Doslovný zápis z rozpráv

Streda, 19. mája 2021 - Brusel

19. Európske stredisko výskumu a kompetencií pre kybernetickú bezpečnosť (rozprava)

  Die Präsidentin. – Als nächster Punkt der Tagesordnung folgt die Aussprache über die Empfehlung für die zweite Lesung des Ausschusses für Industrie, Forschung und Energie betreffend den Standpunkt des Rates in erster Lesung im Hinblick auf den Erlass der Verordnung des Europäischen Parlaments und des Rates zur Einrichtung des Europäischen Kompetenzzentrums für Industrie, Technologie und Forschung im Bereich der Cybersicherheit und des Netzwerks nationaler Koordinierungszentren (05628/2/2021 – C9-0152/2021 – 2018/0328(COD)) (Berichterstatter: Rasmus Andresen) (A9-0166/2021).

  Rasmus Andresen, Berichterstatter. – (Beginn des Redebeitrags bei ausgeschaltetem Mikro) … über 42 Millionen Cyberangriffe wurden allein gegen die größten Telekommunikationsanbieter in den letzten 24 Stunden gesichtet. Große Unternehmen, kleine Betriebe von nebenan, öffentliche Krankenhäuser, das Militär, kommunale Stadtwerke, Regierungen, Parlamente oder wir als Privatpersonen – alle können Opfer von Cyberattacken werden.

Sicherlich ist das Ausmaß für unsere Sicherheit sehr unterschiedlich, nichtsdestotrotz können alle Cyberangriffe erhebliche soziale, ökonomische und sicherheitspolitische Schäden anrichten. Das prominenteste Beispiel aus den letzten Tagen ist sicherlich die Colonial Pipeline in den USA, die mehrere Tage vom Netz genommen werden musste. Aber auch der irische Gesundheitsdienst oder das Universitätsklinikum in Düsseldorf sind in den letzten Monaten Opfer von Cyberangriffen geworden. Unsere öffentliche Infrastruktur ist anfällig, und das Ausmaß von Angriffen auf unsere Gesundheits- und Energieversorgung kennt keine Grenzen. 102,9 Milliarden Euro haben allein deutsche Unternehmen im letzten Jahr durch Cyberangriffe als ökonomischen Schaden gehabt. Obwohl 41 % aller deutschen Unternehmen schon von Cyberangriffen betroffen waren, schätzen immer noch knapp 70 % der Unternehmerinnen und Unternehmer das Risiko, Opfer eines Cyberangriffs zu werden, als sehr gering ein. Cyberexpertinnen und —experten konstatieren beispielsweise der Bundesrepublik, aber auch vielen anderen Mitgliedstaaten, nicht ausreichend auf Cyberangriffe vorbereitet zu sein. Es fehlt an einer gut abgestimmten Cyberstrategie, an öffentlichem Bewusstsein und an klaren Verantwortlichkeiten.

Deshalb ist es umso besser, dass es gleich mehrere Vorschläge vonseiten der Europäischen Union gibt, um Cyberattacken den Kampf anzusagen. Ein wichtiger Baustein dafür ist das fertig verhandelte Cybersecurity Competence Centre. Wir wollen mehr europäische Kooperation statt nationalstaatlichem Kleinklein. Cyberkriminalität macht nicht an Ländergrenzen halt, und deshalb sollten wir auch bei Cybersicherheit mehr miteinander kooperieren. Als Abgeordnete sind wir felsenfest davon überzeugt, dass wir mehr europäische Kooperation und gemeinsame Projekte brauchen. Deshalb wollen wir, dass das Centre nicht einfach nur Fördermittel verteilt, sondern dass europäischer Mehrwert entsteht. Wir wollen Forschungsaktivitäten über das Kompetenzzentrum bündeln und gemeinsame Projekte über das Forschungsprogramm Horizon, aber auch über Digital Europe fördern.

