Stenograma dezbaterilor

Joi, 7 aprilie 2022 - Strasbourg

2. Majorarea prefinanțării din REACT-EU (dezbatere)

  Πρόεδρος. – Επόμενο σημείο στην ημερήσια διάταξη είναι η κατεπείγουσα συζήτηση σχετικά με την έκθεση εξ ονόματος της Επιτροπής Περιφερειακής Ανάπτυξης που αφορά την αυξημένη προχρηματοδότηση από τη REACT-EU (COM(2022)0145 - C9-0127/2022 - COM(2022)0162 - C9-0132/2022 - 2022/0096(COD)).

  Helena Dalli, Member of the Commission. – Mr President, honourable Members, thank you and good morning. I thank you for your support for the Cohesion’s Action for Refugees in Europe (CARE) initiative. Thanks to your help, this is on its way for adoption in record time and will enter into force by the end of the week.

However, the situation continues to deteriorate. Refugees flee Ukraine on a daily basis and we are now hosting over 3.5 million refugees. Now, as before, Europeans have welcomed them with warm hearts and open arms. From the smallest household to the largest municipality, we are welcoming you. We are living up to our highest values as Europeans, and we can be proud. But this solidarity costs and public budgets were already strained by COVID, especially in those Member States coping with the most refugees.

So, to complement CARE and to continue showing the solidarity and effective reactivity of the EU in addressing the most urgent needs, we propose to advance EUR 3.5 billion in pre-financing from the 2021 REACT—EU allocation. All Member States will benefit with an increase of pre-financing from the 11% already paid to 15%. But the frontline Member States and those where refugees constitute more than 1% of the population will see pre-financing rise from 11% to 45%. The increase will also apply to the Fund for European Aid to the Most Deprived (FEAD).

The additional pre-financing will reach Member States immediately upon the entry into force of the proposal. In addition, to make administration quick and simple, a new simplified cost declaration is introduced. This is to say, Member States will have the option of receiving €40 per week per refugee granted temporary protection for up to 13 weeks.

We recognise, of course, that much more is needed from Member States welcoming refugees, but this initiative is not alone. CARE allows Member States to receive 100% co-financing until June 2022, and the European Regional Development Fund and the European Solidarity Fund can be used differently to finance projects. In addition, many of the infrastructure and social needs can be supported under other EU funds, including mainstream cohesion policy.

We are counting on your help to complete the remaining procedural steps towards adoption by making use of every possible day to secure entry into force as soon as possible after the plenary vote.

  Andrey Novakov, on behalf of the PPE Group. – Mr President, my speaking time this morning is three minutes. These are three minutes in which, somewhere in Ukraine, a rocket will be launched and turn somebody’s home into ashes. These are three minutes in which some government in Europe will still be thinking about either sending support or a device for defence to Ukraine. Three minutes in which some broken Ukrainian family will be trying to cross the European border in order to seek security and peace. These are three minutes in which a life will be lost and we cannot recover it.

I believe that our actions with CARE and CARE+ will help those running for their lives and will go down in history. It will go down in history that Europe showed solidarity and saved millions of lives, because we already have about 4 million on the territory of the European Union.

But I think we should look further to make a step forward. What we need is a European Marshall Plan, a long—term mechanism which will recover and rebuild Ukraine after this horrible war that is going on there. I think this is the chance for Europe to not only show solidarity, but for European companies to rebuild Ukraine. And we will bring it back to a path of prosperity, peace and cooperation with the European Union – something that we should have been doing over the last 15 years at least.

But I think we are on the right track now. I don’t know what the outcome of the votes later on today will be, but I am sure that neither I, nor any of us, would like to leave our home, our country and our life, just like most Ukrainians don’t want to. With this in mind, I am sure that the votes are going to show that we have learned the lessons of history and we are not going to repeat the mistakes that we’ve made. I think that, with this vote, we are going to show that we remain on the right side of history.

  Constanze Krehl, im Namen der S&D-Fraktion. – Herr Präsident, Frau Kommissarin, liebe Kolleginnen und Kollegen! Meine Fraktion wird den Vorschlag – den zweiten Vorschlag der Kommission zur Unterstützung von ukrainischen Flüchtlingen hier in der Europäischen Union – einmütig unterstützen.

