Indeks 
 Forrige 
 Næste 
 Fuld tekst 
Procedure : 2019/2196(INI)
Forløb i plenarforsamlingen
Dokumentforløb : A9-0183/2021

Indgivne tekster :

A9-0183/2021

Forhandlinger :

PV 06/07/2021 - 21
CRE 06/07/2021 - 21

Afstemninger :

PV 07/07/2021 - 18
PV 08/07/2021 - 4
CRE 08/07/2021 - 4

Vedtagne tekster :

P9_TA(2021)0350

Forhandlinger
XML 48k
Tirsdag den 6. juli 2021 - Strasbourg Revideret udgave

21. Årlig rapport om, hvordan Schengenområdet fungerer (forhandling)
Video af indlæg
PV
MPphoto
 

  Puhemies. – Esityslistalla on seuraavana Tanja Fajonin kansalaisvapauksien sekä oikeus- ja sisäasioiden valiokunnan puolesta laatima mietintö Schengen-alueen toimintaa koskevasta vuosikertomuksesta (2019/2196(INI)) (A9-0183/2021).

 
  
MPphoto
 

  Tanja Fajon, poročevalka. – Gospa predsedujoča, še enkrat spoštovani plenum. Razpravo želim začeti z optimizmom.

Schengen je eden od največjih dosežkov Evropske unije. Do nedavnega železne in s krvjo umazane meje so s širitvijo Unije in Schengenom znova izginile. Schengen je postal simbol svobode, ključen je za notranji trg ter za uveljavljanje temeljnih pravic svobodnega pretoka blaga in storitev, dela, znanja, idej ter seveda gibanja.

Danes imamo tudi že v moji državi Sloveniji generacije mladostnikov, ki se meja v Evropi več ne spominjajo. Neomejena svoboda znotraj Evrope je zanje samoumevna, a na žalost se je Schengen zaradi številnih kriz v zadnjih letih znašel v globoki krizi.

Epidemija koronavirusa je svobodo gibanja še dodatno ohromila. Schengen je postal dežurni krivec za vse težave Unije ter talec nacionalnih, parcialnih interesov držav članic ali celo njihovih oblastnikov. Medsebojno zaupanje, temelj vzajemnega sodelovanja je nadomestilo nezaupanje.

V šestih letih od 2015 so članice nadzore na notranjih mejah uvedle kar 275-krat. V devetih letih pred tem pa zgolj 35-krat. Čeprav bi moral biti Schengen ob svojih dobrih petindvajsetih letih v svojih najboljših olimpijskih letih, je močno ohromljen in že na intenzivni negi.

Obstoječa pravila niso več kos razmeram. A za reformo moramo nujno zbrati potreben politični pogum. Biti moramo drzni, ambiciozni, biti moramo vizionarski. Vprašanje je, ali to zmoremo. V poročilu zato naslavljamo izzive, s katerimi se je Schengen soočil v zadnjih letih in predlagamo rešitve.

Covid-pandemija je razkrila pomanjkljivosti pri soočanju s skupnim izzivom – čezmejno zdravstveno krizo. Pomanjkanje jasnejši pravil v tovrstnih primerih je povzročilo velik kaos na mejah in neusklajen odziv držav članic. Izkušnja sama kliče po ustrezni rešitvi.

Nadzori na notranjih mejah v šestih državah članicah nezakonito in brez pravne podlage trajajo že skoraj pet let. Status quo je nedopusten, nekaterim pa očitno koristi. Poskus prenove pravil iz leta 2017 je propadel.

Od Komisije zato pričakujem in jo tudi pozivam, da poišče izhod iz slepe ulice. Parlament bo vselej vaš zaveznik. S številnimi izzivi se ob odsotni učinkoviti skupni migracijski in azilni politiki, ali pa tudi zaradi nje, še vedno soočamo tudi na zunanjih mejah. Sredozemlje je že tragično grobišče nesrečnih ljudi. Zato nujno potrebujemo mehanizem tudi za zaščito temeljnih človekovih pravic na mejah in ničelno toleranco do kršitev.

Reforma mehanizma preverjanja uporabe schengenske zakonodaje, ki jo je Komisija predstavila letos v začetku junija, je korak v pravo smer. Številne zahteve parlamenta so bile uslišane. Obžalujem zgolj izbrano pravno podlago, ki pa Parlamentu tokrat ne omogoča enakopravne vloge. Zato predsedujočo Slovenijo Svetu unije pozivam, da vključi Evropski parlament v razpravo kot enakovrednega partnerja, kot je bilo to storjeno leta 2013 ob sprejemanju prvega schengenskega mehanizma.

