Rodyklė 
 Ankstesnis 
 Kitas 
 Visas tekstas 
Posėdžio stenograma
XML 45k
Pirmadienis, 2020 m. vasario 10 d. - Strasbūras Atnaujinta informacija

15. Vienos minutės kalbos svarbiais politiniais klausimais
Kalbų vaizdo įrašas
Protokolas
MPphoto
 

  Πρόεδρος. – Το επόμενο σημείο στην ημερήσια διάταξη είναι οι αγορεύσεις διάρκειας ενός λεπτου σύμφωνα με το άρθρο 172 του Κανονισμού.

 
  
MPphoto
 

  Tomislav Sokol (PPE). – Poštovani predsjedavajući, prošli tjedan smo u Bruxellesu prisustvovali početku rada na Europskom planu borbe protiv raka. I doista, bila je riječ o jednom fenomenalnom događaju gdje smo čuli mnogo priča ljudi i pacijenata iz prakse koji su pokazali koliko Europska unija može razliku napraviti u tom smislu.

Međutim, ja se nadam da neće sve ostati samo na riječima. U tom smislu bih naglasio da Europska unija ima itekakve i regulatorne i financijske instrumente da doista učini borbu protiv raka realnošću i da postigne kvalitetne rezultate u tom smislu. Jedan od najvećih problema je, što se tiče borbe protiv raka, nejednaka dostupnost zdravstvene zaštite u različitim regijama. U tom smislu, velike razlike postoje između srednje i istočne Europe s jedne strane i zapadne i sjeverne Europe s druge strane.

I ovim putem pozivam Europsku komisiju da prigodom izrade Višegodišnjeg financijskog okvira uzme u obzir ove razlike, da investira kroz kohezijsku politiku i druge instrumente u razvoj centara izvrsnosti za liječenje bolesti u zemljama srednje i istočne Europe kako bismo doista omogućili i postigli tu jednaki pristup zdravstvenoj zaštiti za pacijente u svim državama Europske unije.

 
  
MPphoto
 

  Gabriel Mato (PPE). – Señor presidente, Marruecos es un socio preferente de la Unión Europea y en el caso de Canarias y España además un país vecino. Dicho esto, la Unión Europea no puede admitir bajo ningún concepto que Marruecos apruebe de forma unilateral una nueva delimitación marítima de las aguas del Atlántico oriental junto a Canarias, que afecta sin duda alguna a la competencia española sobre dichas aguas.

No estamos ante un asunto menor, tampoco ante un asunto meramente bilateral. Estamos ante una clara vulneración de la legalidad internacional y de las resoluciones de las Naciones Unidas. Estamos ante un ataque a la integridad territorial de un Estado miembro. No caben declaraciones tibias. No cabe esperar a ver qué pasa. La Unión Europea tiene que comprometerse de forma activa para frenar cualquier actuación unilateral por parte de Marruecos.

Y de la mar a la tierra. Me preocupan también enormemente los acuerdos entre Londres y Rabat en relación con los contingentes y precios de entrada del tomate —pero de eso hablaremos en un futuro inmediato—. En esta mi primera intervención en el Pleno, exijo a la Unión Europea que tome cartas en ambos asuntos.

 
  
MPphoto
 

  Traian Băsescu (PPE). – Domnule Președinte, zilele trecute aveam sentimentul că cel mai puternic lucru de care avem nevoie este solidaritatea. Tehnologia 5G ne prilejuiește ocazia să ne arătăm solidaritatea.

Din acest motiv, pentru a nu crea discrepanțe între statele membre, propun Comisiei să aibă în vedere realizarea unui plan de implementare uniform pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, cu utilizarea unei tehnologii strict produse în Uniunea Europeană și cu reglementări strict emise la nivelul Uniunii Europene, valabile pentru toate statele. Sunt convins că o astfel de abordare va consolida coeziunea între toate statele Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Stanislav Polčák (PPE). – Pane předsedající, já bych se chtěl věnovat tématu kohézní politika, protože to je podle mého názoru jedna z těch páteřních politik v EU a je skutečně nezastupitelná svým významem pro řadu členských států EU.

