Rapporti verbatim tad-dibattiti

Il-Ħamis, 17 ta' Frar 2022 - Strasburgu

16.2. Iż-żieda fil-prezzijiet tal-prodotti bażiċi u tal-input fis-settur agrikolu (G-001004/2021 - B9-0005/2022)

  President. – The next item is the major interpellation for written answer with debate by Martin Hlaváček, to the Commission on the surge in commodity and input prices in the agricultural sector (G-001004/2021) (B9-0005/2022)

  Vlad Gheorghe, în numele grupului Renew. – Doamnă președintă, am onoarea să vorbesc în numele colegului meu din Grupul Renew Europe, Martin Hlaváček, autorul acestei inițiative cu o cauză evidentă.

Fermierii europeni se confruntă cu o furtună perfectă. Tensiunile geopolitice, creșterea prețurilor la energie și criza economică post-pandemie au creat-o și o amplifică. Toate costurile producătorilor, îngrășămintele, semințele, furajele, transportul și distribuția au explodat, iar inflația este noua regulă.

În aceste condiții, fermierii au nevoie de ajutorul nostru urgent. Trebuie să rămână pe piață și să producă în continuare alimente sănătoase la prețuri competitive. Colegul meu, Martin Hlaváček, a lucrat la noua politică agricolă comună și cunoaște îndeaproape toate aceste aspecte.

De aceea, este firesc să întrebăm Comisia dacă are un plan să trateze în continuare fiecare criză punctual. Stingem foc după foc când arde sau schimbăm abordarea spre o strategie cuprinzătoare care să prevină crizele alimentare?

Prevenția și predictibilitatea permit actorilor din piață, din întreg lanțul, de la fermieri și până pe raftul magazinelor, să își planifice activitatea. Cu o pregătire corespunzătoare, scade impactul negativ asupra consumatorilor, agriculturii și sectorului alimentar. Împiedicăm astfel ca povara crizelor să fie suportată de cetățeni, care plătesc mai mult acum pentru hrană.

Pentru cetățenii europeni este cu siguranță important să afle dacă există o strategie clară de integrare a obiectivelor noastre de mediu, a celor agricole și energetice și pregătirea capacității Uniunii de a face față și de a răspunde la crizele alimentare viitoare. Sunt probleme grave, de la secetă și până la epidemii, care afectează anumite sectoare agricole. Fermierii care cresc porci, producătorii de carne de porc din statele membre sunt cei mai vulnerabili acum în fața creșterii prețurilor. Care sunt măsurile concrete pe care le pregătește Comisia pentru aceștia?

Din punctul meu de vedere, și în sectorul agricol, la fel ca în alte domenii, reacționăm mult prea lent, greoi chiar, birocratic și după ce crizele se întâmplă deja. Acesta este principalul reproș al cetățenilor europeni. Cu siguranță, primiți mesaje similare și dumneavoastră!

Eu merg mult pe teren atât în România, cât și în celelalte state membre și oamenii nu înțeleg de ce durează ani de zile să avem o directivă, un program sau noua politică agricolă comună. Pentru cetățeni, problemele sunt clare, le știu, le simt zi de zi. Nu au nevoie de studii, de consultări, de triloguri și negocieri.

Nu putem sări peste aceste etape firești în procesul legislativ european, bineînțeles, dar rugămintea mea pentru Comisie și colegi este să găsim soluția pentru intervenții rapide. Cetățenii trebuie să simtă că îi ajutăm acum, nu peste trei ani de când a apărut problema. Ca să crească încrederea în construcția europeană, trebuie să fie vizibile avantajele ei acum, nu doar în anii electorali.

Abia în 2023 intră în vigoare noua politică agricolă comună. Până atunci, mulți fermieri vor fi închis deja activitatea. Copiii lor părăsesc mediul rural, fermele mici și mijlocii sunt înghițite de marile companii. Toate acestea generează efecte în lanț pe care le vom gestiona prin noi și noi măsuri. Suferă toți cetățenii pentru mâncarea sănătoasă produsă local, care este din ce în ce mai greu de găsit și mult mai scumpă.