Wir wollen damit den Städten und Gemeinden und den vielen Freiwilligen unter die Arme greifen und die Flüchtlinge aus der Ukraine willkommen heißen. Wir wollen, dass sie Unterstützung bekommen, Wohnraum bekommen, Lebensmittel, medizinische Betreuung, Ausbildung und alles, was sie brauchen. Das soll so unbürokratisch wie nur irgend möglich und mit einer hundertprozentigen Vorfinanzierung erfolgen, und ich habe eine Bitte an die Mitgliedstaaten:

Bitte nutzen Sie diese Möglichkeit, die durch eine hohe Vorfinanzierung seitens der Europäischen Union ermöglicht wird, und geben Sie das Geld weiter an die Städte und Gemeinden, die im Moment engagiert arbeiten und Enormes leisten. Aber sie brauchen auch unsere finanzielle Unterstützung. Deswegen ist es so wichtig, dass wir heute den Vorschlag verabschieden.

Ich habe des Weiteren eine Bitte an die Kommission oder eigentlich eine Aufforderung an die Kommission: Die Flüchtlinge werden nicht in wenigen Tagen oder wenigen Wochen wieder zurückkehren können. Das heißt, wir müssen uns darauf einrichten, dass wir die Städte und Gemeinden, die Mitgliedstaaten, die Regionen längerfristig unterstützen müssen. Bitte prüfen Sie, wie es möglich ist, dass auch die 2022 nicht genutzten Mittel aus der europäischen Kohäsionspolitik genutzt werden können, um Flüchtlinge zu unterstützen, die in der Europäischen Union Zuflucht suchen.

Und ich hoffe, dass wir bald einen dritten CARE++-Vorschlag auf dem Tisch haben, um das gemeinsam miteinander zu beraten.

  Vlad-Marius Botoş, în numele grupului Renew. – Domnule vicepreședinte, doamna comisară Dalli, milioane de femei, copii, bătrâni au reușit să fugă din calea războiului din Ucraina. Mulți însă au rămas acasă, sperând că nu va fi atât de rău. Din păcate, am văzut civili executați, femei și copii omorâți. Imaginile din acest sfârșit de săptămână ne-au marcat, cred, pe toți. Nu putem da timpul înapoi pentru a încerca să-i salvăm dar, putem să încercăm să le acordăm tot ajutorul de care au nevoie, celor care au ajuns la noi, în țările Uniunii Europene.

Societatea civilă s-a mobilizat exemplar în toate statele vecine Ucrainei, dar și în statele pe care refugiații le-au tranzitat sau în care au decis să se oprească, până când războiul se va finaliza. Este nevoie totuși de intervenția autorităților, de sprijin public din fonduri care nu necesită eforturile cetățenilor europeni, cetățeni care încă nu și-au revenit din criza economică și asupra cărora și-a pus amprenta și criza energetică.

Înțelegem așadar foarte bine că este nevoie ca fondurile puse la dispoziția statelor membre să fie cât mai repede și cât mai ușor accesate. Și am susținut alături de colegii mei din Comisia pentru dezvoltare regională această procedură. Înțelegem și necesitatea imediată de a flexibiliza utilizarea lor și mai ales de a crește rata de prefinanțare, așa încât autoritățile să aibă acces imediat la aceste sume de bani.

Trebuie însă subliniat faptul că acestea sunt fonduri europene și, ca atare, trebuie să fie verificate și auditate, la fel ca toate fondurile disponibile pentru statele membre. Chiar dacă ne aflăm în situații de criză, Parlamentul European trebuie să aibă un cuvânt de spus. Trebuie să putem să ne facem datoria. Fiecare instituție europeană trebuie să își exercite rolul care i-a fost desemnat prin tratate.

Deciziile luate bilateral de Comisia Europeană și Consiliul European trebuie să fie excepția, dar la care se recurge doar în situații extreme, pentru că noi, instituțiile Uniunii Europene, suntem primii care trebuie să respecte pârghiile puterii, sistemul de control și echilibru, ca și condiție sine qua non a democrației.