Já bych nejprve připomněl smysl kohézní politiky, protože jejím smyslem je zejména odstranit znevýhodnění, kterým trpí určité regiony, slabé regiony, a pomoci jejich růstu. Také samozřejmě pro nové země za to, že splnily všechny standardy EU, které byly naplněny při přístupových rozhovorech, tak je dáno toto dotační pravidlo, resp. tato podpora, která jde především od přímých plátců.

Je velmi nebezpečné, pokud tato politika, která skutečně přispívá k odstraňování rozdílů, by byla oslabována a takhle zatím vypadá, že bohužel bude vypadat nový víceletý finanční rámec. Já chci před tímto oslabováním kohézní politiky skutečně varovat, protože to může vykopat velmi hluboké rozdíly. Samozřejmě, pokud to snížení je objektivní v důsledku brexitu a jiných důvodů, tak tomu rozumím, ale myslím si, že bychom se měli zastat kohézní politiky jako páteřní politiky EU.

 
  
MPphoto
 

  Jiří Pospíšil (PPE). – Pane předsedo, já jsem chtěl informovat kolegy a také zástupce Komise o tom, že český Senát, druhá komora Parlamentu, přijal novelu trestního zákoníku, na které jsem pracoval se svými kolegy, která zpřísňuje tresty za týrání zvířat, zpřísňuje otázky tzv. množíren a obecně řeší otázku trestního práva a problematiky zvířete jako živého tvora.

Při těch debatách, které probíhaly na půdě obou komor Parlamentu a také v odborné veřejnosti, se jasně ukazuje, že toto téma je téma evropské a že nemohou jednotlivé země dostatečně efektivně chránit zvířata, která jsou dnes po desítkách tisíc kusů transportována za hrůzných podmínek po Evropě, zvláště z tzv. nových zemí EU do zemí starých.

Jedná se zvláště o tzv. domácí mazlíčky, a byť na první pohled se může jednat o téma marginální, je to téma velmi závažné. Jedná se o obrovské daňové a ekonomické úniky a je třeba, aby Evropská komise toto začala brát konečně vážně a začala toto konečně řešit. Tedy mým cílem je zde vyzvat Evropskou komisi, aby se tomuto tématu začala věnovat.

 
  
MPphoto
 

  César Luena (S&D). – Señor presidente, esta legislatura va a ser la del Pacto Verde Europeo y también la de la transición ecológica justa. Hay compromiso político, hay acuerdo, pero, señorías, en este punto quería reflexionar en la Cámara: tiene que haber también recursos. Son muy importantes, imprescindibles, los discursos, pero tenemos que reforzarlos con recursos.

Quiero llamar la atención sobre varios aspectos. El plan de inversiones sostenibles necesitará más fondos; el Fondo para la Transición Justa necesitará más fondos. Y, además, los dos, una mayor claridad y precisión en sus funciones y estructuras. El cambio de modelo productivo y económico, para que se dé de verdad un cambio sostenible, necesitará una reforma fiscal. Por tanto, señorías, conocemos ahora los retos y los objetivos, pero necesitamos más recursos, más fondos, más precisión, más claridad y, sobre todo, una nueva fiscalidad ambiental.

 
  
MPphoto
 

  Robert Hajšel (S&D). – Vážený pán predsedajúci, cieľom zabezpečiť spravodlivú transformáciu našej ekonomiky na zelenšiu a digitálnejšiu musíme urobiť všetko preto, aby sme naozaj dosiahli, že táto transformácia bude spravodlivá pre všetkých. To znamená, že ju nezaplatia tie najzraniteľnejšie skupiny obyvateľov a že ju nezaplatia dvakrát. To znamená, že nedostanú žiadnu pomoc zo strany Európskej únie a zároveň sa zvýšia ceny energií. O toto všetko sa musíme postarať. Zároveň máme tu nástroje, ktoré predložila Európska komisia, sú správnym krokom vpred. A to je aj napríklad fond spravodlivej tranzície. Tu opäť musíme zabezpečiť, aby sa peniaze z tohto fondu dostali tam, kde to najviac potrebujeme, teda to tých regiónov, ktoré budú touto transformáciou najviac postihnuté a k tým ľudom, ktorí budú najviac trpieť. Potrebujeme, aby sme naozaj dokázali pomôcť týmto regiónom, ale aj krajinám, ktoré spolu s týmito regiónmi a v spolupráci s Európskou komisiou vypracujú tieto plány transformácie, ktorá musí byť úspešnou.