Uns Abgeordneten war während der Verhandlungen sehr wichtig, Zivilgesellschaft, Start-ups, kleine Unternehmen, aber auch unsere Cybersicherheits-Agentur ENISA in die zukünftige Arbeit des Centre einzubeziehen. Wir brauchen die Ideen und die Expertise von Verbraucherinnen- und Verbraucherschutz-Organisationen, aus der Wissenschaft, aber auch beispielsweise aus der Privatwirtschaft, und wir wollen und brauchen europäische Innovation. Deshalb wollen wir den Zugang zu Fördermitteln für Start-ups und für kleine Unternehmen erleichtern. Und wir wollen auch stärker auf Open-Source-Anwendungen setzen, und das ist mir besonders wichtig, das hier nochmal zu erwähnen: Open Source ist kein Sicherheitsrisiko, Open Source und offene Standards schaffen mehr Sicherheit und nicht weniger. Sie reduzieren Anbieterabhängigkeiten und fördern dringend benötigte Innovationen.

Wir brauchen eine bessere Kooperation zwischen nationalen Ansätzen, und wir können uns vor allem auch sicherheitspolitisch nicht mehr leisten, dass das von den Mitgliedstaaten nicht ausreichend gemacht wird. Deshalb ist es gut, dass wir es geschafft haben, das Instrument der nationalen Kompetenzzentren in der Regulierung mit aufzugreifen und sie auch dazu zu verpflichten, im europäischen Kompetenzzentrum miteinander zu kooperieren.

Liebe Kolleginnen und Kollegen, die Verhandlungen mit dem Rat waren teilweise sehr zäh. Der Ursprungsentwurf ist im Dezember 2018 von der Europäischen Kommission präsentiert worden. Über mehrere Ratspräsidentschaften hinweg hat es kaum Bewegung gegeben, die großen Streitpunkte waren die Finanzierung, die Governance-Struktur, aber auch die Aufgaben des Centre. Wir haben es dann geschafft, in den Verhandlungen kurz vor Weihnachten dafür zu sorgen, dass Mitgliedstaaten bei europäischen Programmen nicht die EU-Kommission überstimmen können. Denn auch das war uns wichtig: Europäische Programme müssen europäisch verwaltet und entschieden werden. Unser verhandeltes Ergebnis kann sich sehen lassen, und jetzt wünsche ich vor allem der EU-Kommission bei der Etablierung des Cybersecurity Competence Centre in Bukarest viel Erfolg.

Ich möchte mich am Schluss bei meinen Kolleginnen und Kollegen aus dem Industrieausschuss, den Schattenberichterstatterinnen und Schattenberichterstattern, dem Ausschusssekretariat, bei der EU-Kommission, aber auch bei der deutschen Ratspräsidentschaft dafür bedanken, dass wir kurz vor Weihnachten einen fairen Kompromiss miteinander machen konnten, aber zum Beispiel auch bei der kroatischen Ratspräsidentschaft, die es geschafft hat, nach mehreren vergeblichen Anläufen den Knoten im Rat durchzuschlagen. Das war sicherlich auch nicht einfach, und das soll an dieser Stelle auch nochmal erwähnt werden. Und last, but not least bedanke ich mich bei allen Mitarbeiterinnen und Mitarbeitern der Fraktion, die dafür gesorgt haben, dass wir uns in den politischen Verhandlungen wirklich auf die großen Knackpunkte konzentrieren konnten, denn in den technischen Meetings sind auch schon sehr, sehr viele Vorschläge geklärt worden, und das freut uns ganz besonders. Und auch der Kollegin Julia Reda, die in dieser Wahlperiode nicht mehr bei uns ist, aber mit ihrem Bericht in der alten Wahlperiode noch den Startschuss für die parlamentarische Arbeit geliefert hat, gebührt mein herzlicher Dank. Ich freue mich über die große Unterstützung bereits im Industrieausschuss und bin mir sicher, dass die Arbeit des Centre sehr erfolgreich sein wird.

  Paolo Gentiloni, Member of the Commission. – Madam President, today’s adoption of the Regulation establishing the European Cybersecurity Competence Centre and Network is an important milestone in our collective journey to enhance our digital sovereignty by improving EU digital capabilities and cyber—resilience.