Prihodnost evropskega prostora brez notranjih meja je odvisna od naše sposobnosti, prilagoditi se krizam in izzivom. Trenutno se zdi, da stopicamo na mestu. Imamo vlade, ki lastne interese odkrito postavljajo pred nacionalne in evropske. Z reformo moramo temeljito prenoviti skupna pravila o notranjih mejah. Prav tako moramo odpraviti vse vzroke nezaupanja med državami članicami, zlasti glede varovanja zunanje meje, ter preprečiti dogodke, ki to zaupanje načenjajo. Tiste države, ki pravila kršijo, pa napotiti na sodišče.

Nujno moramo dokončati tudi izgradnjo schengenskega prostora, saj razkosan nima prihodnosti. Bolgarija in Romunija sta neupravičeno v čakalnici že skoraj desetletje. Hrvaška je na dobri poti, a končna odločitev je za vse tri v rokah držav članic.

V Parlamentu ne pristajamo na Evropo dveh hitrosti in na delitev državljank v različne interese. Naj za konec dodam še to, da je Schengen preveč pomemben, da bi z njim tako mačehovsko ravnali. Nobena država, niti Evropska unija, si ne moreta privoščiti njegovega razpada. Politična in ekonomska cena bi bila preprosto izjemna. In če bomo ogrozili prihodnost schengenskega prostora, bomo ogrozili prihodnost Evropske unije same in tega, verjamem, si ne želi nihče.

Spoštovani komisarki, ki vem, kako ima težek zalogaj na mizi, pa sporočam, da ima v Evropskem parlamentu zaveznika tudi, ko gre za tako zahtevno reformo in obnovo schengenskega prostora.

 
  
MPphoto
 

  Ylva Johansson, Member of the Commission. – Madam President, school is out and summer is here. Europe is getting ready to travel again, reminding us all of the importance of freedom of movement and the importance of Schengen. Especially after this last year behind us, we all have missed that freedom so much.

Thirty percent of our citizens live in a border area, 1.7 million people live in one Schengen country and work in another, and 3.5 million people cross internal borders every day. Schengen is a unique area of freedom, security and justice. We will need Schengen to rebuild our economies. There’s no going back to Schengen, we can only go forward.

I wish to thank Tanja Fajon very much for telling me that the European Parliament is one of my important allies to achieve this goal. That is also shown in the report, Tanja Fajon, that you presented today and I warmly thank you for this report. Together, we must shape the future of Schengen. That is why, last year, President von der Leyen, speaking before this House, announced a new strategy for the future of Schengen, which we presented last month, building on two high—level political meetings on the Schengen Forum we organised since last November, with crucial input from Members of the European Parliament.

The Commission’s Schengen strategy is based on the idea that to move freely inside the Schengen Area we must ensure the security of our citizens. We must prioritise three essential things.

First, we must secure our external borders. To do that, we must implement the decisions we’ve already taken. Frontex’s new standing corps is being set up as we speak. It will support Member States at the most vulnerable places along our borders, benefiting the whole Schengen Area. We are building the most advanced external border management system in the world by launching the entry—exit system and the European Travel Information and Authorisation System (ETIAS) next year and achieving full interoperability by 2023. We have state—of—the—art information systems. It’s essential to link them up to stop criminals and terrorists and to keep track of third-country nationals.

Second, besides protecting our borders, we must protect our citizens inside our borders. That is why we have launched strategies, initiatives and proposals to fight the trafficking of drugs, guns and human beings, to fight child sexual abuse, terrorism and organised crime. We’ve launched proposals to improve police cooperation and law enforcement information exchange to boost the mandate of Europol. By the end of this year, we will present a police cooperation code to build permanent police partnerships.

Equally, we need to better manage migration. We have started to make good progress with the pact, with the adoption of the blue card and the political endorsement last week of the EU asylum agency. We need to continue progress step by step. Better managed migration will also make Schengen stronger.

Third, we must together take responsibility for the governance of the Schengen Area. The Schengen Forum will meet once a year to discuss key political decisions at high political level, supported by an annual state of Schengen report that the Commission will present later this year with the new Schengen scoreboard to keep track of progress. This will support our common work in the Schengen Forum. We have also proposed a stronger Schengen evaluation and monitoring mechanism to detect and solve problems sooner, as called for by this Parliament.