Închei cu rugămintea să nu îi ignorăm pe europenii care muncesc 10 până la 14 ore pe zi în sectorul agricol, fie ei lucrători sezonieri, fermieri mici și mijlocii sau doar angajați în agricultura de subzistență! Lecția cea mai importantă a ultimilor doi ani este redefinirea a ceea ce este esențial. Să nu uităm că acești cetățeni cu drept de vot au și foarte multe probleme, venituri mici, frustrări acumulate! Pe bună dreptate ei se îndreaptă acum către vocile care le spun răspicat ceea ce vor să audă.

Cu creșterea extremismului în Europa, cu posibile conflicte la graniță și criza post-pandemie, nu putem să continuăm să lucrăm ca până acum. Dacă nu înțelegem să fim aproape de oameni, cu măsuri concrete și comunicare adaptată, ne asumăm că vom auzi cuvântul „exit” tot mai des.

  Helena Dalli, Member of the Commission. – Madam President, the Commission is very well aware that the energy price crisis has important knock—on effects on the food sector.

Food and agriculture are exposed to energy costs, both directly and indirectly, from fertilisers to transport and freight. These knock—on effects concern both the farmers, who see their input prices increase, and consumers, who have to cope with higher food prices. Therefore, I welcome the opportunity to exchange views in this House on the challenges for our food system in the midst of this commodity price surge.

Energy and fertiliser prices have increased 3.5 times more than agricultural prices at global level. The Commission is analysing and following these inflationary pressure developments carefully, including farmers’ ability to recover higher input costs within the value chain in order to ensure that we maintain a resilient agri—food production system, which both protects farmers’ incomes and ensures affordable food prices. The prevention of, and the response to, market crises and negative impacts of the current import price surge on consumers, agriculture and the food sector require both short—term and long—term solutions.

In view of the central role of energy prices, most of these are clearly beyond the scope of the common agricultural policy. Firstly, to address the difficulties of the food sector, any short—term measures aiming at reducing energy prices and the factors that drive energy prices higher will immediately help the food sector by reducing input prices, relieving the squeeze in farm margins, and contribute to affordable food prices. As you know, many such measures are the responsibility of Member States in the form of taxation, both in energy and other input costs, for example relating to fertiliser, as well as in farm income or in state aid.

The Commission will also carefully assess its state-aid tools in this respect, taking into account the requests of Member States. Any longer-term measures that can contribute to reducing the energy dependence of the EU will obviously help. For example, the transition to green ammonia and the hydrogen—based fertiliser industry or the development of the circular bio-economy, more generally speaking. Such measures are identified in the Commission communication of October 2021 on tackling rising energy prices, which included a toolbox for action and support and which you debated on 20 October last year.

But also the new common agricultural policy has the potential to mitigate energy costs in the medium term through its future strategic plans, such as by supporting precision farming, which has the potential to reduce the use of fertiliser without compromising optimal crop growth, encouraging circular agriculture, and the use of organic manure, supporting better use of risk management measures.

Notwithstanding the outcome of the policy debate on short—term measures, the current crisis provides an opportunity for more lasting long—term solutions to these challenges in line with the Green Deal. An agricultural sector that is less dependent on external sources of energy does not necessarily imply lower production. It requires innovation through knowledge, technology and adoption of best practices. That can mitigate the significant pressure on production costs without hurting production capacity. This leads to progress rather than regression in productivity to achieve the green transition.

Finally, as to the current demanding situation in the pigmeat sector, this is the result of an imbalance between demand and supply aggravated by high input costs. After strong price declines in 2021, the pig market now shows signs of stabilisation. The Commission has repeatedly highlighted to Member States and to your Committee on Agriculture and Rural Development the options for specific market measures within the framework of the Common Market Organisation Regulation (EU) No 1308/2013 and the other available measures under the rural development funds, the Temporary Framework for State Aid and de minimis rules.

In view of the specific situation in the pig sector in relation to African swine fever (ASF), in particular, CMO Article 220 allows compensation measures for market losses related to movement restrictions imposed by veterinary measures taken to fight against animal disease. It requires a specific request by the Member State concerned, which needs to co-finance it at 50%.