The Centre is Europe’s new framework to support innovation and industrial policy and cybersecurity. This ecosystem will strengthen the capacities of the cybersecurity technology community, support the resilience of our economy and society from cyberattacks, maintain research excellence and reinforce the competitiveness of EU industry in this field. The Centre will develop and implement – with Member States, industry and the academic community – a common agenda for technology development and for its wide deployment in areas of public interest and in businesses, in particular for SMEs.

On behalf of the Commission I congratulate and thank Rasmus Andresen as the rapporteur, and his shadow rapporteurs, as well as the members of the Committee on Industry, Research and Energy for their work in reaching an agreement.

The negotiations were challenging at times, but we achieved a compromise that can fulfil the objective. A strategic advisory group will ensure that all stakeholders will be represented in the decision—making priorities. The voting rules of the governing board with Member States allow the Commission to fulfil its responsibilities under the treaties for the Union budget on the financial contributions by Member States, even if they remain voluntary and we would have wished to see more commitment. I am convinced that this mechanism will incentivise investment by Member States and industry in line with the regulation setting up the Horizon Europe and Digital Europe programmes.

Last, but not least, it was agreed that the Centre should be located in Bucharest.

Following the agreement in December, the Commission has already started the work on setting up the Centre and the Network. The first informal governing board with Member States and the European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) took place on 16 April. Until the Centre reaches financial autonomy, the Commission will act on its behalf. We are prepared to implement the new MFF programmes.

This new ecosystem and investment in cybersecurity technology is one cornerstone of our new cybersecurity strategy. Another is the Commission proposal on a revised NIS Directive, NIS II. Even if it is not the debate of today, let me say just a few words on this. The second version of the NIS Directive aims to reduce inconsistencies across the internal market by aligning scope, security and incident—reporting requirements, national supervision and enforcement and the capabilities of competent authorities.

On behalf of the Commission, I would like to thank the rapporteur, Bart Groothuis, for the engagement in the discussions on this proposal. The Commission looks forward to the report and to continue working on these files.

Honourable Members, the EU has the unique opportunity to pool its assets to advance its industrial strategy and leadership in digital technologies and cybersecurity across the digital supply chain, in line with our values and priorities. You can count on the Commission to make sure that the Cybersecurity Competence Centre provides all the necessary impetus to increase our resilience to cyberattacks.

  Pilar del Castillo Vera, en nombre del Grupo PPE. – Señora presidenta, señor comisario, estamos en un momento de desarrollo de medidas en relación con la ciberseguridad, donde este Centro Europeo de Competencia en Ciberseguridad va a jugar un papel fundamental.

Lo primero que quiero hacer, no obstante, es agradecer al ponente y a los ponentes alternativos las facilidades, la disponibilidad que han tenido en todo momento para que, durante el proceso parlamentario, hayamos logrado conseguir en un tiempo bastante récord —teniendo en cuenta las condiciones de esta legislatura— un acuerdo y hayamos podido, gracias a eso, afrontar unas negociaciones con el Consejo, que han sido complejas —como se ha señalado—, pero que han llegado a buen fin.

En síntesis, este Centro Europeo de Competencia en Ciberseguridad tiene una dimensión cuyo gran valor, a mi modo de ver, hay que reconocer y resaltar, que es la que está relacionada con la industria. La industria europea sigue siendo un gran activo de la Unión Europea, de nuestra economía; sigue teniendo una gran competitividad global —sobre todo la industria de manufactura, impulsada por la industria del automóvil— y ahí tenemos que poner todos aquellos recursos que posibiliten —en este caso, en el campo de la ciberseguridad— que nuestra industria cuente con los medios más avanzados, con las tecnologías de ciberseguridad más avanzadas, para reforzar ese papel que tiene de eje vertebrador y decisivo de la economía europea.

Este es el acento que yo quería poner aquí, esta noche, además de todo lo que ha comentado el ponente y también el comisario Gentiloni.

  Maria-Manuel Leitão-Marques, em nome do Grupo S&D. – Senhora Presidente, Senhor Comissário, há um tema que esteve fora da agenda demasiado tempo e que agora nos faz sofrer as consequências dessa desatenção.