I’m confident that we can make very swift progress on this file, which is essential for mutual trust between Member States, trust we need to have in the Schengen Area. Later this year, the Commission will present a targeted revision of the new Schengen Borders Code to ensure that, when several Member States face a crisis, we have a response that is rapid, coordinated and European, and that internal border checks remain measures of last resort.

Together, we have learned the lessons of past crises. Since 2015, Schengen has faced challenges – migration, terrorism and, most recently, the pandemic – causing Member States to introduce internal border checks. Secondary movements are a real issue, but internal border checks have not solved the problem and will not help us to manage migration. Our new Pact on Migration and Asylum is a much better instrument to manage migration.

Criminals and terrorists are a real threat, but internal border checks alone are not what will stop criminals and terrorists. We can only stop them by joining forces with better police cooperation and state—of—the—art ICT systems. The virus is a real danger, but internal border checks have not, and will not, stop the virus. Only coordinated action will help us to get out of this crisis.

So let us now move forward on Schengen together. Let the start of summer, the summer of 2021, this summer of freedom, inspire us to fully restore freedom of movement and to get Schengen ready for the future so our children can also work, study and travel all over Europe, when they like and wherever they like. And, to complete the Schengen Area, it’s time for Bulgaria, Romania and Croatia to take their place.

 
  
MPphoto
 

  Paulo Rangel, em nome do Grupo PPE. – Senhora Presidente, Senhora Comissária, não há dúvida de que a circulação livre na Europa está hoje posta em causa de um modo mais grave do que antes. É verdade que foram imperativos de saúde pública que levaram todos os governos da Europa a impor restrições no espaço Schengen, mas nada obrigava a que estas restrições não fossem obedecer a um critério uniforme e homogéneo. Uma coisa é aceitar que, numa situação de pandemia, se podem criar restrições, outra é cada Estado definir diferentes critérios para diferentes tipos de restrições.

Aquilo que a pandemia veio provar foi que nós precisamos de um governo, de uma governança de Schengen que seja uma governança posta nas mãos da Comissão, que tenha critérios iguais para todos suscetíveis de serem executados por cada Estado, mas de acordo com padrões que são padrões uniformes. E por isso, é tão, diria eu, ilusória, a situação a que chegamos com o certificado digital que permite a livre circulação.

O que nós vemos hoje - e posso dizê-lo pela experiência dos últimos três dias ou quatro dias a voar na Europa - é que em cada aeroporto e em cada país temos critérios diferentes que não conhecemos, apesar de estarmos a usar o certificado digital e, por isso, isto é já uma condenação deste futuro de Schengen.

Termino apenas com uma exortação igual à da Senhora Comissária, esperamos ardentemente pela entrada da Roménia, da Bulgária e da Croácia no espaço Schengen.

 
  
MPphoto
 

  Birgit Sippel, im Namen der S&D-Fraktion. – Frau Präsidentin! Grenzenfreies Reisen im Schengen-Raum ist eine unserer größten Errungenschaften und dennoch hochgefährdet. Auf COVID und Schengen will ich in dieser Minute gar nicht eingehen, denn es gibt genug andere Probleme, angefangen bei jahrelangen widerrechtlichen Grenzkontrollen über die mangelnde Konsequenz seitens der Kommission hin zu den zahllosen Berichten über schwerwiegende Menschenrechtsverletzungen an unseren Außengrenzen.

Ja, eine grenzfreie EU braucht ein funktionierendes Grenzmanagement. Und genau dafür braucht es einen Rechtsrahmen, der für die Mitgliedstaaten bindend ist und keine Hintertüren ermöglicht. Es braucht bei der Europäischen Grenz— und Küstenwache eine Führungsebene, die Grund— und Menschenrechte schützt, anstatt pushbacks zu tolerieren und totzuschweigen.

Die Kommission muss die teils gravierenden Mängel und Schwachstellen jetzt schnellstmöglich beheben, damit wir im nächsten Jahr ein positiveres Fazit ziehen können.

 
  
MPphoto
 

  Ondřej Kovařík, on behalf of the Renew Group. – Madam President, the idea of being free of internal borders is at the very core of our Union and it became a reality through the Schengen Agreement. Free movement of people, goods and services is the basis of the European single market. We all adapted to open borders easily, and the young people now don’t even remember the times of visas and border checks. Free movement comes as second nature.

