Märksõnaregister 
 Eelnev 
 Järgnev 
 Terviktekst 
Arutelud
XML 76k
Kolmapäev, 6. juuli 2022 - Strasbourg Uuendatud versioon

13. Ukraina põllumajandustoodete ekspordi lihtsustamine: oluline Ukraina majandusele ja ülemaailmseks toiduga kindlustatuseks (arutelu)
Sõnavõttude video
PV
MPphoto
 

  Der Präsident. – Als nächster Punkt der Tagesordnung folgen die Erklärungen des Rates und der Kommission zu dem Thema „Erleichterung des Exports ukrainischer landwirtschaftlicher Erzeugnisse: Schlüssel für die ukrainische Wirtschaft und die weltweite Ernährungssicherheit“ (2022/2745(RSP)).

Die Aussprache findet unter den gleichen Rahmenbedingungen statt wie die abgelaufenen Aussprachen, was den Sitzplatz, die Wortmeldungen, den Redeort und die blaue Karte betrifft.

 
  
MPphoto
 

  Mikuláš Bek, President-in-Office of the Council. – Mr President, honourable Members, the global food security crisis affecting, especially, the poorest countries and low—income households is a matter of deep concern for all of us.

The main cause of the current situation is Russia’s unprovoked and unjustified aggression against Ukraine. We see Russia deliberately disrupting food exports and targeting food stocks. Many vulnerable countries are facing growing levels of food insecurity, and low—income households have to cope with food prices that have reached record high levels since Russia started its war of aggression against Ukraine.

Food prices will unfortunately remain high for the near future, and urgent action is needed to prevent millions of people being pushed into acute food insecurity. The EU is working closely with all our international partners to alleviate the immediate humanitarian needs and to prevent further escalation of the food crisis in the most affected countries.

We are all aware that Russia’s blockade of Ukraine and Black Sea ports is preventing the export of tons of Ukrainian grain. We are determined to help Ukraine bring back its agriculture production to world markets. The world needs Ukrainian grain urgently. We continue to support ongoing UN—led efforts to find a solution for reopening Ukrainian ports. In parallel, we will pursue our action to facilitate transport of Ukrainian grain overland through the solidarity lanes.

Replacing export capacity over sea is a huge challenge. Together, we are trying to do the utmost to increase transport and export capacity overland and in this context, I would highlight the agreements signed last week with both Ukraine and the Republic of Moldova to take road transport easier and subject to less administrative burden.

Beyond the immediate humanitarian needs, decisive action is needed to address the root causes of hunger and food insecurity in the world, in particular by reducing the dependency on food imports among the most vulnerable countries.

This is part of the overall approach we have developed to respond to the food crisis. We will continue to give the highest priority to coordinated EU action along three tracks. First, solidarity through emergency relief and financial support to the most affected countries and communities. Secondly, helping vulnerable, import—dependent countries build sustainable and resilient food systems. And third, easing tensions on global agricultural markets and promoting an open, transparent and predictable trade environment.

Effective international coordination is essential to ensure a comprehensive response. We are fully engaged in the G7 Global Alliance for Food Security and ready to make a substantial contribution, in particular through the EU’s global food security response and the Farm Initiative. The EU as a top agri-food producer will also continue to do its part in ensuring food security at the global level.

The overall outlook for EU domestic production is positive for this year and should allow us to increase cereals supplies to, in particular, countries in North Africa and the Middle East. Thank you for your attention.

 
  
MPphoto
 

  Kadri Simson, Member of the Commission. – Mr President, honourable Members, due to Russia’s aggression against Ukraine and the blockade of Ukrainian ports, Ukrainian grain and other agricultural goods can no longer reach their destinations. This is not only a European problem – it is a global one, and as a result, global food prices have risen drastically. Russia’s illegal, unprovoked and unjustified invasion of Ukraine has caused a big drop in food exports, and food prices have increased by up to 30%.

Before the war, Ukraine exported up to 5 million tonnes of grain per month, 90% through the Black Sea ports. These flows now need to be redirected through rail, road and inland waterways, and then onward towards new ports.

The Commission’s ‘solidarity lanes’ action plan, adopted in May, proposed 20 actions ranging from short—term ones to medium- and long—term ones; these are dealing with increasing connectivity and capacity, also with a view to the reconstruction of Ukraine.