Va trebui să găsim împreună, doamna comisară, modalitatea de a supraveghea utilizarea fondurilor din cadrul CARE și CARE+ pentru a putea să-i asigurăm pe cetățenii noștri că toate aceste fonduri au fost folosite respectând atât litera, cât și spiritul regulamentelor europene. Am încredere că, împreună, în perioada imediat următoare, vom putea găsi cea mai bună soluție.

  Caroline Roose, au nom du groupe Verts/ALE. – Monsieur le Président, Madame la Commissaire, l’agression contre l’Ukraine a démontré l’importance de la solidarité européenne.

Le conflit en Ukraine est toujours marqué par des combats violents et intensifiés et le nombre de réfugiés continue d’augmenter. Des millions d’Ukrainiens, des enfants et des femmes surtout, fuient l’Ukraine et cherchent refuge dans les pays voisins. Beaucoup d’Ukrainiens ont tout perdu. Notre devoir, c’est de garantir à toutes et à tous un abri, de la nourriture, l’accès à l’éducation pour les enfants, l’accès aux soins de santé, y compris la santé reproductive et sexuelle, y compris le soutien psychologique.

Comme vous l’avez dit tout à l’heure, Madame la Commissaire, nous devons faire plus pour faire face à l’ampleur de la crise humanitaire qui est en cours et qui ne semble pas près de s’arrêter. Après avoir débloqué un premier paquet d’aide, il y a deux semaines, nous nous réjouissons de cette nouvelle proposition de la Commission pour répondre à une crise dont l’évolution et l’ampleur restent incertaines. Ce mécanisme va permettre de mobiliser les fonds disponibles via React-EU pour aider les États membres qui accueillent le plus de réfugiés fuyant la guerre.

À l’avenir aussi, nous devrons être à la hauteur, l’Union européenne doit accueillir les réfugiés, pas seulement les Ukrainiens, mais toutes celles et tous ceux qui cherchent refuge dans l’Union européenne. Cette crise doit être l’occasion pour nous de repenser notre politique migratoire et de remettre en son cœur le respect des droits fondamentaux et le respect du droit d’asile. Et bien sûr, notre groupe politique soutient ce financement.

  Alessandro Panza, a nome del gruppo ID. – Signor Presidente, signora Commissaria, onorevoli colleghi, ancora una volta la politica di coesione si dimostra lo strumento principale e immediato da mettere a disposizione per affrontare l'emergenza che l'Unione europea si trova a dover fronteggiare.

Quindi bene che ci sia questa disposizione, questo incremento del prefinanziamento di REACT-EU, che si vada verso il CARE+, che ci sia una risposta concreta e immediata per popolazioni che stanno soffrendo, per Stati che stanno lottando in prima linea per l'accoglienza soprattutto dei rifugiati e di coloro che stanno scappando da una guerra, della quale ancora fatichiamo a capire il senso.

Serve, da parte degli Stati membri, laddove ancora siamo un po' fermi e un po' indietro, non perdere però ulteriore tempo sugli accordi di partenariato e sulla politica di coesione, per evitare di oscurare l'importanza di questa politica e dare l'impressione che agli Stati interessi poco. Quindi un'esortazione anche agli Stati membri e a quelle regioni che ancora faticano a trovare gli accordi di partenariato.

  Raffaele Fitto, a nome del gruppo ECR. – Signor Presidente, signora Commissaria, onorevoli colleghi, più di 3,9 milioni di persone sono fuggite dall'Ucraina dall'inizio dell'aggressione russa, rifugiandosi nei diversi territori dell'Unione europea. È una cifra che purtroppo è destinata ad aumentare nelle prossime settimane, in considerazione del protrarsi del conflitto.

Un'emergenza che riguarda soprattutto le donne e i bambini e che ha visto una grande prova di accoglienza, in modo particolare da parte di alcuni Stati che spesso vengono strumentalmente demonizzati anche in quest'Aula, e mi riferisco alla Polonia, alla Romania, alla Slovacchia, all'Ungheria e alla Moldavia.

Diversi Stati membri, infatti, sono sottoposti a un elevato numero di arrivi rispetto alle dimensioni della loro popolazione e a un notevole sforzo organizzativo ed economico, sotto forma di alloggi, servizi sociali e trasporti.