When most countries went into lockdown, we experienced first-hand how connected Europe is and the necessity of open borders. EU citizens were stranded outside their home countries. Trucks queued up at various border points. Meanwhile, EU countries lacked coordination. And although we were able to find a quick fix by agreeing on green lanes to re-establish at least the free flow of goods, we should avoid such situations in the future at all costs.

This summer, the EU’s Digital Covid Certificate brings us closer to the idea of the Schengen Area as we know it – back to a more coordinated Europe, maintaining our core freedoms. Crisis after crisis, we realise the importance of the Schengen Area and the protection of its external borders. Schengen cannot work as designed if our external borders are not properly protected.

Today is Lithuania’s national day, a country sharing an external border with Russia and Belarus and reports suggest the Lukashenko regime is smuggling asylum seekers to Lithuania and therefore to the EU. There are many other EU border countries. We need to work together in a true spirit of the Union to help them strengthen their border controls.

Finally, let’s not mistake Schengen for the EU. Let’s not forget about the EU Member States which want to be part of the common area. Our efforts should aim to expand it as soon as possible to make the Schengen Area a real common endeavour of the Union.

 
  
MPphoto
 

  Gwendoline Delbos-Corfield, au nom du groupe Verts/ALE. – Madame la Présidente, parfois, les États rêvent d’une Europe où les biens circuleraient le plus librement possible, sans taxes, sans contraintes environnementales, sans règles sociales, mais où les êtres humains, eux, auraient les plus grandes difficultés à traverser les frontières. Une Union européenne où l’on se méfierait de son voisin et où l’on refuserait d’accueillir celui qui vient de plus loin.

À partir de 2015, l’Allemagne, l’Autriche, le Danemark, la Norvège, la Suède ont réintroduit les contrôles aux frontières, et la France l’a fait de manière permanente et constante. Avec la pandémie, ce fut une escalade. Le premier instinct des États fut de s’isoler les uns des autres au lieu d’essayer de se coordonner pour trouver ensemble les meilleures solutions médicales et sanitaires pour affronter cette crise inédite. Ces refus de passage aux frontières s’accompagnent de violences physiques insupportables, comme en Croatie, ou de tracasseries administratives, d’entraves au droit, de harcèlement judiciaire, comme entre la France et l’Italie. Les États membres, quand ils font cela, sont non seulement le plus souvent dans l’illégalité, mais ils bafouent l’essence même du projet de l’Union européenne, cet espace de liberté pour les citoyennes et les citoyens français et européens et cet idéal, cet espoir d’une amitié renforcée entre les peuples qui s’incarne dans l’espace Schengen.

Il faut que cela cesse. Il faut que l’ouverture des frontières redevienne la normalité. Il faut que les droits fondamentaux soient systématiquement respectés, sans ambiguïté. Et il faut que toute maltraitance aux frontières, permise ou ordonnée par un État, fasse immédiatement l’objet d’une enquête approfondie et indépendante.

 
  
MPphoto
 

  Charlie Weimers, on behalf of the ECR Group. – Madam President, like ostriches, the left continues to bury their heads in the sand to avoid seeing all the plight and misery of open borders. This annual report on Schengen does not contain a single reference to terrorist attacks, migrants entering Europe illegally, drug smuggling, human trafficking or the organised crime groups from abroad that burglarise and terrorise Swedish homes and property owners. Are you really so ignorant now? Your ignorance, like the ostrich, with its head buried in the sand to avoid predators, is a myth. You do know what’s going on.

To my centre-right colleagues, if you, especially those who claim to be tough on crime, vote for this report, then either you know but you don’t care, or your devotion to EU integration far surpasses your concern for your constituents.

 
  
MPphoto
 

  Clare Daly, on behalf of The Left Group. – Madam President, I’d like to start by thanking Tanya and her staff for the really constructive and inclusive negotiations on this file, the result of which is we have before us a report which is really strong in a whole number of respects, in particular, I think, in terms of the criticism of the illegal internal border controls and the criticism of Frontex, an agency that has been involved in the most outrageous abuses on Europe’s borders.

The report also contains necessary references, more generally, to the really atrocious situations at those borders, where pushbacks, horrific abuse and violence are a daily reality for men, women and children who seek asylum in Europe. The report could have been stronger on this, but unfortunately, some of the right-wing groups prevented that. But they shouldn’t – because we have to be real about this. Europe’s approach to migration for years has amounted to a crime against humanity. Tens of thousands are dead. Tens of thousands of children and others are a scourge inflicted by Fortress Europe. We should recognise this and take note, but I thank Tanya for the work done on the report so far.

