig förankring. Storbritanniens utträde borde ha varit en väckarklocka, liksom eurokrisen och migrationskrisen.

Vi vill att EU ska vara ett flexibelt samarbete mellan suveräna stater. En regeringskonferens med medlemsstaterna i förarsätet är det sätt som fördragen föreskriver för att ändra EU:s fördrag. Det är konstitutionellt och demokratiskt legitimt, så låt oss vandra den vägen. Jag är dock orolig för att många inte kommer att respektera de fördragsförankrade processerna, utan driva på för den här konferensen, men lita på att ni har en opposition i oss.

  Clare Daly (GUE/NGL). – Mr President, almost exactly a year ago today, a dam of toxic waste from a mining company, Vale, collapsed in Brumadinho, killing 272 citizens in Brazil. That area is still suffering.

Today, as we meet here, protesters gather, and have been gathering since Christmas Day, to protest and demand protections from the likelihood of other dams bursting, causing other similar consequences.

We in Europe are culpable for this. It was a German company that built the dam. It was a German company that falsified a certificate of stability, and it is German investments and European money which has backed it up.

As we meet – and the European Investment Bank has promised another EUR 100 million of investment in Brazil – we have a responsibility to these people to ensure that the perpetrators are brought to justice, and that all of our investments are met with the binding legal business and human rights treaties in order to ensure that such catastrophes are not done and carried out in the name of profit and in our name.

  June Alison Mummery (NI). – Mr President, can somebody please tell me why the EU is allowing super trawlers to operate in the English Channel and the Irish Sea? Dutch-owned super trawlers, which are up to 14 times the size of an average fishing boat, have already caused controversy in South America, have been thrown out of Australian waters, and have contributed to massive overfishing in West Africa. The fact is, when it comes to managing our seas, it’s not just what you catch, but what you kill. In the English Channel alone, super trawler bycatch threatens John Dory and bluefin tuna stocks and poses a significant threat to dolphins, but incredibly these vessels have also been allowed to work within the English Channel sea bass hatcheries.

Sea bass is a species under so much pressure. British fishermen are banned from catching it. It is precisely this type of mismanagement that has made the EU’s common fisheries policy an economic and environmental disaster. It is time to learn the lessons of the past and ban the operation of super trawlers. The Africans don’t want them, the Australians don’t want them, and neither do we.

  Traian Băsescu (PPE). – Domnule președinte, Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost introdus pentru România în anul 2007. În fază inițială a avut patru obiective. Ultimul raport, cel pentru anul trecut, are nu mai puțin de 18 recomandări, marcând un salt înapoi de vreo 13 ani.

Este adevărat, raportul a fost redactat în perioada campaniei electorale, când prietenul meu, Frans Timmermans, și-a exercitat calitățile de critic pe justiția din România. Pentru a avea un raport corect, solicit Comisiei o refacere a raportului pentru România, prin experți independenți, nesubordonați comisarului Timmermans.

  Carmen Avram (S&D). – Domnule președinte, noul pact ecologic va aduce, probabil, schimbări comparabile cu cele produse de marile revoluții prin care a trecut omenirea, dar noi avem obligația să ne asigurăm că nu vor exista consecințe dramatice, sociale, așa cum s-au mai întâlnit recent în Europa.

De exemplu, în România, înainte de aderare, printre condițiile impuse de Uniunea Europeană a fost și cea a închiderii minelor declarate neperformante. A urmat o tragedie de proporții. Sute de mii de oameni au intrat în șomaj, orașele au dat faliment și s-au transformat în ruine. În toată țara s-au înregistrat, ani de zile, tulburări sociale. Niciun program guvernamental nu a mai putut repara dezastrul care a fost și uman și economic și ecologic. Chiar și azi, la 16 ani distanță, în acele zone, reconversia profesională este minimă, iar sărăcia, maximă.

Prin urmare, solicit Comisiei să se asigure că viitorul mecanism pentru o tranziție echitabilă va suplimenta, nu va înlocui, Programul de coeziune, care trebuie continuat pentru că nu s-a încheiat, că acest mecanism va fi aplicat chirurgical exact acolo unde trebuie, că va veni la pachet cu asistență tehnică și, mai ales, că nu va adânci decalajul care încă există între țările din estul și din vestul Europei.