 
  
MPphoto
 

  Sara Cerdas (S&D). – Senhor Presidente, estamos de momento a trabalhar no novo programa para a investigação e desenvolvimento, o Horizonte Europa. Este programa irá formar os nossos jovens e dotá-los de competências para as mais diferentes áreas profissionais e a investigação. Contamos que essas competências sejam transmitidas por parte do sistema de ensino.

Os Estados-Membros devem, assim, aproveitar os instrumentos da União Europeia para a investigação e inovação, de modo a dotar os alunos e o corpo docente de competências que estejam adaptadas às necessidades reais do mundo laboral.

Tive, recentemente, a oportunidade de reunir-me com empresas ligadas à área da investigação e inovação da Madeira - uma região ultraperiférica - que diziam, justamente, que as necessidades de hoje em dia não são as mesmas do passado.

Espero, assim, que o Horizonte Europa seja usado e potenciado por parte dos Estados—Membros, de forma a apostar numa verdadeira transformação curricular e que se traduza em investigação pioneira e de excelência.

 
  
MPphoto
 

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – Señor presidente, los pasados 6 y 7 de febrero tuvo lugar en San Martín (Francia) la 24.ª Conferencia de las Regiones Ultraperiféricas, conocidas como RUP. ¿Qué son? Territorialmente, territorios fragmentados y alejados del espacio de integración supranacional. Jurídicamente, las únicas regiones europeas mencionadas por su nombre en el Derecho europeo primario —en el Tratado de Lisboa, artículo 349—. Pero, políticamente, son una plataforma de conciencia identificada con la razón de ser de Europa, que es la cohesión territorial, social e intergeneracional, que está amenazada por un marco financiero plurianual a la baja, lo que en ningún caso puede ser a costa de las políticas ahora llamadas tradicionales como la agricultura, la cohesión y el Fondo de Desarrollo Regional.

Por eso es imprescindible que las regiones ultraperiféricas mantengan el 85 % de cofinanciación para sus proyectos estratégicos. Y su singularidad energética, en integración del comercio global, protegiendo sus productos sensibles, y también frente al reto migratorio en sus fronteras vulnerables. Para mantener a flote a las regiones ultraperiféricas, cuentan con el compromiso de los eurodiputados nacidos y residentes en esas regiones.

 
  
MPphoto
 

  Adrian-Dragoş Benea (S&D). – Domnule Președinte, trebuie să conștientizăm că pentru a atinge obiectivele ambițioase din Pactul ecologic european avem nevoie nu doar de soluții inteligente și durabile de transport, ci și de căi durabile de transport, construite în respect față de mediul înconjurător.

Vin dintr-o țară care se confruntă cu consecințele lipsei unui Plan național de management al siturilor și ariilor naturale protejate. Sunt afectate, între altele, lucrări de mare infrastructură, precum autostrada Sibiu-Pitești, sau varianta ocolitoare a municipiului Bacău. Fără aceste investiții nu putem dezvolta România și regiunea Nord-Est, una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. E de datoria guvernului de la București să urgenteze planurile de management ale siturilor naturale protejate, pentru a nu bloca respectivele lucrări de infrastructură. De aceea, autostrada Moldovei trebuie să fie una prietenoasă cu mediul și să afecteze cât mai puțin flora și fauna din siturile protejate. Pledez în favoarea variantei de autostradă Iași-Bacău-Brașov, soluția optimă de conectare a Moldovei cu Transilvania, doar 8 % impact pe ariile protejate, față de 55 % impact pentru varianta Târgu-Mureș - Iași.