 
  
MPphoto
 

  Vladimír Bilčík (PPE). – Vážená pani predsedajúca, Schengen je kľúčový pilier európskeho projektu. Životný priestor, ktorý zažil za posledný rok a pol existenčnú skúšku kvôli vírusu, ktorý nepozná hranice ani pravidlá a ohrozuje nielen ľudské zdravie, ale aj európsky spôsob života tak spätý s voľným pohybom pre kohokoľvek z nás.

Európsky priestor slobodného pohybu postavíme opäť na nohy len keď prekonáme pandémiu. Schengen bude iba tak silný ako úspešný bude náš kolektívny zápas s ďalšou covidovou vlnou. Áno, európsky digitálny certifikát je skvelou správou pre slobodu v schengenskom priestore. Aby však fungoval naplno a bol skutočnou cestou k slobode v Európe, musíme očkovať oveľa rýchlejšie než doteraz, a to zvlášť v krajinách tak bytostne závisiacich od fungujúceho Schengenu ako v tej mojej na Slovensku, ale aj v celej strednej Európe. Dezinformácie o očkovaní ničia nielen zdravie a životy ľudí, ale podkopávajú aj tie najväčšie výdobytky európskeho projektu. Áno, boj s pandémie je aj zápasom o plnohodnotný Schengen. Čím skôr si to uvedomujeme naprieč Európou, tým skôr máme nádej na návrat k bezpečnému a spoľahlivému Schengenu. Pred viac ako rokom sme vôbec netušili, kedy sa opäť natrvalo otvoria hranice v Európe. Dnes, vďaka vakcínam vieme, že riešenie pre slobodný pohyb v Európe máme vo vlastných rukách. Nenechajme si ho vziať.

 
  
MPphoto
 

  Juan Fernando López Aguilar (S&D). – Señora presidenta, hace ya treinta y seis años, en una localidad de Luxemburgo llamada Schengen, tuvo lugar un acuerdo del que arranca el mayor logro de la integración europea desde entonces: la libre circulación, que es hoy un derecho fundamental, el más apreciado por la ciudadanía europea de lejos, y que además está legislado por este Parlamento Europeo, con el Código de Fronteras Schengen, que es un Reglamento vinculante, pero, sin embargo, comisaria Johansson, clamorosamente cuestionado, tensionado y quebrantado en el curso de la pandemia.

Por eso, exigimos de la Comisión que adoptase la estrategia de 2021 para un espacio Schengen plenamente operativo. Por eso hemos presentado este informe anual, que exige deducir las lecciones tan duras de la pandemia para no solamente restaurar Schengen sino relanzarlo. Por eso hicimos el certificado COVID digital, y por eso, además, requerimos que se establezca en este Parlamento Europeo una Unidad de Apoyo a la Gobernanza de Schengen que asegure no solamente el respeto en lo venidero de este acervo —que es expresivo de la mejor realización de la libertad en Europa, que es la libre circulación sin fronteras interiores—, sino también que perfeccionemos el acervo Schengen en la mejor medida de nuestras posibilidades.

 
  
MPphoto
 

  Tineke Strik (Verts/ALE). – Madam President, I would like to thank the rapporteur again for the report and the strong position.

Of course, 2020 was an extraordinary year due to the pandemic, but also before, we observed the shocking lack of compliance with the rules on border control, internal border controls that were not temporary nor justified, and consistent reports about pushbacks at many places along our external borders – a grave violation of Article 4 of the Schengen Borders Code.

It’s important that we look ahead and discuss a new Schengen strategy. But whatever the outcome will be, without compliance and enforcement, no border policy is credible. What will hopefully help is a more robust, swift and transparent Schengen evaluation and monitoring mechanism, with much more attention for fundamental rights.

I call upon the Council and the Commission to ensure that Parliament can act as a co-legislator while making those new rules – because societal support for our border policies starts with democratic control.

 
  
MPphoto
 

  Rob Rooken (ECR). – Voorzitter, in dit verslag wordt de herinvoering van controles aan de binnengrenzen in de Schengenruimte veroordeeld. De lidstaten hebben sinds 2015 in totaal ruim 260 keer tijdelijk hun grenzen gesloten: twaalf keer zo vaak als in de acht jaar daarvoor. COVID-19 is hiervoor uiteraard de voornaamste aanleiding geweest, maar ook terrorisme en acute illegale immigratiestromen hebben hierbij een rol gespeeld.