Podia estar a falar de vírus e epidemias, mas falo, na verdade, de outros vírus e ameaças, as do mundo digital. Basta olhar para as notícias sobre os recentes incidentes dos registos de saúde irlandeses, a seguradora francesa, passando pelos oleodutos do outro lado do Atlântico. No momento em que se reconhece que o mercado digital, a organização dos dados, a regulação dos conteúdos, tudo isto deve ser feito a nível europeu, o mesmo tem de acontecer com a cibersegurança.

Com esta iniciativa, estamos a assegurar isso mesmo, no campo das competências, da investigação e da inovação. O trabalho que vai ser desenvolvido pelo Centro e pela Rede Europeia de Competências em Cibersegurança vai contribuir para melhorar a segurança dos sistemas de informação, a capacidade de identificar e prevenir ciberataques e proteger a infraestrutura digital crítica. Facilitará o acesso a ferramentas e serviços de cibersegurança às empresas europeias, especialmente às micro e pequenas empresas e ajudará a lutar contra a escassez de qualificações em cibersegurança que enfrentamos na União Europeia, mas, na verdade, as vantagens do centro e da rede vão muito para além do âmbito da segurança.

O impulso aqui dado à investigação e à inovação será um fator de competitividade e de autonomia para a economia europeia, Sr. Comissário, e uma oportunidade para criar empregos mais qualificados. Partilhando recursos e aprendendo juntos, conseguiremos um melhor resultado, sobretudo quando se trata de cibersegurança, uma área onde urge aproximar os Estados-Membros.

Sem cibersegurança não haverá confiança no mercado único digital e sem mercado único digital não haverá União Europeia do século XXI. Saibamos aproveitar este passo e alargar a nossa ambição.

  Claudia Gamon, im Namen der Renew-Fraktion. – Frau Präsidentin! Wir sprechen ja oft darüber, dass sich die Europäische Union mehr um die großen Fragen kümmern soll, und gerade die Mitgliedstaaten sind bei diesem Framing ja gerne vorne mit dabei.

Beim Cybersecurity Competence Centre geht es genau um so eine große Frage. Die Bedrohungslage ist ja immerhin mehr als nur ernst. Es geht um die Integrität unserer öffentlichen Infrastruktur, unserer Institutionen, unserer Demokratie. Es geht um die Sicherheit unserer Bevölkerung und auch unserer Unternehmen, und der Berichterstatter Andresen hat es zu Beginn ja eigentlich schon sehr eindringlich vorgetragen. Wir müssen uns also fragen: Wie können wir in der Union besser zusammenarbeiten, um die gemeinsame Cybersicherheit zu stärken? Wie können wir Ressourcen poolen? Wie können wir Know-how teilen? Wie können wir unsere europäische Forscherinnen- und Forscher-Community zusammenbringen? Wie bringen wir diese State-of-the-Art-Forschung auch mit den Unternehmen zusammen?

Es ist ein Erfolg, dass das Competence Centre jetzt als zentraler Forschungsknotenpunkt, auch als Ergänzung zur ENISA, endlich in die Welt gekommen ist. Wir schaffen es diesmal ja auch, den nationalen Anlaufstellen das Pouvoir zu geben, den Antragstellerinnen und Antragstellern auch bei der Bürokratiebewältigung ein wenig zu helfen.

Was die Mitgliedstaaten aber zu der ganzen Sache beigetragen haben, ist mehr als nur beschämend, meiner Meinung nach. Zu allem eine Meinung haben, überall will man mitentscheiden, eigentlich will man federführend bestimmen über das Ganze. Wenn es dann aber darum geht, wer das Ganze zahlen soll, stiehlt man sich komplett aus der Verantwortung und sagt mehr oder weniger, die Kommission soll hier und da irgendwie ein Budget zusammenkratzen und finden. So werden wir die großen Fragen in Europa nicht beantworten können. Das Cybersecurity Competence Centre wird die europäische Cybersecurity-Forschung um einen großen Schritt weiter nach vorne bringen. Aber mit einer anständigen statt einer solchen schamlosen Beteiligung der Mitgliedstaaten wären wir noch um mehrere Schritte weitergekommen. Der Rat ist eine Verhinderungsinstitution, und es muss endgültig endlich Schluss damit sein.