As a first step towards the implementation of the action plan, the Commission has put in place a solid framework to manage the process. Member States have designated solidarity lanes contact points to act as a one-stop shop for requests regarding their respective country. The Commission has also directly reached out to the whole transport sector, which has responded massively.

A fully fledged matchmaking platform started operating on 23 May. It brings all parties around the table: the national solidarity lanes contact points, the Ukrainian authorities, the EU, and Ukrainian market players. On the business matchmaking platform, 460 companies have already registered, of which over 200 are from Ukraine. These numbers are still growing. Now that the platform has been started, the Commission is working round the clock to facilitate all potential alternative transport routes and to find solutions to best facilitate traffic along them.

We are working with the Member States to make checks and regulatory requirements as efficient as possible. This is particularly crucial for goods in transit. On 29 June, the EU signed temporary road transport agreements with Ukraine and Moldova. These will allow road transport to provide additional capacity.

Through close contacts with the Member States and the stakeholders, the Commission is mapping the capacity of our transport networks and increasing it. For example, we are cooperating with the Danube Commission to maximise the use of Danube route. We also look beyond Constanța, further north to the Polish and Baltic ports, such as Gdańsk and Klaipėda. There is also capacity in many ports that could be reached via Slovakia and Hungary, which still has some capacity for transit from Ukraine.

We also need to think of creative solutions, and we are glad to see that some of the Member States are already working on that. For instance, Romania has already set up dedicated convoys of trucks to smoothen the crossing of borders. In parallel, we are working on identifying which storage facilities in the EU are ready to take Ukrainian grain in order to ensure that a buffer is created.

Ukrainian authorities have strongly welcomed our work, and are participating actively in the implementation of the action plan. We already see the results that the alternative corridors on the ground are delivering: about 1.3 million tonnes of grain and oilseeds and related products were exported in April and around 2 million tonnes in May. The latest estimates from the Ukrainian Agriculture Ministry show that 2.5 million tonnes of these products were exported in June. This shows that our collective efforts are having a positive impact.

We will not be able to fully substitute Ukraine’s Black Sea ports; however, by increasing the agility, flexibility and resilience of the EU transport system we should be able to reach our goal of exporting at least 3 million tonnes of agricultural products per month from Ukraine.

 
  
MPphoto
 

  Norbert Lins, im Namen der PPE-Fraktion. – Herr Präsident, Frau Kommissarin, Herr Minister, liebe Kolleginnen und Kollegen! Es ist richtig, Frau Kommissarin, dass wir in den letzten Wochen etwas erreicht haben durch die Solidaritätskorridore. Die neuesten Zahlen aus der Ukraine von heute Morgen sind 2,17 Millionen Tonnen, die im Juni exportiert worden sind.

Wenn wir aber genau hinschauen, welches Getreide, welches Sonnenblumenöl exportiert worden ist, dann sehen wir ganz andere und aus meiner Sicht sehr bedrückende Zahlen, nämlich dass im Wesentlichen Export in die Europäische Union hineinführt, dass aber kaum Export als Transit durch die Europäische Union in Drittstaaten führt. Gerade einmal 138 000 Tonnen Weizen – das ist ja das Brotgetreide schlechthin, das dann auch über die Europäische Union nach Afrika oder in den Nahen Osten gehen könnte – sind im Juni exportiert worden. Sehr viel Viehfutter – das ist nichts Unmoralisches, aber die Priorität muss beim Weizen liegen und bei unserer Sorge, wie wir für Ernährungssicherheit sorgen, wie wir den Welthunger stillen können, wie wir die Hungerkatastrophe zumindest abmildern können. Diese Sorge muss uns als Priorität gelten.

Deswegen brauchen wir da viel mehr in der Lieferkette. Es muss viel mehr passieren, vom Verlassen der Ukraine bis zur Destination. Deswegen war ich mit meinem Ausschuss an der polnisch-ukrainischen Grenze und habe mir das genau angeschaut. Ich werde morgen mit Kolleginnen und Kollegen nach Rumänien aufbrechen, um mir genau vor Ort anzuschauen, was passiert, was gut ist und was noch nicht gut ist.