Een land zonder grenzen is geen land. Een soevereine staat bepaalt zelf wie de grens over mag en wie niet. Op dit ogenblik is het de lidstaten uitsluitend in zeer specifieke gevallen en onder zeer strikte voorwaarden toegestaan tijdelijke grenscontroles in te stellen.

De Schengengrenscode moet worden aangepast aan de behoeften van de lidstaten en aan de werkelijkheid van 2021 en de jaren erna: een wereld waarin in zeer korte tijd nieuwe illegale migratiestromen kunnen en zullen ontstaan en waarin de terroristische dreiging in een oogwenk kan veranderen.

Laten we de lidstaten de ruimte geven die ze nodig hebben om hun inwoners te beschermen en hun grenzen naar eigen inzicht te beheren. Laten we stoppen met het afdwingen van een papieren werkelijkheid uit 1985 die duidelijk niet meer van deze tijd is.

 
  
MPphoto
 

  Karlo Ressler (PPE). – Poštovana predsjedavajuća, izvjestiteljice, kolegice i kolege, migracijska kriza a onda i pandemija pokazali su svu ranjivost Schengena.

Sloboda kretanja bez unutarnjih granica simbol je europske integracije koju trebaju uživati svi europski građani. S moderniziranom policijom, Hrvatska danas ispunjava svoju dužnost prema svim europskim građanima štiteći najdužu kopnenu vanjsku granicu, odgovorno i zakonito a odnedavno i uz nezavisni nadzor granične kontrole, jedinstveni presedanski mehanizam koji je predviđen imigracijskim aktom. Zbog svega toga i Komisija nedvosmisleno potvrđuje da je Hrvatska spremna za Schengen a Parlament šalje snažnu poruku da svi Europljani trebaju uživati jednake slobode kretanja.

Pristupanje Schengenu donijet će hrvatskim građanima ravnopravnost koju zaslužuju, olakšati razvoj gospodarstva i turizma te osigurati veću sigurnost a to je u interesu ne samo Hrvatske nego i cijele Europske unije.

 
  
MPphoto
 

  Isabel Santos (S&D). – Senhora Presidente, a pandemia de COVID-19 representa um dos mais sérios testes com que Schengen se deparou até hoje. 18 dos 26 Estados impuseram restrições ao direito de circular livremente no espaço europeu. Tais medidas, ainda que justificadas por razões de saúde pública, foram frequentemente aplicadas de forma aleatória, descoordenada e desproporcionada à custa da livre circulação de pessoas e mercadorias.

A fragmentação de Schengen tornou-se mais evidente, bem como a necessidade de proceder à sua reforma. A nova estratégia representa uma oportunidade para o reforço de Schengen e a proposta de revisão do mecanismo de avaliação e monitorização pode ser um passo importante. Mas para que sejam passos efetivos importa ir mais longe em matéria de processos por infração e de proteção dos direitos fundamentais.

Exige-se assertividade e coragem na proteção deste bem comum e, para isso, conta connosco, Senhora Comissária.

 
  
MPphoto
 

  Eugen Tomac (PPE). – Doamnă președintă, doamnă comisar, e un mesaj pozitiv, cel pe care vreau să-l transmit. Dezbaterea de astăzi face referire la raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen. Însă întrebarea este, doamnă comisar, cum putem vorbi despre o reală funcționare a spațiului Schengen, când trei state membre ale Uniunii Europene nu sunt în spațiul Schengen astăzi, iar două țări, România și Bulgaria, așteaptă de mai bine de 10 ani să fie acceptate.

Nu vă puteți imagina cât de mult afectează această decizie nedreaptă cei peste 20 de milioane de cetățeni români, în condițiile în care știm ce eforturi am făcut ca națiune și stat pentru a îndeplini toate condițiile. Noi am venit mai târziu în club. Cunoaștem bine ce avem de recuperat și corectat acasă, însă ne considerăm neintegrați pe deplin, atât timp cât aceasta situație în care ne aflăm așteaptă de mai bine de un deceniu și credem că este locul nostru aici, în spațiul fără frontiere.

Toți cetățenii Uniunii Europene au simțit din nou în vremea pandemiei ce înseamnă reintroducerea controalelor la frontiere. Tocmai de aceea, trebuie ca după această pandemie, să eliminăm orice barieră care ne mai separă.