 
  
MPphoto
 

  Κώστας Μαυρίδης (S&D). – Κύριε Πρόεδρε, πριν από αρκετούς μήνες πήραμε την απόφαση —ως Ευρωπαϊκή Ένωση— για επιβολή κυρώσεων στην Τουρκία, λόγω των παράνομων επεμβάσεών της στην κυπριακή ΑΟΖ. Ενώ περιμένουμε ακόμη τα μέτρα, η Τουρκία συμφώνησε με το καθεστώς της Τρίπολης για διαμοιρασμό της θάλασσας μεταξύ τους, πράγμα που ήδη κρίθηκε από την Ευρωπαϊκή Ένωση εντελώς αβάσιμο νομικά και άκυρο.

Τις προάλλες, η Τουρκία ανακοίνωσε νέες παράνομες ενέργειες σε όλη την Ανατολική Μεσόγειο. Διερωτώμαι λοιπόν: αυτή είναι η αποτελεσματικότητα της Ευρωπαϊκής Ένωσης όσον αφορά την επιβολή μέτρων και κυρώσεων σε ένα τέτοιο αρπακτικό κράτος, όπως η Τουρκία; Αυτή είναι η αποτελεσματικότητα της Ευρωπαϊκής Ένωσης όσον αφορά την προάσπιση των δικών της συμφερόντων και του διεθνούς δικαίου; Θεωρώ λοιπόν ότι, όπως το έθεσε και ο κ. Borrell, είναι απλώς θέμα εφαρμογής του διεθνούς δικαίου και η Ευρωπαϊκή Ένωση οφείλει να βρει τους τρόπους να προασπίσει τα ίδια τα συμφέροντά της.

 
  
MPphoto
 

  Tudor Ciuhodaru (S&D). – Domnule Președinte, această decizie poate salva milioane de vieți. Redeschiderea Institutului Cantacuzino din România trebuie să devină o prioritate pentru Uniunea Europeană. În contextul multiplelor îngrijorări actuale legate de evoluția gripei, a rujeolei, mai nou a coronavirusului și a rezistenței microbiene, precum și dată fiind necesitatea creșterii încrederii în soluțiile de imunizare, vă solicit astăzi, onorată Comisie, finanțarea prioritară a acestui obiectiv strategic.

Soluția mea legislativă a fost adoptată de Parlamentul României ‒ ce-i drept, după ce am depus-o de șapte ori acolo ‒ , dar, pentru a fi cu adevărat eficientă, acest obiectiv trebuie să intre într-un plan integrat la nivel european și poate deveni un obiectiv strategic pentru Uniunea Europeană. Astfel vom putea asigura vaccinuri sigure, ieftine și la timp. 21 de vaccinuri strategice erau produse în România, iar Institutul era unul dintre cele șapte institute producătoare de vaccin antigripal la nivel european. Putem asigura produse unice care cresc imunitatea, precum Qantas Timus și Polidinul, și, mai mult decât atât, în situații de criză cum este coronavirusul acum, se poate pune diagnostic precoce și rapid și preveni epidemiile. Cred că acest standard european de calitate în sănătate pe care l-am propus... ( Președintele a întrerupt vorbitorul) ... deja în Parlamentul European trebuie să devină realitate.

 
  
MPphoto
 

  Juozas Olekas (S&D). – Gerbiamas Pirmininke, šiuo metu aktyviai diskutuojame apie Europos žaliąjį kursą – Europos Sąjungos augimo strategiją, kuri turi ne tik neutralizuoti mūsų poveikį klimatui ir sustiprinti aplinkos ir bioįvairovės apsaugą, bet ir užtikrinti Europos žmonių gerovę.

Bendroji žemės ūkio politika taip pat turės siekti didesnio aplinkosauginio, ekonominio ir socialinio tvarumo. Drauge turės skatinti gyvybingų kaimo vietovių vystymąsi, užtikrindama teisingas pajamas ūkininkams ir kaimo gyventojams.

Tačiau socialinio ir ekonominio tvarumo, būtinų žaliojo kurso sėkmei, mes nepasieksime, jei žemdirbiai skirtingose Europos Sąjungos šalyse ir toliau už tą patį darbą gaus skirtingą atlygį. Lietuvoje ir kitose Baltijos šalyse žemdirbiai, dirbantys pagal tuos pačius reikalavimus, užtikrinantys aukštus maisto saugos ir kokybės, aplinkosaugos ir gyvūnų gerovės standartus, vis dar gauna tiesiogines išmokas, kur kas mažesnes už Europos Sąjungos vidurkį.