Ich glaube, dass wir Versicherungsgarantien brauchen. Ich glaube, dass wir mehr Lagerkapazitäten brauchen. Ich glaube aber auch, dass wir überlegen müssen, als Europäische Union oder als Welternährungsprogramm den Weizen aus der Ukraine zu kaufen. Wir müssen die Sorgen der Landwirte auch in den Nachbarstaaten ernst nehmen. Das Getreide darf nicht nur da ankommen und dort verbleiben, sondern es muss weitergehen, insbesondere in die Drittstaaten. Also: Viel getan, noch viel mehr zu tun.

 
  
MPphoto
 

  Inma Rodríguez-Piñero, en nombre del Grupo S&D. – Señor presidente, señora comisaria, Ucrania es un país relevante política y comercialmente para la Unión Europea. Ya en 2021 era nuestro cliente número quince y la Unión Europea era su principal proveedor.

Ucrania ha llenado los mercados mundiales de algunos productos que son esenciales para la alimentación humana y que son imprescindibles también para la economía ucraniana, porque son la base de la misma. Es fundamental que ayudemos a que puedan seguir haciendo este papel. Que llegue a los mercados mundiales la producción de estos alimentos fundamentales. Hemos de facilitar efectivamente el tránsito a través de los corredores solidarios y desbloquear la situación en los puertos de salida en el Mar Negro.

Ucrania ya era nuestro socio. Ahora, además, es un país candidato a entrar a nuestra Unión Europea. Esta es una lección para Putin y para todos los gobernantes totalitarios. La Unión Europea ya ha demostrado recientemente su capacidad para hacer frente a una crisis sanitaria inesperada a través de la democracia, de la unidad y de la solidaridad entre nosotros y con otros. Ahora vamos a demostrar con esos mismos elementos que somos capaces de ganar a Putin, de ganar a las consecuencias de su guerra cruel, de la crisis energética y de la crisis alimentaria que se está empezando a generar. Ningún elemento puede pararnos. Mi grupo político puede tener seguridad de que siempre estaremos al lado de Ucrania.

 
  
MPphoto
 

  Dacian Cioloş, în numele grupului Renew. – Domnule președinte, doamnă comisară, dragi colegi, în ultimele luni, cetățenii europeni simt direct și dureros efectele războiului prin creșteri de prețuri, inclusiv la alimentele de bază, și simt cum ne este afectată puterea de cumpărare din cauza blocadei cerealelor pe care o face Rusia lui Putin.

Și dacă nu luăm măsuri urgente pentru a facilita exporturile stocurilor din Ucraina, impactul va fi enorm, prin creșteri necontrolate de prețuri la alimente, prin impact sever asupra celor mai vulnerabili, foamete care poate să declanșeze din nou migrație masivă către Europa, din Orientul Mijlociu și Africa de Nord sau Subsahariană.

Ca să nu se întâmple toate aceste lucruri, vă propun să lucrăm împreună cu Comisia și da, trebuie să punem presiune pe Comisie, să asigure o mai bună coordonare a ceea ce se întâmplă la frontiera cu Ucraina. Ceea ce noi, în task-force-ul pe care l-am creat în cadrul Grupului Renew pentru securitatea alimentară, propunem ca aceste coridoare verzi să existe în realitate și ele să fie urmărite de Comisie, dar și să simplificăm procedurile de vămuire la frontiera cu Ucraina, care iar întârzie foarte mult lucrurile.

Materie primă și ajutor pentru ca producătorii din Ucraina să-și continue activitatea și, de ce nu, chiar un fond financiar prin care să asigurăm achiziția producției pentru anul viitor, care să poată să fie distribuită pentru ajutor umanitar, pentru că va fi nevoie de asta. Deblocarea exportului de cereale din Ucraina va ajuta atât economia Ucrainei, dar și problemele de securitate alimentară din lume. De aceea, responsabilitatea Uniunii Europene este mare.

 
  
MPphoto
 

  Bronis Ropė, Verts/ALE frakcijos vardu. – Ar ne paradoksas, kad daugelis šalių gali atsekti medienos, mėsos kilmę, o negali to padaryti su iš Ukrainos pavogtais grūdais? Rusija iškrauna juos įvairiuose uostuose. Noriu paklausti Komisijos: kas yra daroma, kad šie kroviniai būtų sustabdyti? Akivaizdu, kad net ir dedant milžiniškas pastangas, visų grūdų pervežti iš Ukrainos į Europos Sąjungos teritoriją nepavyks. Kyla klausimų ir dėl grūdų, kurie jau pervežti per sieną. Mes kalbame apie Afrikoje gresiantį badą. Bet kaip grūdai pasieks tą žemyną? Ar nenutiks taip, kad Ukrainos grūdai liks Europos Sąjungos rinkoje ir bus parduoti žemiau savikainos? Kokias pasekmes tuomet turės mūsų žemdirbiams? Turime padėti Ukrainai, bet kartu ir neturime žlugdyti Europos Sąjungos žemės ūkio.