 
  
MPphoto
 

  Tonino Picula (S&D). – Poštovana predsjedavajuća, zahvaljujem izvjestiteljici na odličnom izvješću – to je sažet prikaz implementacije slobodnog kretanja u schengenskom prostoru uz preporuke što treba poboljšati. Zadnjih godina upravo je nefunkcioniranje Schengena postalo jedno od prvih posljedica aktualnih europskih političkih neprilika, počevši od migrantske pa do pandemijske krize. Svjedočili smo i podizanju bodljikavih žica između članica. Usprkos odredbama članka trećeg Lisabonskog sporazuma nemali dio država članica pokušava nacionalizirati slobodu kretanja koristeći ovo pitanje u dnevnopolitičke svrhe. Komisija treba dosljedno pokretati postupke za povredu prava u ovakvim situacijama. U slučaju nejasnoća oko kontrole granica političke kampanje trebaju odstupiti pred neovisnim mehanizmima nadzora.

Govoreći o budućnosti Schengena, trebamo ga očuvati i ojačati kao jednu od najvećih europskih zajedničkih postignuća, a novo širenje je jedan od najboljih načina. Komisija je potvrdila da Hrvatska ispunjava uvjete za primjenu schengenske pravne stečevine. Pozdravila je uspostavu neovisnog mehanizma za nadzor granica. Nadam se da će Vijeće što prije uvažiti te činjenice i odobriti naše pristupanje.

 
  
MPphoto
 

  Sunčana Glavak (PPE). – Poštovana predsjedavajuća, podsjećanja radi, ukidanje kontrole na unutarnjim granicama jedan je od bitnih praktičnih elemenata onoga što građani identificiraju kao europsku ideju i presudno je za funkcioniranje unutarnjeg tržišta. Podržavam pozive da se normalno funkcioniranje schengenskog sustava ne smije poistovjećivati s graničnom kontrolom između država članica.

Željela bih istaknuti jedan važan dio ovog izvješća, a to je pristupanje Hrvatske, Bugarske i Rumunjske Schengenu. Izvještaj to podupire i ističe da je Hrvatska ispunila sve preduvjete za ulazak. Tijekom 2020. Hrvatska je izvršila preko 226 milijuna provjera u Schengenskom informacijskom sustavu što je svrstava među prvih pet država članica. Hrvatska ulaže iznimne napore kako bi onemogućila nezakonite prijelaze granica i krijumčarenje migranata. U skladu s novim paktom o migracijama i azilu Hrvatska je uspostavila nezavisni nadzorni mehanizam koji će imati zadatak nadzora rada policijskih službenika i ponašanja prema ilegalnim migrantima i tražiteljima međunarodne zaštite.

Uvjerena sam da će 2022. biti godina početka našeg članstva u Schengenskoj zoni. Vjerujem stoga da će preporuke Europske komisije i Europskog parlamenta prihvatiti i na Vijeću. Kolegice i kolege, Schengen moramo promatrati kao sigurnost, ali i međusobno povjerenje.

 
  
MPphoto
 

  Ylva Johansson, Member of the Commission. – Thank you, Madam President and thank you all for this debate. I would like to comment on some of the issues that have been raised in this debate.

First, many of you have touched upon this issue that we have six Member States that have had internal borders checks almost for six years now. And this is one thing that I address in the recent Schengen strategy. I will now prioritise, both on a political and technical level, to reach out to these Member States and, through dialogue, see how we can make the incentives to help to get rid of the internal border checks and instead investing in other measures.

Second, what is the lesson learned from the pandemic? This is really something that I plan to address in the upcoming revised new Schengen Borders Code. And I’m really happy to listen also to your opinion on this.

In my view, the current border Schengen Borders Code takes only into account the situation when one Member State is facing one threat. But we recently saw a situation where all Member States, at the same time, were facing a global threat. And then we had no real regulation or coordination for that. So I think this is something that we need to propose in the revised Schengen Borders Code. But I’m happy to listen to the European Parliament’s input on this issue.

Let me end this debate by saying that freedom and security goes hand-in-hand and we can only enjoy free movement if we take care of each other’s security, like neighbours and the countryside that keep their doors open for each other but also look out for each other. And we should do this on a continental scale: keep European citizens safe by protecting the external borders and by fighting crime and terrorism together and by taking responsibility at the political level for the governance of Schengen.

Schengen is an area of trust, and we can only have freedom of movement if there is trust – trust in our ability to protect – and we build that trust by working together to protect each other’s security.

And finally, we need commitment. Freedom is never easy, never automatic. It’s hard work. And I know that I can count on you, honourable Members of the European Parliament, on this and your commitment to make Schengen work.