Naujasis žaliasis kursas yra istorinė galimybė. Siekiant išsaugoti mūsų planetą ir mūsų vaikų ir anūkų ateitį, mes privalome užtikrinti ir teisingumą, lygias ir sąžiningas galimybes visiems Lietuvos žemdirbiams, taip pat ir vienodai teisingas išmokas.

 
  
MPphoto
 

  Victor Negrescu (S&D). – Domnule Președinte, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un moment care nu trebuie tratat cu lejeritate. Este vorba despre pierderea unui membru important al Uniunii Europene, dar și despre modul în care vom continua să cooperăm pe viitor, în interesul tuturor părților implicate, inclusiv a celor 3 milioane de europeni care trăiesc acolo.

Deja aproape jumătate de milion de români s-au înscris pentru dreptul de ședere și se așteaptă ca noi, aici, în Parlamentul European, să le apărăm drepturile, dar mai ales să identificăm noi soluții pentru a relansa proiectul european. În calitate de europarlamentar, reiterez nevoia creării unui statut nou pentru cetățenia europeană, o garanție juridică explicită a statutului de cetățean al UE, fără diferențe, fără inegalități, o garanție pentru un tratament egal. Cetățenii UE susțin acest deziderat, iar în România, de exemplu, zeci de mii de persoane au semnat petiția inițiată împreună cu PES activists România pentru acest lucru. Dezbaterile privind viitorul UE trebuie să pună accent pe viitor, pe cetățeni și pe acest statut nou al cetățeniei europene.

 
  
MPphoto
 

  Klemen Grošelj (Renew). – Spoštovani gospod predsednik! Zahodni Balkan so tudi ljudje, ki tam živijo, ne le geopolitični interesi. Ena takšnih zgodb, pomembnih za regijo in Bosno in Hercegovino, so lokalne volitve v Mostarju. Tam preko 105.000 prebivalcev zaradi političnih blokad vse od leta 2008 dalje ne more voliti predstavnikov lokalne samouprave. Vlada jim tehnični župan brez demokratične legitimnosti.

Neznosnost razmer, na katere so s tožbo pred Evropskim sodiščem za človekove pravice opozorili sami prebivalci, je Sodišče potrdilo in razsodilo, da stanje v Mostarju predstavlja kršitev človekovih pravic ter naložilo spremembo volilne zakonodaje.

A BiH je posebna država in Mostar je tudi posebno mesto, v katerem je krvava vojna pustila globoke in marsikje nezaceljene rane. Zato pozivam Evropsko komisijo, naj pomaga prebivalcem Mostarja in Bosne dopolniti volilni zakon v roku, postavljenem s strani Sodišča, ter omogočiti izvedbo demokratičnih volitev.

To sicer ne bo realizacija Komisijinih 14 točk, bo pa konkreten korak naprej v demokratizaciji države, konkreten korak v korist prebivalcem Mostarja in korak v približevanju Bosne vrednotam Evropske unije in članstvu.

 
  
MPphoto
 

  Nicolae Ştefănuță (Renew). – Domnule președinte, pădurea face parte din ADN-ul românesc și european. Nu este o surpriză că, la noi, ONG-uri și asociații de cetățeni se ocupă activ de pădure.

Excluderea prin lege a ONG-urilor din administrarea ariilor protejate este o limitare de neînțeles, deoarece ele ar trebui să poată face în continuare proiecte. Acești oameni nu doar cunosc bine pădurea, ei o iubesc, sunt gardienii pădurii, au arătat acest lucru de nenumărate ori. De ce să punem opreliște între ei și menirea lor?

Să nu uităm că, până în 2019, o treime din toate siturile Natura 2000 era administrată de societatea civilă. Statul nu are capacitatea să protejeze pădurea, nu are nici banii, nu are nici oamenii necesari. Ce logică are să oprească cetățenii de la a oferi o mână de ajutor?