With regard to private storage aid, the Commission is of the opinion that this could postpone market adjustment or even make the problem worse because the relevant stocks would eventually have to find a market at a later stage. Import bans by China and other third countries make exports impossible for Member States affected by ASF. China’s reduced demand is also to be taken into account.

  Carmen Avram, în numele grupului S&D. – Doamnă președintă, doamnă comisară, stimați colegi, enorma criză energetică prin care trecem ne-a surprins fix în momentul în care ne luam avânt spre Green Deal. În paralel, fermierii noștri au avut de înfruntat și atacurile Rusiei asupra prețului la cereale și extinderea ei spre alte piețe și instabilitatea politică declanșată tot de ea. După doar câteva luni, bilanțul este deja dramatic pentru consumatorul european și pentru producătorii Uniunii.

Iată exemplul fermierilor din țara mea: la prețul input-urilor care a crescut de cinci ori față de 2021, se adaugă scumpiri de până la 60 % la prețul gazelor naturale și în jur de 20 % la electricitate și motorină. În ianuarie 2022, într-o singură lună, prețurile la energie electrică și gaz au crescut de 6-7 ori. Efectul se simte acut în prețul hranei, care este cu până la 25 % mai mare la alimente de bază. Așa stând lucrurile, în ferme s-a instalat teama zilei de mâine și, fără soluții, unii producători contemplă falimentul sau perspectiva înstrăinării muncii lor către speculanți, ceea ce va însemna mai ales distrugerea fermelor mici și mijlocii, exact cele plasate de PAC în centrul revoluției verzi.

În zootehnie, este și mai grav: la noile facturi, se adaugă prețul mărit al furajelor, care reprezintă aproape 70 % din costul de producție. Standardele de bunăstare a animalelor, deci, se mențin din ce în ce mai greu. Dar cel mai afectat este sectorul cărnii de porc, unde situația este catastrofală. Aici au lovit suplimentar pesta porcină africană și reducerea exporturilor către China. În acest domeniu, trăim un paradox: deși avem surplus de carne de porc pe piață, consumatorul european plătește, culmea, mai mult pe kilogram. Per total, marjele de profit ale industriei în Europa au fost la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Și totuși Comisia Europeană continuă să lase în derivă sectorul, spunând - mulți se întreabă de ce cu atâta ușurință - că așteaptă ca piața să se regleze singură. Aceeași inacțiune a Comisiei și în restul sectoarelor din agricultură, unde s-ar putea repara câte ceva prin, de exemplu, eliminarea tarifelor de protecție și a taxelor antidumping pentru unele importuri de îngrășăminte. Fără intervenție, însă, agricultura europeană continuă să se învârtă într-o spirală a scumpirilor care ar putea-o îngenunchea în doar câțiva ani.

Doamnă comisară, este bine că la nivelul Comisiei se cunoaște situația. Totuși, cum se împacă această lipsă de sprijin pentru fermierul european cu pretențiile pe care Comisia le are de la el: de a transforma revoluția verde în realitate și la termen; de a lupta cu fenomenul de abandon al terenurilor și de a reconstrui zona rurală; de a atrage tinerii în agricultură și de a face din politica agricolă comună un brand de top?