  Antony Hook (Renew). – Mr President, as Churchill envisaged in 1946, we have recreated the European fabric and produced the structure under which it can dwell in peace, safety and freedom. Decisions made here will still have an impact in my country for a long time to come, so the success of the European Union remains vital, and I believe the UK’s separation will be temporary. In our recent election, 53% of voters demanded another say on Brexit. Yet people in the UK live under a sham electoral system, which turns 42% of votes into 56% of seats. Almost all our press is owned by a few men living abroad. Britain’s party of government is funded by a tiny number of very rich men with no legal limit on donations. The Prime Minister suppresses a report on Russian interference in our elections. In time, we will again live up to Churchill’s vision, and democracy and Britain’s place in the European Union will be renewed.

  Peter Kofod (ID). – Hr. formand! Børnepenge, barselsregler, grænsekontrol, retten til danske dagpenge og velfærdsydelser, det er alt sammen eksempler på, at EU er ved at tage kontrollen fra os. EU vil bestemme mere og mere og endnu mere. Ja, efterhånden er der vel ikke noget, som EU ikke mener, at man skal blande sig i. Men nu vil EU-eliten ikke alene tage kontrollen fra os, nu vil man åbenbart også tage flagene fra os. Man har åbenbart bestemt, at vi ikke må have vores nationale bordfaner ved vores pladser mere. For mig var flaget på bordet ment som en dyb respekt og ydmyghed over for de mange, mange danskere, der har betroet mig og Dansk Folkeparti deres stemme og tillid. Hvis EU-eliten vil belære mig om, hvad vi skal gøre med vores flag, så kan jeg godt fortælle EU-eliten, hvad den kan gøre ved vores flagstang. Jeg har ikke tænkt mig at rette ind, for jeg ved godt, og jeg kan godt huske, hvad jeg gik til valg på, og hvad jeg lovede danskerne, og det var kampen for bevaringen af nationalstaten.

  Francisco Guerreiro (Verts/ALE). – Senhor Presidente, a Austrália encontra-se devastada pelos incêndios florestais que já destruíram uma área superior a 107 mil quilómetros quadrados, mataram 28 pessoas e incineraram mais de 1 milhão de animais.

Mas o crescimento destes fenómenos climáticos extremos já tinha sido previsto pela comunidade científica. Nada que demovesse o governo australiano a agir. Pior, o atual governo nega publicamente os impactos das alterações climáticas e fomenta ativamente uma política económica e comercial assente em setores altamente poluentes, como é o exemplo da indústria do carvão e do setor pecuário.

E é neste cenário que a União Europeia continua a negociar um acordo comercial com a Austrália para reforçar o comércio internacional e para diminuir as barreiras fiscais entre os blocos económicos. Como se já não bastasse o CETA, dando lastro económico e político ao Canadá, que explora petróleo de areias betuminosas, e o acordo com os países do Mercosul, que destroem ativamente a Amazónia, a Europa caminha agora para mais um acordo transnacional desastroso para o clima.

A Comissão Europeia e este Parlamento têm que pôr um termo definitivo a esta insanidade política e económica de criar acordos comerciais a qualquer preço. É tempo de parar. Ainda vamos a tempo.

  Jorge Buxadé Villalba (ECR). – Señor presidente, diría ahora, a las 11 de la noche, lo que el presidente Sassoli, vulnerando mis derechos como diputado, me ha impedido decir esta tarde, de conformidad con el artículo 195 del Reglamento de esta Cámara.

Y es que el artículo 3 del Reglamento de esta Cámara establece un procedimiento para ser diputado, y es que la autoridad electoral competente de cada Estado remita las correspondientes credenciales para que uno sea posteriormente admitido. Sin embargo, la actitud del presidente Sassoli, al aceptar que los señores Puigdemont y Comín, que no han acudido ante la autoridad electoral española competente, no han acatado la Constitución, y son fugados de la Justicia española, puedan estar en este Parlamento, constituye un atentado contra el Acta electoral europea, un atentado contra el Reglamento de esta Cámara, y pone en serio riesgo la legalidad y la validez de todos los acuerdos que se adopten en este Pleno a partir de ahora.

No sé dónde quiere ir el señor Sassoli. Ya ha tenido que ceder en relación con el señor Junqueras, dado que el Tribunal Supremo del Reino de España le ha demostrado que tenemos la razón, y además tenemos la ley de nuestra parte. Acabará haciéndolo con los señores Comín y Puigdemont. Solo quiero decir que el señor Sassoli está provocando un conflicto institucional sin precedentes, está colocando a este Parlamento fuera de la ley, y recordarle que, sin ley, no hay democracia.