Pactul ecologic european este un contract între cetățeni și instituții, dar el nu se va face singur, e nevoie de implicarea oamenilor. Pădurile României sunt pădurile Europei. Aerul nostru, aerul Uniunii Europene vine din pădurile europene.

 
  
MPphoto
 

  José Ramón Bauzá Díaz (Renew). – Señor presidente, el Parlamento Europeo es la casa de la libertad y, por eso mismo, la semana pasada invité a ocho líderes de la oposición cubana para que pudieran venir a esta casa a explicar cuáles son las tropelías que está ejerciendo y ejecutando, realizando en definitiva, el dictador Díaz-Canel en Cuba.

Pero el problema es que, cuando uno trata con dictaduras, aparecen los dictadores. Y así se produjo el hecho de que Díaz-Canel y su régimen impidieron la salida de cinco opositores cubanos. No pudieron impedir, eso sí, que tres de esos opositores, porque viven fuera de Cuba, porque viven en el exilio, sí que pudiesen estar en esta casa, en el Parlamento Europeo.

Pero, pese a ello, se produjo una vergonzosa situación y es que el régimen infiltró en esta casa a una serie de personas para acosar y para agredir verbalmente a los opositores. Y lo más vergonzoso de todo es que esas personas pudieron entrar en esta casa como consecuencia de que el Grupo parlamentario GUE/NGL ―los que son Podemos en España― les permitió acceder precisamente para boicotear, para romper nuestro acto.

En definitiva, que sepa el señor Díaz-Canel, que sepan los dictadores, que, mientras exista ese tipo de acción contra los derechos humanos y civiles, este Parlamento... (el presidente retira la palabra al orador).

 
  
MPphoto
 

  Irena Joveva (Renew). – Gospod predsednik, ne gre več z manj. Veste, nisem dolgo v politiki, vendar dobro vem, da gre vsa politika skozi sredstva. Skozi denar, namenjen financiranju skupnih projektov.

Prihajajoči proračun ne bo učinkoval samo v naslednjih sedmih letih, temveč bo podlaga za desetletja prihodnjega razvoja evropskega projekta. Brez zadostnega primernega proračuna ne bo mogoče financirati ambicioznih in potrebnih načrtov za varno, digitalno in zeleno Evropo. Niti ne bo mogoče ohranjati ravni kohezijske in kmetijske politike, ki sta ključni za razvoj Evrope. Pa je nujno tako prvo kot drugo. Kohezijska sredstva se sicer izplačujejo manj razvitim regijam, da, vendar vplivajo na razvoj celotne Unije. Ta pa mora nujno poskrbeti za dve stvari, sicer je v prihodnosti ne bo. To sta enotnost in solidarnost.

In točno temu je namenjena kohezija. Čas je, da se vsi zavemo te realnosti. Potrebujemo več za več.

 
  
MPphoto
 

  André Rougé (ID). – Monsieur le Président, chers collègues, les départements, régions et collectivités d’outre-mer françaises de Guadeloupe, de Guyane, de Martinique, de la Réunion, de Mayotte et de Saint-Martin, que l’on appelle ici les RUP, ne doivent pas être les sacrifiés de la future politique agricole commune.

En 2018, la Commission européenne a proposé de réduire de 3,9 % le budget du POSEI. C’est grâce à ces régions ultramarines que les consommateurs peuvent déguster de nombreux produits exotiques: des bananes, du rhum ou du sucre de canne. Les filières agricoles et agroalimentaires de l’outre-mer doivent être impérativement soutenues. Il en va de la prospérité de nos agriculteurs et de leur famille, de la pérennité de la production agricole locale et des régimes spécifiques d’approvisionnement.

C’est pourquoi, avec Marine Le Pen et le Rassemblement national, nous demandons à la Commission de maintenir a minima, voire d’augmenter le budget actuel du régime POSEI.

 
  
MPphoto
 

  Gilles Lebreton (ID). – Monsieur le Président, en vertu d’une étrange tradition, les pays qui prennent pour six mois la présidence du Conseil se font sponsoriser par des entreprises privées. De mon point de vue, c’est scandaleux, car cette pratique jette un doute sur l’impartialité des décideurs publics.