  Bronis Ropė, Verts/ALE frakcijos vardu. – Gerbiama Pirmininke, gerbiama komisare, kolegos, tai iš tikrųjų ypatingos svarbos klausimas, nes, kaip žinome, maisto reikia kasdien ir ne po vieną kartą. Ir visi žinome, kad situacija šioje srityje buvo sudėtinga ir kad ji dabar dar prastėja. Tai vien tai, kad naujam laikotarpiui buvo skirta beveik 10 proc. mažesnis finansavimas negu praeitam laikotarpiui, taip pat apie 10 mlrd. skirta mokslo tyrimams, kurių rezultatų kol kas jokių dar nesimato, būtent žemės ūkyje. Tai iš tikrųjų kelia nerimą. Ir man, iš vienos pusės, labai malonu girdėti, kad Komisija žino situaciją, turi duomenis, bet, iš kitos pusės, vien turėti duomenis ir žinoti situaciją – mažai: pasakyti, kad jūs po dvejų, po penkerių metų galėsite tą ir tą padaryti, panaudoti kitokias trąšas ar kitokias technologijas. Žemdirbys negamina trąšų, žemdirbys negamina technikos. Žemdirbys naudojasi tuo, ką duoda pramonė. Žemdirbys naudojasi tomis technologijomis, kurios yra patvirtintos. Ir iš tikrųjų, jeigu nebus greitai priimtų sprendimų (jau nekalbu apie tai, kad atskirose šalyse žemdirbystė pakankamai prastėja ir traukiasi), tai mes sulauksime vis augančių kainų, nes žemdirbys arba gamins, arba jis atiduos į rinką didesnėmis kainomis – jis kitos išeities neturi. Šis klausimas yra labai svarbus ir sprendimų reikia šiandien. Ne tai, kad sulauksime naujos BŽP, naujų strateginių planų, bet jie nieko iš esmės nespręs, jeigu lieka tokios aukštos energetikos, trąšų ir kitų dalykų kainos.

Dar kitas dalykas. Jeigu vienoje šalyje galbūt mažesnis poveikis, tai kitoje šalyje gali būti labai didelis poveikis, nes paramos skirtumas tarp šalių šiandien siekia beveik iki trijų kartų. Tai reikia suprasti tokį dalyką, kad atskirose šalyse, pvz., mano šalyje, Rytų šalyse, išmokos siekia tik apie 70 proc. Europos Sąjungos vidurkio. Jeigu toms šalims, kuriose išmokos du kartus didesnės, sudėtinga, o energetikos kainos visur yra labai panašios, tai toms šalims, kuriose mažos išmokos, problemų dar daugiau.

Lygiai taip pat noriu pasakyti, kad mes turime atkreipti dėmesį į tai, kad kiekviena šalis pasigamintų tų būtiniausių maisto produktų, kurių reikia, kad mes jų nevežiotume iš vienos Europos Sąjungos šalies į kitą, kad pirmaeilis apsirūpinimas būtų toje šalyje.

Linkiu sėkmės ir laukiam sprendimų.

  Joachim Kuhs, im Namen der ID-Fraktion. – Frau Präsidentin! Nun, heute zum sechsten Mal, liebe Frau Kommissarin, verehrte Kollegen! Als Sohn eines Landwirts weiß ich sehr wohl, wie schwierig es ist, wenn nicht nur die Dürren, von denen wir es heute Morgen am Beginn hatten, sondern dann auch die Preissteigerungen das Leben eines Landwirts fast unmöglich machen.

Und dennoch: Wenn jetzt Antworten gesucht werden in die Richtung, Eingriffe in den Markt zu machen, dann kann ich nur davor warnen. Das würde das Problem nicht beseitigen, es würde es vergrößern. Was können wir tun?

Ich möchte an zwei Dinge erinnern: Wir haben eine EZB, die für die Inflationsbekämpfung zuständig ist. Was tut sie dagegen? Frau Lagarde beschwichtigt und sagt: Das ist nur eine Delle. Aber die Landwirte sagen: Das ist keine Delle, das ist ein Berg, das ist ein Himalaya. Und wir brauchen dringend Lösungen. Bitte, Frau Lagarde, bekämpfen Sie die Inflation.

Und das Zweite ist: Ich habe gestern einen Brief von meinem Gaslieferanten bekommen. Der Preis des Gases, das ich bekomme, wird um 70 % gesteigert. Was tun wir gegen die Gaspreise? Und da bitte ich, Folgendes zu berücksichtigen: Bitte öffnen Sie Nord Stream 2, damit endlich mehr Gas nach Europa fließen kann und der Preis sinken kann.

  Clare Daly, on behalf of The Left Group. – Madam President, and I think the question does correctly pinpoint one of the key reasons for the rise in commodity and import prices in the agricultural sector as being energy prices, in particular natural gas reaching a new high. And I think that is a correct point to make. But the solution, of course, is very clear. It’s Nord Stream 2.