  Presidente. – Embora o colega tenha direito à sua opinião, quero apenas informar que o Presidente David Sassoli não tomou nenhuma decisão. Tomou apenas conhecimento da decisão das instâncias judiciais espanholas.

  João Ferreira (GUE/NGL). – Senhor Presidente, em Portugal, na última década, sentimos de forma particularmente viva o carácter antissocial e antinacional das determinações da União Europeia. Foram os sucessivos programas de estabilidade e o programa da troica, que destruíram direitos, cortaram rendimentos dos trabalhadores, delapidaram e privatizaram património público e degradaram os serviços públicos. Foram as chantagens e as ameaças de sanções quando o país iniciou um caminho de reposição, defesa e conquista de direitos e de rendimentos. São agora as determinações que pretendem impor já não um limite ao défice orçamental mas mesmo um excedente orçamental, para alimentar aqueles que lucram com o nosso endividamento, ele próprio inseparável das consequências das políticas da União Europeia no plano nacional.

Pois bem, esse excedente que querem impor aos trabalhadores e ao povo português é a negação da resposta que falta na melhoria das suas condições de vida e no desenvolvimento do país, resposta que não será dada de forma plena enquanto os interesses do povo e do país não prevalecerem sobre as imposições da União Europeia e de quem nela manda.

  Michaela Šojdrová (PPE). – Pane předsedající, ráda bych v této chvíli popřála znovuzvolené prezidentce Tchaj-wanu, Cchaj Jing-wen, která jasně zvítězila minulou sobotu ve volbách. Před čtyřmi lety jsem měla možnost se s ní setkat při její prezidentské inauguraci a pochopila jsem, že je to silná žena, která tuto zemi skutečně vedla k prosperitě. Z pohledu vztahu k Číně postupovala uvážlivě v zájmu svébytnosti tchajwanského lidu, aby zbytečně Čínu neprovokovala.

Volby na Tchaj-wanu jsou z určitého pohledu svátkem demokracie. Jediné svobodné volby v kontextu čínské civilizace. Konají se férovým způsobem a to vše na dostřel od čínských raket namířených na ostrov. Čína v posledních měsících vystupňovala vůči Tchaj-wanu politický a mezinárodní tlak a dala najevo, že nevylučuje vojenské řešení. Prezidentka Cchaj zachovala chladnou hlavu a určitá opatření také podnikla. Byl přijat zákon proti cizí infiltraci do voleb na Tchaj-wanu, tak jako my máme v Evropě zkušenost s ruským vměšováním do voleb dezinformacemi, tak také na Tchaj-wanu mají bohatou zkušenost s dezinformacemi čínskými. Myslím, že v tomto Evropská unie a Tchaj-wan mohou spojit své síly a já jí blahopřeji.

  Łukasz Kohut (S&D). – Szanowny Panie Przewodniczący! Za dwa tygodnie upamiętnimy ofiary Tragedii Górnośląskiej. Tym mianem określamy represje wobec ludności śląskiej, które rozpoczęły się na Śląsku w styczniu 1945 r. i trwały przez trzy lata. Aresztowania, gwałty, osadzenia w obozach koncentracyjnych oraz przymusowe wywózki do katorżniczej pracy na terenie Związku Radzieckiego. Ta tragedia kosztowała życie ponad 90 tys. ludzi jedynie dlatego, że byli Ślązakami. Obozy w Świętochłowicach-Zgodzie, Mysłowicach, Łambinowicach to smutne symbole tej tragedii.

Tragedia Górnośląska nie stała się jeszcze częścią powszechnej zbiorowej pamięci, a powinna. Powinniśmy uczyć o niej w szkołach: polskich, niemieckich, czeskich, europejskich. Powinniśmy także zapewnić wszystkim dzieciom w Europie lekcje edukacji regionalnej, bo regionalizm i umiłowanie własnego Heimatu to najlepsza odpowiedź na ślepy nacjonalizm.

  Jane Brophy (Renew). – Mr President, this is one of the last plenary sessions before Britain leaves the EU. We may be going, but leaving will impact far into our future.