Per questo il nostro gruppo, pur consapevole che queste risorse potrebbero non essere sufficienti e potrebbero richiedere nelle prossime settimane ulteriori interventi, come ha fatto già in precedenza con il pacchetto CARE, sostiene e ha sostenuto convintamente questo provvedimento e questa procedura, ritenendole fondamentali rispetto all'incremento del prefinanziamento di REACT-EU per sostenere gli Stati membri, ma soprattutto per continuare a dimostrare la nostra vicinanza al popolo ucraino.

Ancora una volta la politica di coesione, come era già successo con la pandemia, si dimostra la politica più efficace e più flessibile, con la quale poter affrontare le emergenze e fornire supporto ai diversi Stati membri. Ed è proprio per questa capacità che, credo, sia necessario però svolgere una riflessione più ampia, perché è evidente che noi abbiamo bisogno di costruire una soluzione strutturale per evitare che queste risorse continuino a essere utilizzate in via straordinaria.

Una soluzione strutturale urgente che la Commissione ha il dovere di trovare per poter garantire, di fronte a un problema che non sarà destinato a risolversi in pochi giorni o in pochi mesi, una soluzione e una risposta costante. Ecco perché noi continueremo a sostenere questo tipo di intervento rispetto al lavoro e alle urgenze di fronte alle quali ci troveremo.

  Martina Michels, im Namen der Fraktion The Left. – Herr Präsident, verehrte Kolleginnen und Kollegen! Ja, die Hilfsbereitschaft vieler Freiwilliger, vieler Kommunen, Menschen aus der Ukraine Schutz zu gewähren, ist ungebrochen. Auch in meiner Heimatstadt, in Berlin, kommen täglich tausende Menschen an. Manche nutzen zuerst ihr 90-tägiges Touristenvisum, weil sie die Hoffnung noch nicht aufgegeben haben, dass der Krieg, der ihr ganzes Leben aus der Bahn warf, bald gestoppt wird.

Ja, die Anwendung der EU-Massenzustrom-Richtlinie war ein historischer Schritt, denn endlich hat sich die EU entschieden, den Ausverkauf ihrer Grundwerte zu beenden. Doch es muss an dieser Stelle auch gesagt werden: Menschenrechte sind unteilbar. Dieses schnelle Handeln wäre auch für Menschen aus den Kriegen in Syrien oder Afghanistan genauso möglich gewesen. Dass es den Schock des Krieges in unserer Nachbarschaft brauchte, damit wir uns schneller bewegen, sollten wir uns nicht so schnell verzeihen.

Der Kompass der Europäerinnen und Europäer hat sich endlich wieder auf Solidarität eingependelt. Jetzt machen viele auch zum wiederholten Male die Erfahrung, worauf es ankommt, wenn Menschen vor Bomben, Repressionen und Verfolgung fliehen. Es geht um Notunterkünfte, Wohnraum, Jobs, den sofortigen Zugang zu Sozialleistungen, sprachliche Unterstützung und Integration, um psychologische Angebote und medizinische Versorgung – bei Impfungen angefangen, denn die Pandemie ist nicht verschwunden.

Und last, but not least: Kinderbetreuung und Lernen in der Schule bringen gerade für die Kinder und Jugendlichen ein Stück friedlichen Alltags zurück. Doch in Ballungsräumen fehlt oft Wohnraum, auf dem Land wiederum das Internet zum Lernen. Und derzeit steigen die Energie- und Lebensmittelpreise. Um eine Infrastruktur zur Unterbringung und Versorgung zu stabilisieren, ist CARE+, worüber wir heute entscheiden, das beste Hilfspaket. Es vereinfacht Verfahren und setzt Mittel frei. Wir haben uns dabei in Windeseile bewegt.

Und ich wünschte mir, dass wir diese Art Politik nicht als Krisenmodus verstehen, denn es gibt keinen sinnvollen Grund für die Sparpolitik der EU, die uns schon seit 2008 verfolgt. Statt uns ständig den Spiegel des politischen Unvermögens vorzuhalten, sollten wir dauerhaft in Solidarität investieren. Eine migrationsfreundliche Infrastruktur ist das Rückgrat unserer Demokratie. CARE+ ist dazu ein lehrreicher Beitrag.