Yes, we’ve had MEP after MEP getting up here yesterday condemning the project. We’ve had the German and French Governments singled out for particular attack for having the good sense to engage in dialogue with our Russian neighbour.

Look, I’m against fossil fuels, but until we can transition to renewables, well then Nord Stream 2 is a far better option than filthy, fracked US gas. It has the potential to provide a reliable, relatively clean and inexpensive solution to EU’s energy problems, including those of our farmers, with the added benefit of improving EU-Russian relations, more trade, reduced barriers and more cooperation.

But of course, that then means an end to US bases and an end to NATO, and that’s the reason for the so-called Ukraine crisis. And I would remind colleagues of the words of Victoria Nuland last month, when she said the only way left for US diplomats to block euro purchases is to goad Russia into a military response and then claim that avenging this response outweighed any purely national economic interest.

I think we have to snap out of it. Stop being used as a US pawn. Stand up for our own interests, beneficial cooperation for our farmers and our people, and a peaceful resolution with Russia.

  Luke Ming Flanagan (The Left). – Madam President, just reading the text on this, and it says every day the EU’s food supply chain provides 450 million people in the EU with high quality food. But as with everything, the devil is in the detail. In Europe, we import more calories than we export to the world. And still we claim we are feeding the world.

This policy leaves us unnecessarily exposed at times of crisis and bobbing around in an ocean of uncertainty when it comes to input prices. Ireland, which also claims to be feeding the world, can’t even feed itself. We import our main food stuffs: carrots, potatoes, wheat, sugar – I could go on.

The value of Ireland’s food energy net importing calories has at times exceeded the equivalent of the calorie intake of two and a half million people. We can’t even feed the type of livestock that we produce, so we import proteins. There’s talk, and that’s all it is, that we should produce our proteins in Europe. Only last week I noticed another tillage farm in Ireland converting to dairy, a dairy farm that will require imported protein. What could go wrong?

We’ve also created a system whereby those that produce the food get nothing whereas those companies that process it and sell it take all the profit. Even at that, their greed isn’t satiated. Even then, they move these companies to places like Luxembourg in order to avoid paying tax. The money never gets back to the community it was created in and as a result we have a broken system. Thanks for nothing Glanbia!

The system is broken. Not for the rich though, and that’s why it will never be bloody well fixed.

  Helena Dalli, Member of the Commission. – Madam President, honourable Members, I really appreciate this opportunity to exchange views in this House on the challenges for our food system in the midst of this commodity price surge.

The prevention of and response to market crises and negative impacts of the current input price on consumers, agriculture and the food sector requires both short-term and long-term solutions. The Commission and the Member States have several measures in our respective toolboxes, and the Commission will closely monitor the evolvement of energy, commodity and food prices in the coming months.

  President. – The debate is closed.

Written statements (Rule 171)

  Ангел Джамбазки (ECR), в писмена форма. – Смятам, че за пореден път обсъждаме важен въпрос твърде късно. В България на това му казваме „след дъжд, качулка“. Сега тепърва Комисията ще проверява, ще обмисля и любимото на някои политици - „ще анализира“ какво и как да се направи. Тук е мястото да се каже, че правителствата на националните държави успяха да реагират много по-бързо и адекватно на предизвикателствата. Повишаващите се цени на суровините и електроенергията, както и галопиращата инфлация притискат селскостопанските производители и това се отразява на крайния потребител.

Достигнахме до там, че в България в момента е лукс да си направиш салата от домати и краставици, тъй като цената им се конкурира с цената на месото, например. Всичко това обаче е вследствие на безумните „зелени“ политики, неописуемия лобизъм и грешните решения, вземани години наред. Само преди месец-два, отново в тази зала, коментирахме въпроса за транспорта на животните и вие се надпреварвахте да говорите за нуждата от нови и нови регламенти, директиви и прочее, които ще допринесат за повишаване на цените на крайния продукт на селскостопанските производители. Вече половин година цените на енергията летят, бизнеси затварят, чакайки по-добри времена, а отговор от страна на Комисията липсва. Не вярвам, че тази Европейска комисия може да представи разумно политическо решение на поставените въпроси.

(The sitting was suspended at 15.52)