Today, Parliament discussed the tragic bushfires that have decimated Australia’s homes and wildlife. In Yorkshire, in northern England, people’s homes have been devastated by floods. The EU offered millions of pounds of funding in flood relief, but the UK rejected it. In 1980, our British beaches were badly polluted and they were unsightly too. Just 40 years later, 99% have been designated safe for swimming, mostly because of GBP 3 billion of EU funding.

Can we trust Boris Johnson’s Government to keep our beaches clean? Can we trust that our native species of birds will be saved again from extinction? Who will be there, when the floods come to the UK again, to support us? The EU has worked tirelessly to invest in a shared future for our children. Weird weather events must be a warning to everybody that climate change does not respect international boundaries. It is up to the elected representatives of every nation to protect our planet from environmental destruction, and Britain is so much worse off without the European Union.

  Stanislav Polčák (PPE). – Pane předsedající, obligátní pravidlo říká, že pod svícnem je největší tma. Evropská unie upravuje celou řadu politik, vstupuje do řady oblastí našeho života, někdy šťastně, někdy méně vhodně, ale to, co nám nepochopitelně uniká, je úprava činnosti a financování politických stran, a teď myslím těch národních. Chybí jakákoli transparentnost v tomto ohledu, mnohé státy nemají vůbec upraveno vykazování činnosti národních politických stran a dostupnost těchto údajů pro národní autority, ale i pro občany obecně.

A je třeba říci, že máme celé řady případů, kdy národní politické strany fungují jako trojský kůň třetích mocností, někdy Ruska, někdy jiných. Mohu mluvit o Svobodných z Rakouska, o AfD, o Brexit Party, o maďarském Jobbiku a celé řadě dalších stran. A myslím si, že je důležité, aby Evropská unie i tuto otázku začala řešit, protože pod svícnem bývá největší tma, ale také největší riziko.

  Vlad-Marius Botoş (Renew). – Domnule președinte, România are una dintre cele mai mari incidențe ale cancerului. Din păcate, tratamentul și îngrijirile pacienților bolnavi de cancer nu sunt la standarde acceptabile. Lupta lor și a familiilor lor este incredibilă.

Știu ce înseamnă să vezi membrii familiei răpuși de această boală. Știu ce înseamnă să lupți alături de ei într-un sistem care parcă nu încearcă să te ajute, ba dimpotrivă. Tocmai de aceea cred că este important ca de aici, de la nivelul Parlamentului European, dragi colegi, să facem cât mai multe proiecte în care obiectivul principal să fie prevenția.

Acest capitol din sănătate intră în atribuțiile noastre. Le suntem datori tuturor celor care ne-au votat să ne gândim la modalități clare de prevenire a bolilor. Nu mai este pentru nimeni o noutate faptul că poluarea excesivă și alimentația sunt printre principalele cauzele ale îmbolnăvirilor.

Haideți să acordăm importanța cuvenită acestui capitol! Haideți să recunoaștem că sănătatea cetățenilor europeni este sau ar trebui să fie cea mai mare preocupare a noastră și să acționăm în consecință!

  Eugen Tomac (PPE). – Domnule președinte, intervenția mea de astăzi vizează un subiect ce ține de politica noastră de extindere. În ultima perioadă, Uniunea Europeană și-a concentrat atenția spre Balcanii de Vest, însă am vizitat recent una dintre aceste țări – este vorba de Serbia – și constat că, deși România a condiționat, atunci când au început negocierile în urmă cu 7 ani cu această țară, ca drepturile minorităților să fie respectate, am observat un lucru care mi se pare extrem de grav, și anume, că drepturile minorității românești din această țară – sunt peste 300 000 de vorbitori de limba română – sunt în continuare nerespectate.

Nu există acces la educație în limba română, nu există libertate pentru ca cetățenii acestei țări vorbitori de limba română să aibă propriile instituții de presă și este cu atât mai grav cu cât interdicția de-a se ridica o biserică românească în Malainița, în Serbia de Răsărit – biserică, care este a amenințată cu demolarea de mai mulți ani de zile de autoritățile sârbe – nu a fost retrasă.

Deci trag un semnal de alarmă către Comisie și cer ca drepturile minorităților naționale din această țară să fie strict monitorizate, pentru că, deși s-a semnat un acord bilateral între România și Serbia – acord care a fost negociat de actualul ministru de externe, Bogdan Aurescu – de 7 ani de zile, el nu este respectat și cred că este inadmisibil ca o țară cu aspirații europene, care vrea să devină membră a Uniunii Europene, să nu respecte aceste angajamente.