 
  
MPphoto
 

  Puhemies. – Keskustelu on päättynyt.

Äänestys toimitetaan huomenna keskiviikkona 7. heinäkuuta 2021.

Kirjalliset lausumat (171 artikla)

 
  
MPphoto
 
 

  Daniel Buda (PPE), în scris. – Acordul Schengen urmărește consolidarea unui spațiu european pentru a face față provocărilor continue și combaterea amenințărilor la adresa securității. Apartenența la Schengen implică o participare transfrontalieră pentru eliminarea criminalității organizate sau a terorismului. Într-o lume pandemică generată de COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene și ale spațiului Schengen au introdus controale la frontierele interne ca reacție unilaterală la noile provocări. Este momentul să demonstrăm ca valorile noastre sunt mai puternice decât problemele actuale și să facilităm din nou libera circulație.

România și Bulgaria trebuie să fie membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Având în vedere numeroasele solicitări de aplicare integrală a dispozițiilor acquis-ului, eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene ale celor două țări trebuie să devină realitate. România gestionează cu succes, de la aderare, a doua cea mai mare frontieră terestră a UE, iar contribuția țării noastre la securitatea frontierelor este un lucru important pentru întreaga Uniune Europeană.

Spațiul Uniunii Europene fără controale la frontiere, cunoscut sub numele de Schengen, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene. Dreptul la libera circulație pentru cetățenii europeni este unul dintre pilonii proiectului european și acest lucru trebuie să rămână neschimbat.

 
  
MPphoto
 
 

  Alin Mituța (Renew), în scris. – Au trecut 10 ani de când România a îndeplinit oficial criteriile de aderare la spațiul Schengen ca urmare a evaluărilor certificate, inclusiv de Parlamentul European și de Consiliu, în iunie 2011. Cu toate acestea, aderarea este blocată din motive politice, care nu au de-a face cu criteriile prestabilite. Schimbarea regulilor în timpul jocului este inacceptabilă și nu ar trebui să fie parte din instrumentele folosite într-o Uniune fondată pe reguli.

De aceea, așa cum Parlamentul European a reiterat în multiple ocazii, fiind sprijinit și de Comisie, României și Bulgariei trebuie să le fie permis accesul la Schengen cât mai curând posibil. De altfel, ambele țări implementează deja cu succes cvasitotalitatea acquis-ului Schengen de mulți ani, iar contribuția lor la securitatea frontierelor este un bun public de care beneficiază întreaga Uniune Europeană.

În același timp, UE are nevoie de o reformă a regulilor Schengen pentru a pune în aplicare lecțiile învățate în ultimii ani, în care libertatea de circulație a devenit doar teoretică atât din cauza pandemiei, dar și din cauza deciziilor pripite și necoordonate ale statelor membre. UE trebuie să livreze cetățenilor europeni cât mai curând un spațiu Schengen funcțional și complet, cu România și Bulgaria ca membre depline.

 
  
MPphoto
 
 

  Victor Negrescu (S&D), în scris. – Criza generată de COVID-19 a pus presiune pe spațiul Schengen, conducând la închiderea frontierelor și introducerea controalelor de către anumite state membre. Acest lucru a scos în evidență lipsa de coordonare și nevoia de reformare. Înainte de a dezvolta și mai mult sistemul Schengen și a introduce noi reglementări, este necesară extinderea acestuia.

Parlamentul European solicită de ani buni Consiliului să respecte prevederile legale și să aprobe intrarea României, Bulgariei și Croației, mai ales că cele trei state îndeplinesc cerințele impuse. Sunt un militant activ pentru aderarea României la Schengen. În urmă cu mulți ani, am adunat peste 50 000 de semnături pentru campania „România cere Schengen!”, demers finalizat printr-o petiție depusă la nivelul legislativului european și care a generat sprijinul Parlamentului European în acest sens.

Am interpelat și discutat cu oficiali europeni și din statele membre despre aderarea României și am relansat grupul de lucru din România pentru aderarea la Schengen. Cred că Parlamentul European, Comisia Europeană, dar și România trebuie să meargă până la capăt în susținerea acestui obiectiv. Trebuie să cooperam, pentru că o Europă tot mai puternică și unită se bazează pe solidaritate și responsabilitate. Este datoria tuturor ca viitorul spațiu Schengen să nu fie unul fragmentat.

 
Seneste opdatering: 1. oktober 2021Juridisk meddelelse - Databeskyttelsespolitik