  Isabella Tovaglieri, a nome del gruppo ID. – Signora Presidente, signor Commissario, onorevoli colleghi, quotidianamente i nostri cittadini europei, le nostre realtà istituzionali e produttive subiscono attacchi cibernetici che causano danni enormi.

Gli Stati membri e l'Europa stanno aumentando il loro impegno su questo fronte e tutti ci auguriamo che le nuove misure messe in campo servano a migliorare la nostra risposta. Ma il punto è che rispondere non basta più. Se ci limitiamo infatti a difenderci in questa competizione, rischiamo di rimanere marginalizzati.

Di fronte a sfide così transnazionali sentiamo parlare costantemente di necessità di più collaborazione. Ma mentre l'Unione europea è davvero aperta e cooperativa con i suoi alleati, in primis la NATO e gli Stati Uniti, spiace vedere che altri paesi non lo siano altrettanto. Da anni, infatti, Europa e Cina discutono di ciberspazio ma le buone intenzioni non bastano più: da Pechino ci aspettavamo collaborazione, anche in vista della pandemia, ma in cambio abbiamo ricevuto disinformazione e scarsa trasparenza.

Da sempre chiediamo rispetto per le informazioni e la proprietà intellettuale: ma attacchi e operazioni di infiltrazione e spionaggio si moltiplicano ai danni delle nostre imprese dei nostri governi. Abbiamo chiesto infine più tutele negli scambi commerciali per valorizzare le nostre produzioni e proteggere i consumatori: ma in risposta abbiamo subito boicottaggi e campagne contro i prodotti europei.

In questo scenario di fragilità, in cui la nostra economia langue mentre quella cinese ha già iniziato la ripresa, i cittadini ci chiedono risposte: bene a nuovi investimenti nella nostra sicurezza informatica ma ricordiamoci che, senza la gestione delle tecnologie e senza il controllo dei dati, rischiamo di rimanere indietro in una competizione globale silenziosa e subdola, ma non per questo meno pericolosa.

  Lars Patrick Berg (NI). – Frau Präsidentin, Herr Kommissar! Ich begrüße diese Initiative, und wir müssen uns nur die jüngste Cyberattacke in den Vereinigten Staaten ansehen, um die erschreckenden Auswirkungen auf Industrie und Verbraucher zu erkennen – oder die Attacke auf die irische Gesundheitsbehörde oder vor Kurzem auf einen bekannten deutschen Lebensmittelhändler. Eine koordinierte Reaktion auf Cyberbedrohungen ist längst überfällig.

Ich habe zwei Anmerkungen: Erstens möchte ich feststellen, dass die ersten Diskussionen mit Interessenvertretern im Jahr 2017 stattgefunden haben. Vier Jahre später bringen wir dieses Gesetz auf den Weg. In einer schnelllebigen, sich ständig weiterentwickelnden Branche sind diese Zeitspannen dem Erfolg keinesfalls förderlich. Zweitens denke ich, dass auch die Attacke auf den US—IT—Dienstleister SolarWinds im Detail untersucht werden muss. Der Angriff wurde von dem privaten Sicherheitsdienstleister FireEye entdeckt, der nicht verpflichtet war, den Angriff an die US—Regierung zu melden. Und wir müssen auch unsere Definition des Eindringens in die Systeme klarer fassen. Schließlich ist es entscheidend, zukünftig klarer zu unterscheiden, was eine wirkliche feindselige Haltung darstellt und was nicht.

  Siegfried Mureşan (PPE). – Doamnă președintă, stimate domnule comisar, stimați colegi, înființarea, crearea Centrului european pentru securitate cibernetică este o veste foarte bună. Prin crearea acestui centru, vom întări capacitatea Uniunii Europene de a se proteja împotriva atacurilor cibernetice. Vom sprijini, de asemenea, industria, toți actorii din sectorul privat care contribuie la securitatea cibernetică a Uniunii Europene. Acest centru va fi un mare sprijin pentru ei.