L’an passé, la Roumanie s’est ainsi fait sponsoriser par Coca-Cola. Cette multinationale américaine lui a versé plus de 40 000 euros et, en contrepartie, a reçu le droit d’offrir des invitations à des événements publics organisés par la présidence roumaine. Le mélange de l’intérêt général et des intérêts privés était à son comble. Cette année, la Croatie s’était engagée à être exemplaire. Hélas, c’est raté, puisque ce pays s’est fait sponsoriser par le groupe INA, une compagnie pétrolière. Le moins qu’on puisse dire, c’est que ça ne cadre pas très bien avec le projet de pacte vert qui constitue la priorité de la Commission von der Leyen.

Il faut en tirer les leçons et interdire immédiatement le sponsoring des présidences du Conseil, sans attendre que l’Allemagne se fasse sponsoriser demain par BMW et que la France en fasse autant après-demain avec la banque Rothschild.

 
  
MPphoto
 

  Carlo Fidanza (ECR). – Signor Presidente, onorevoli colleghi, nei giorni scorsi ci siamo fatti promotori di una lettera al Presidente Sassoli, a mia prima firma e sottoscritta da altri 35 colleghi eurodeputati italiani, con cui chiedevamo che oggi 10 febbraio, in apertura di sessione, venisse dedicato un momento di ricordo ai circa 30 000 martiri delle foibe, profonde cavità carsiche, e a 350 000 italiani esuli da Istria, Fiume e Dalmazia.

Diamo atto al Presidente Sassoli di aver accolto questa richiesta. Un minuto di silenzio e un asciutto messaggio di ricordo. Rimane il rammarico che non si sia, nemmeno in quest'occasione, trovato il coraggio di indicare chiaramente le responsabilità storiche dei partigiani slavo-comunisti del maresciallo Tito, spesso aiutati da quelli italiani, in quella efferata pulizia etnica contro gli italiani.

Quegli italiani sono morti o sono fuggiti da esuli, sì, ma non si dice mai uccisi da chi o per scappare da chi. L'oblio di ieri e il negazionismo e il giustificazionismo di oggi si combattono con il coraggio della verità storica. Finché ci saranno morti di serie A e di serie B, non ci potrà essere vera pacificazione.

 
  
MPphoto
 

  Πρόεδρος. – Τον λόγο έχει ο κ. Wallace για ένα λεπτό.

 
  
MPphoto
 

   Mr Wallace, did you ask for the floor? Your name is written down on my list.

 
  
MPphoto
 

  Mick Wallace (GUE/NGL). – Mr President, what’s the topic?

 
  
MPphoto
 

  President. – The irregular handling of the Democratic Party’s Iowa caucus by the Iowa Democratic Party and the National Committee in the United States and the concerns it raises for the integrity of the US electoral system.

 
  
MPphoto
 

  Mick Wallace (GUE/NGL). – Mr President, my colleague, seemingly, is going to speak on that subject. While I have the opportunity, I might as well use my minute. We had a very interesting election in Ireland at the weekend, where the neoliberal parties of Fianna Fáil and Fine Gael got their comeuppance and we had an absolute upheaval. It was a direct response from the people to incredible unfairness in how the country is governed. So many people have been left behind by the so-called ‘economic recovery’, and sadly, the government have failed to deal with serious problems that were affecting the people. We have a homelessness crisis. We have a housing crisis. They failed to deal with them. We bailed out the banks. We borrowed billions, and we loaded the burden on the ordinary people. We set up a bad bank called NAMA to deal with distressed assets – they cost the state over EUR 20 billion, and nobody blinks an eyelid. We have a lot of problems, but maybe the elections this weekend will go a little bit towards addressing them.