  Chiara Gemma (NI). – Signor Presidente, signora Commissaria, onorevoli colleghi, a due settimane di distanza siamo stati nuovamente chiamati ad accordare modifiche per introdurre più flessibilità nell'uso dei fondi europei per l'emergenza che gli Stati membri stanno vivendo a causa del conflitto. Chiaramente sosterrò questa richiesta ma vorrei che ci interrogassimo sull'adeguatezza del bilancio europeo e delle sue regole per far fronte a tali emergenze.

Ci troviamo chiaramente di fronte a un conflitto che non eravamo preparati ad affrontare. Allora è auspicabile che l'Unione europea si doti di un sistema rapido ed efficiente di reazione, anche per le emergenze future. Dobbiamo poter creare un sistema obbligatorio e automatico di ricollocamento per i rifugiati, ispirato ai principi di solidarietà ed equa ripartizione delle responsabilità, e in grado di venire in aiuto ai Paesi in prima linea.

Dobbiamo prevedere subito misure di integrazione dei rifugiati nei sistemi scolastici e sanitari degli Stati membri ma, contemporaneamente, dobbiamo poter affrontare in modo efficace le ripercussioni economiche ed energetiche sui cittadini europei. Per questo motivo non possiamo perdere tempo, ci aspetta un duro lavoro per non farci trovare nuovamente impreparati ad affrontare l'evoluzione di altri conflitti.

  Πρόεδρος. – Η συζήτηση έληξε.

Η ψηφοφορία θα διεξαχθεί σήμερα, Πέμπτη 7 Απριλίου 2022.

Γραπτές δηλώσεις (άρθρο 171 του Κανονισμού)

  Daniel Buda (PPE), în scris. – Ca urmare a agresiunii militare neprovocate și nejustificate din partea Rusiei, Uniunea Europeană și, în special, mai multe dintre regiunile sale estice se confruntă cu o serie de provocări. Cea mai mare provocare rămâne milioanele de oameni care fug din calea războiului. Solidaritatea remarcabilă a popoarelor europene în primirea refugiaților a avut ecou în toată lumea.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei exercită o presiune financiară suplimentară asupra statelor membre, în special asupra statelor din linia întâi. Este nevoie de o finanțare adecvată pentru sprijinirea imediată a refugiaților. În acest context, politica de coeziune va avansa 3,4 miliarde EUR, din REACT-EU către statele membre, în special pentru cele din linia întâi, astfel încât acestea să poată oferi sprijin tuturor refugiaților.

Pentru toate statele membre, Comisia propune majorarea prefinanțării de la 11 % la 15 % din tranșa REACT-EU pentru 2021. În timp ce pentru statele membre din prima linie Comisia propune majorarea procentului la 45 %. Propunerea permite reducerea presiunii asupra bugetelor publice ale statelor membre, astfel încât acestea să poată gestiona fluxul de refugiaţi din Ucraina. Uniunea Europeană și fiecare stat membru, în special România și Polonia, sunt aproape de suferința poporului ucrainean.

  Isabel Carvalhais (S&D), por escrito. – A agressão militar russa contra a Ucrânia tem—se traduzido em impactos terríveis sobre o território ucraniano e sobre as suas populações em enorme sofrimento. As consequências deste conflito injusto repercutem-se muito para lá das fronteiras ucranianas, afetando o mundo, particularmente a Europa, em múltiplas dimensões. A dimensão humanitária é sem dúvida das mais importantes e a UE tem revelado enorme solidariedade desde o inicio deste conflito, acolhendo celeremente milhões de refugiados da Ucrânia. Mas para responder de forma condigna às necessidades de acolhimento, os Estados—Membros precisam de mais do que os atuais programas de financiamento de projetos de integração de migrantes, precisam também de mecanismos idênticos aos que permitiram respostas mais céleres no combate à pandemia. Nesse sentido, e como forma de apoiar os Estados-Membros nos desafios adicionais colocados aos seus orçamentos públicos, o aumento do pré-financiamento dos recursos do REACT—EU revela-se de enorme importância, devendo contudo ser visto em complemento com outras medidas de ação. Não esqueçamos que esta crise humanitária chega num momento em que os Estados-Membros estavam ainda a recuperar da pandemia de COVID-19 e a iniciar, de forma mais clara, a transição para um modelo económico mais verde, mais digital e mais justo, guiado pelo Pacto Ecológico Europeu.