Prin procesul de digitalizare din ultimii ani, am trăit cu toții noi provocări. Acum este momentul să trecem la nivelul următor. Avem, în Uniunea Europeană, peste 600 de centre care se ocupă de securitate cibernetică. Acum este momentul să aducem toate aceste resurse la un loc - contribuția sectorului privat, cercetarea, expertiza de la nivelul autorităților publice - și să facem din Uniunea Europeană un lider în materie de securitate, un lider în materie de securitate cibernetică.

Sunt încântat că Bucureștiul a fost ales drept gazdă a acestui nou centru pentru securitate cibernetică. Este un câștig pentru România și este un câștig pentru Uniunea Europeană. Candidatura depusă de România a fost considerată, de statele membre, cea mai bună, cea mai potrivită candidatură.

Aș dori să mulțumesc tuturor autorităților din România, noua țară gazdă a acestui centru, pentru întreaga lor contribuție, precum și guvernului României din anul 2020, condus de prim-ministrul Ludovic Orban. Alegerea, pentru România, este o alegere foarte bună. Există foarte mulți lucrători talentați în acest domeniu și România a fost un lider în a genera start-up-uri, noi companii de succes din acest domeniu. Aș dori să mulțumesc tuturor statelor membre pentru faptul că au dat României această șansă. Sunt sigur că decizia de a aloca acest sediu României se va dovedi a fi un succes. Vă mulțumim.

  Lina Gálvez Muñoz (S&D). – Señora presidenta, señor comisario Gentiloni, en primer lugar, quisiera dar la enhorabuena por el acuerdo, que recoge puntos relevantes para mejorar y reforzar las capacidades tecnológicas e industriales de ciberseguridad en la Unión Europea, mantener y promover la excelencia en la investigación y avanzar en la construcción de un mundo digital más seguro financiado por Horizonte Europa y Europa Digital, dos programas que son claves dentro de la Unión Europea.

El constante desarrollo de internet y su uso exponencial en tantos ámbitos de nuestra vida, tanto en lo educativo y lo profesional como en lo social, hacen de la seguridad digital una cuestión muy necesaria y de la que dependemos cada vez más.

Teniendo en cuenta que el 42 % de la ciudadanía de la Unión Europea carece de competencias digitales básicas y que tenemos una escasa alfabetización digital, es esencial asegurar una formación y una educación en ciberseguridad y cerrar la brecha de las competencias digitales que afecta principalmente a las mujeres y a las niñas. Por lo que las menciones en el informe relativas a abordar la brecha existente y garantizar que la comunidad de las y los trabajadores de las TIC sea más equilibrada y diversa son muy necesarias.

En este sentido, las capacidades en seguridad digital —que serán, además, de las más demandadas en el mercado laboral— ayudarán a promover una ciudadanía digital activa que pueda usar servicios y herramientas digitales fiables y que sepa protegerse de los ciberriesgos.

  Dragoș Pîslaru (Renew). – Doamnă președintă, domnule comisar Gentiloni, anul trecut, am văzut cum provocările ne lovesc exact atunci când ne așteptăm mai puțin și am realizat cât de important este să fim pregătiți să facem față oricăror pericole. Atacurile cibernetice au devenit din ce în ce mai complexe, mai greu de depistat și mai bine țintite, iar acest context epidemiologic a favorizat frecvența lor prin faptul că, mai bine de un an, toată activitatea noastră s-a mutat, în mare măsură, în mediul online.

Progresul tehnologic și faptul că ne aflăm în era digitală creează imense oportunități de dezvoltare și inovare, dar prezintă și riscuri, iar noi trebuie să fim conștienți că atacurile și crimele cibernetice sunt una dintre provocările prezentului. ENISA a identificat anumite tendințe ale atacurilor cibernetice, printre care faptul că platformele sociale sunt folosite din ce în ce mai des pentru atacuri.

Înșelăciunea electronică este în creștere și ne poate prinde descoperiți în fiecare zi. Incidentele de securitate au devenit mai greu de observat și motivația principală rămâne, în continuare, cea financiară. Mai avem un drum lung de parcurs până când mediul online va fi cu adevărat sigur, pentru a putea vorbi într-adevăr de o transformare digitală care să pună în siguranță cetățeanul.