  John Howarth (S&D). – Mr President, thank you for bearing with me again. Following representations by an elected representative in my constituency, I’m raising this issue as a matter of public record before this House. In recent days, following various media reports, the case of a young British female tourist who made a complaint to police of a multiple rape while on holiday in Cyprus has come to light. She later withdrew the complaint following 10 hours – 10 hours – of police questioning without legal representation. As a result, she was charged and found guilty of the crime ‘fomenting public mischief’ and assigned a four—month prison sentence, suspended for three years. Justice in this Union should work without fear or favour. We are all equal EU citizens. Having looked at reports of this case, I believe there’s a serious miscarriage of justice, or there’s evidence of that, which will do damage to the ongoing reputation of Cyprus. While I welcome the reality of a suspended sentence and the safe return of the young woman in question, I will be raising this issue with my Cypriot colleagues. It is my hope that her name will be cleared on appeal. This Union cannot be considered complete until justice and women’s rights are guaranteed throughout its territory.

  Cristina Maestre Martín De Almagro (S&D). – Señor presidente, el despoblamiento es uno de los retos que tenemos que abordar en esta nueva legislatura. El envejecimiento de la población, el éxodo de los jóvenes y la baja natalidad de las zonas rurales son características comunes de este fenómeno, pero no las únicas. La cuestión es que cada vez es mayor el desequilibrio que existe entre las zonas despobladas y las zonas urbanas. Por eso quiero recordar aquí la responsabilidad que tenemos las instituciones europeas de impedir estas desigualdades y de garantizar que todos los ciudadanos tengan acceso a los servicios básicos y a oportunidades, independientemente del lugar en el que vivan.

Hasta la fecha, los fondos de la PAC, los fondos FEDER y el Fondo Social Europeo han financiado determinadas actividades concretas dirigidas a frenar el despoblamiento, pero ahora tenemos que priorizar estrategias, medidas estudiadas y financiadas plenamente y acordes con las nuevas necesidades y realidades de la sociedad del siglo XXI. Por ejemplo, la promoción de las nuevas tecnologías y la digitalización en el medio rural a través de las redes de alta capacidad, o también apostar por modelos de crecimiento y de desarrollo sostenibles y por el estímulo e incentivos para fijar población. En definitiva, lo que quiero pedir es agilidad, compromiso y que, de una vez por todas, nos pongamos ya manos a la obra para implementar todas estas medidas en virtud de los compromisos que todos hemos asumido con el fenómeno y el desafío demográficos.

  Sunčana Glavak (PPE). – Poštovani predsjedavajući, nastavno možda na ovo što je kolegica prije mene rekla, samo snažna Europa može primjereno odgovoriti na izazove modernog svijeta i zato se četiri prioriteta hrvatskog predsjedanja, o kojima ćemo više čuti sutra ujutro, a gotovo smo zakoračili u sutrašnji dan, mogu sažeti u snažnu Europu u svijetu izazova.

Ja sam sigurna da svi želimo Europu koja se razvija, uz jasan naglasak da manji i veći, i bogati i siromašni imaju jednake mogućnosti, Europu koja povezuje uz puni potencijal svih svojih kapaciteta. Približiti Europu građanima i što bolje ih informirati o svemu onome što Europa donosi jer, nemojmo zaboraviti, ona je njihov dom.

Na inicijativu Hrvatske, demografija je uvrštena u strateški program Europske unije, a Dubravka Šuica potpredsjednica je kojoj je povjerena upravo ta zadaća, Konferencija o budućnosti Europe. Želimo sigurnu Europu koja štiti, želimo utjecajnu Europu. Želimo nastojati ojačati položaj Europe u svijetu, našeg starog kontinenta koji ima nezaobilaznu ulogu biti korektiv i snaga novih izazova u svijetu.

Jesmo li spremni za njih? Sigurna sam, Hrvatska će pokazati da jesmo. O svemu tome više ćemo čuti sutra, a svi vi koji ćete dolaziti u Hrvatsku, želim vam da osjetite kako Hrvatska snažno diše za Europsku uniju.

  Presidente. – Este ponto da ordem do dia está encerrado.