 
  
MPphoto
 

  Clare Daly (GUE/NGL). – Mr President, (inaudible passage) that this Parliament never misses the opportunity to lecture other countries about their electoral processes or to have a meltdown about electoral interference and yet we’re letting the Iowa caucus go without a mention. Bernie Sanders is on top in the polls, even though we all know the Democrat establishment hates him. Then we find out that the Democrats used an app for the Iowa vote count, built by a company that had taken USD 42 000 from another candidate, Pete Buttigieg. The app broke. The Democrats supressed the result. Mr Buttigieg himself comes out, announces himself the winner and happy days. Now, if this was a reality TV show, we’d be laughing. If it was Iran, Syria or Russia, we’d be suspending the debate here, we’d be apoplectic in our condemnation, but because it’s the United States, that great country that spent so much time bringing democracy to the rest of the world, we say nothing. Well, it’s a bad day and a blight on any semblance of democracy that this type of carry—on would go on, and I didn’t want this to pass without comment.

 
  
MPphoto
 

  Λευτέρης Νικολάου-Αλαβάνος (NI). – Κύριε Πρόεδρε, στις 18 Φεβρουαρίου οι εργαζόμενοι στην Ελλάδα απεργούν ενάντια στο νομοσχέδιο της κυβέρνησης, που διαλύει περαιτέρω την κοινωνική ασφάλιση με συνέπεια η πλειοψηφία των σημερινών εργαζομένων να πάρει λιγότερα από 450 ευρώ σύνταξη. Κατοχυρώνονται οι μειώσεις της προηγούμενης κυβέρνησης του ΣΥΡΙΖΑ και διατηρούνται τα αυξημένα όρια συνταξιοδότησης και η εγγυημένη εθνική σύνταξη φτώχειας των 384 ευρώ. Ανοίγεται o δρόμος για να τζογάρονται τα αποθεματικά σε επενδυτικά προϊόντα υψηλού ρίσκου. Με την ιδιωτικοποίηση, την εξατομίκευση και τις περικοπές υπάρχει ο κίνδυνος να χαθούν οι κόποι μιας ολόκληρης ζωής.

Η υπονόμευση όμως της κοινωνικής ασφάλισης είναι στρατηγική σας επιλογή. Οι αναφορές σας περί κοινωνικών δικαιωμάτων είναι μεγάλο ψέμα. Ανάλογα αντεργατικά σχέδια προωθούνται σε Γαλλία, Βέλγιο και αλλού και οι εργαζόμενοι απαντούν αγωνιστικά. Με το βλέμμα στραμμένο στη νέα ύφεση που έρχεται διευκολύνετε τους εργοδότες μειώνοντας τις ασφαλιστικές εισφορές, ανοίγετε μια αγορά δισεκατομμυρίων για τα κέρδη των ασφαλιστικών μονοπωλίων και τους μοιράζετε «ζεστό» χρήμα.

Με την πάλη τους εργαζόμενοι και αυτοαπασχολούμενοι θα ανατρέψουν τα σχέδια Ευρωπαϊκής Ένωσης και κυβερνήσεων, απαιτώντας κοινωνική ασφάλιση με ευθύνη του κράτους και με δωρεάν υπηρεσίες υγείας και πρόνοιας.

 
  
MPphoto
 

  Eugen Tomac (PPE). – Domnule președinte, intervenția mea de astăzi vizează o țară aflată în imediata noastră vecinătate din Parteneriatul estic.

În Uniunea Europeană avem 24 de limbi oficiale. Se pare însă că, pentru autoritățile de la Kiev, nu este suficient că limba română este limbă oficială a Uniunii Europene și, prin legea educației modificată în 2017, prin care li se interzice minorităților accesul la limba maternă, se întâmplă un lucru extrem de grav: minoritatea română se confruntă cu o teză pe care Uniunea Sovietică a creat-o, și anume că limba română nu este altceva decât o limbă străină pentru românii de acolo și că aceștia vorbesc un grai numit limba moldovenească.

Această teză este astăzi un pericol pentru 500 000 de români care vorbesc limba română și, pentru că profesorii de limbă română din Ucraina cer să se revină la limba română, solicit și eu o comisie care să intervină pe această temă. (Președintele a întrerupt vorbitorul)

 
  
MPphoto
 

  Πρόεδρος. – Η εξέταση επί του σημείου αυτού εληξε.

 
Atnaujinta: 2020 m. gegužės 27 d.Teisinė informacija - Privatumo politika