Pentru a fi pregătiți, pentru a avea reacții rapide, pentru a putea fi coordonați, este nevoie de un centru de competențe în materie de securitate cibernetică. Acest lucru nu doar că va aduce siguranță în ceea ce înseamnă viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, dar va crea oportunități pentru dezvoltarea industriei, pentru dezvoltarea huburilor digitale, pentru interconectarea lor și pentru modul în care Europa va putea, la nivel global, să facă față cu brio acestor provocări.

Și unde altundeva să înființăm acest centru, dacă nu în cel mai nou hub cu potențial de inovare al continentului european. Sunt mândru că acest centru va avea sediul în România și sunt convins că este o oportunitate de a arăta că inovarea poate curge de la est la vest și de la sud la nord.

  Virginie Joron (ID). – Madame la Présidente, Monsieur le Commissaire, la majorité des systèmes numériques utilisés en Europe est entre les mains des Chinois et des Américains. Nous sommes devenus vulnérables à l’espionnage, aux fuites de données, aux violations de la vie privée et aux cyberattaques.

La raison de cette dangereuse dépendance numérique est évidente. Pendant que les pays de l’Union européenne croyaient fermement aux politiques néolibérales du marché, les gouvernements étrangers, eux, ont tout fait pour renforcer leurs positions dans le secteur du numérique.

Aujourd’hui, la seule façon de sauver la souveraineté numérique de nos pays est de mettre en œuvre des stratégies ambitieuses. L’Union européenne pourrait jouer un rôle de soutien à cet égard, comme cela est proposé avec le Centre de cybersécurité, mais elle ne pourra jamais se substituer à l’action nationale. Par exemple, chaque euro français devrait aller à des entreprises françaises, éventuellement en coopération avec des partenaires européens.

C’est incroyable: lorsque nous mettons en place un hub de données de santé, le gouvernement français offre ce marché à Microsoft. L’État doit soutenir activement des entreprises en proposant des projets d’innovation avec des investissements conséquents, notamment en promouvant le label français cybersécurité. Dans le même temps, des restrictions à l’exportation et à l’acquisition doivent être mises en place pour mettre fin aux pratiques déloyales des entreprises technologiques étrangères. Seul un changement de cap pourrait garantir la cybersécurité en Europe.

  Цветелина Пенкова (S&D). – Господин Комисар, през лятото на 2019 г. личните данни на 5 милиона граждани на Европейския съюз изтекоха, вследствие на кибератака над Националната агенция по приходите на Република България. Това е една от най-мащабните атаки срещу държавно ведомство в рамките на Европейския съюз. Това ясно показва нуждата от изграждането и засилването на технологичен капацитет. Необходими са умения, устойчивост и надеждност на инфраструктурата и на мрежовите информационни системи на държавите членки. Предложеният регламент има за цел да помогне на Европейския съюз да поддържа и развива необходимия технологичен и индустриален капацитет за киберсигурност. Създаването на Европейски център за компетентност за индустриална технологична и научноизследователска дейност в сферата на киберсигурността и мрежата от национални координационни центрове е важна стъпка към сигурността на Съюза, особено в условията на цифрова трансформация, от която ние всички сме част. Апелирам към всички държави членки активно да участват в работата на центъра и да поемат своята отговорност да осигурят сигурността на гражданите на Европейския съюз, както онлайн така и офлайн.

  Dragoş Tudorache (Renew). – Doamnă președintă, domnule comisar, dragi colegi, am văzut și trăit cu toții efectele dramatice ale pandemiei COVID-19. Ne vom resimți pe termen lung, însă cum ar fi făcut fața acestei pandemii economiile și societățile noastre dacă nu aveam tehnologia digitală la dispoziție? Tehnologia ne-a permis să ne adaptăm, să continuăm, să luptăm.

Pe de altă parte, tot ea – tehnologia și spațiul cibernetic – sunt noul câmp pe care se poartă luptele pentru supremația globală. Atacurile cibernetice, atacul asupra infrastructurii digitale și eforturile de subminare a democraților noastre sunt în plină desfășurare în fiecare zi, iar vulnerabilitățile din spațiul virtual sunt amenințări la adresa drepturilor, bunăstării, securității și chiar a vieții cetățenilor noștri.

De aici, nevoia de securitate cibernetică și de aici, trei lucruri pe care vreau să le subliniez. În primul rând, trebuie să începem să gândim mult mai ambițios. SUA și China investesc sume de ordinul sutelor de miliarde pentru securitatea cibernetică, pentru infrastructura necesară și pentru inovație în acest domeniu. Trebuie să începem să avem același nivel de ambiție, dacă ne dorim să fim într-adevăr un actor geopolitic în era digitală și, deci, trebuie să ne propunem să investim mai mult și în acest centru de competență.

În al doilea rând, trebuie să alegem o tabără, să facem echipă și să înclinăm astfel balanța globală în securizarea spațiului cibernetic, iar alegerea e simplă. Statele Unite sunt aliatul și partenerul nostru principal, împreună putem să facem față Chinei.

În al treilea rând, vreau să asigur că România, țara pe care o reprezintă în acest Parlament și care va găzdui centrul de competență, înțelege responsabilitatea care îi revine și importanța strategică a acestui centru.

România va lucra cu seriozitate alături de Comisie și statele membre pentru operaționalizarea cât mai rapidă a centrului și pentru buna lui funcționare. Viitorul este digital și cel mai important pas pentru ca acest viitor să rămână ancorat în valorile noastre democratice este să îl protejăm.

  Maria Grapini (S&D). – Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, iată că suntem la finalul unui parcurs, pornit în 12 septembrie 2018, când Comisia a propus, în cadrul strategiei sale privind piața unică digitală, înființarea acestui centru de competențe. Sigur că vorbim și de rețeaua de centre de competențe la nivel național, dar și de acest centru european de competențe în materie de securitate cibernetică.

Vreau să salut faptul că primul trilog - sunt cinci triloguri, ultimul a luat sfârșit anul trecut, primul trilog a fost în timpul Președinției României și felicit guvernul de la acea vreme - și iată, finalul este că acest centru a fost nominalizat să fie în România!

Domnule comisar, mă bucur că ați amintit în intervenția dumneavoastră că, prin acest centru de competențe, nu vor fi uitate IMM-urile. Sper să fie sprijinite, pentru că, da, în Uniunea Europeană avem foarte multe IMM-uri. Din păcate, nu toate au acces la cercetare și inovare și cred foarte mult că, cu ocazia înființării acestui centru, putem să sprijinim și IMM-urile, putem să punem la un loc cercetarea și inovarea, să avem instrumente prin care, într-adevăr, să avem o apărare cibernetică împotriva atacurilor cibernetice mai bună, pentru că, până la urmă, dezvoltarea tehnologiei merge pas în pas și cu atacurile cibernetice. Eu sper că va fi un succes acest centru, împreună, dacă statele membre vor contribui.

  Paolo Gentiloni, Member of the Commission. – Madam President, I wish to thank the House for this exchange and for the consensus I heard on this proposal. The Centre will support our efforts to develop the necessary technological capacities to mitigate the risks of cyberattacks. We all know these risks are high and increasing.

The Centre will also work on an alignment of public investment at national and European level, as well as private investment, by combining forces and avoiding, if possible, duplication and overlaps. I understand that several years were necessary to reach this conclusion, but it is particularly timely to have it now in the context of the Recovery and Resilience Facility, where no less than 20% of our investment is going to digital investments, including cybersecurity.

On the basis of policies such as the NIS Directive, the cybersecurity certification framework and the 5G security toolbox, the Commission will continue to work with all the relevant stakeholders to achieve that collective cybersecurity resilience at a time when cybersecurity is more needed than ever.

  Die Präsidentin. – Die Aussprache ist geschlossen.

Ich möchte Ihnen mitteilen, dass kein Vorschlag zur Ablehnung des Standpunkts des Rates und keine Änderungsanträge gemäß den Artikeln 67 und 68 GO eingereicht wurden.

Der Standpunkt des Rates gilt somit als gebilligt, und der vorgeschlagene Gesetzgebungsakt gilt somit als angenommen.