 
  
  

PRZEWODNICTWO: EWA KOPACZ
Wiceprzewodnicząca

 
  
MPphoto
 

  Angelo Ciocca, a nome del gruppo ID. – Signora Presidente, onorevoli colleghi, penso che non sia accettabile da parte di istituzioni europee che quando vi è un problema è sempre colpa di qualcun altro.

Il blocco delle esportazioni alimentari ucraine crea ovviamente degli effetti, ma anche delle colpe. Non possiamo non partire dal fatto che sono settant'anni che l'Europa gestisce le politiche agricole europee, forse con troppi idealismi e con pochi realismi, questo è il tema. Come la Farm to Fork, i semafori e altre situazioni che oggi purtroppo presentano il conto, e lo presentano ai nostri cittadini.

Il blocco delle esportazioni alimentari ucraine dovrà ovviamente tenere conto di alcuni effetti diretti e indiretti, purtroppo. La crescita del costo del cibo, e questo è un tema che prevede addirittura un aumento di poveri di 49 milioni. Io penso che la politica europea dovrebbe ridurre i poveri e non aumentare i poveri, e su questo, secondo me, serve anche capire chi ha sbagliato e cosa si può fare per correre ai ripari.

È chiaro che non possiamo sempre scaricare queste responsabilità dell'istituzione europea sui cittadini, sulle aziende agricole ucraine, sulle aziende agricole italiane o sulle aziende agricole europee. La carenza di prodotto alimentare, ovviamente, inciderà sui rincari dei bilanci delle nostre famiglie.

Però, dobbiamo capire che in questi anni abbiamo determinato che un paese capace di produrre come l'Italia è arrivato a produrre solo il 50 per cento del fabbisogno di grano, poi su tutti i pacchetti, su tutte le confezioni troviamo "grano italiano", qualsiasi grande multinazionale scrive "grano italiano", anche se il grano italiano poi non c'è. Ecco, io penso che il blocco delle esportazioni di grano sia un problema anche sul tema dell'immigrazione.

Questo sarà un altro dramma, il fatto che purtroppo la carenza alimentare porterà ancora a inasprire il tema dei flussi migratori tra l'Africa e l'Europa. E allora qui l'istituzione europea non può appaltare alla Turchia o a Erdogan, Erdogan è in grado di far transitare le navi dall'Ucraina alla Turchia e l'istituzione europea non riesce a ottenere questo. Questa incapacità europea della nostra diplomazia si scarica pesantemente sui cittadini e sulle nostre imprese.

 
  
MPphoto
 

  Bert-Jan Ruissen, namens de ECR-Fractie. – Voorzitter, mevrouw de commissaris, de Russische inval in Oekraïne laat zien hoe kwetsbaar onze voedselvoorziening eigenlijk is. Ondanks de solidariteitscorridors zijn er nog steeds grote hindernissen bij het transport van graan uit Oekraïne. Met alle gevolgen van dien, niet in de laatste plaats voor Afrika en voor landen als Libanon, waar de voedselschaarste zorgwekkende proporties begint aan te nemen.

Wat moeten we doen? Allereerst, alle hens aan dek om het graan toch uit Oekraïne te krijgen. Als het niet gaat via de havens, dan dus ook via de weg, waar de doorstromingscapaciteit echt nog verder omhoog moet. Ten tweede, zuinig zijn op onze landbouwgronden. Alleen al in mijn land ging de afgelopen jaren 25 000 hectare landbouwgrond verloren aan industrie, woningbouw en natuur. En ten derde, laten we ook minder afhankelijk worden van de invoer van grondstoffen, onder andere door hergebruik van nutriënten.

Onze boeren zijn onmisbaar voor onze voedselzekerheid, ons platteland en het beheer van ons landschap. Voedselproductie verdient de hoogste prioriteit.

 
  
MPphoto
 

  Eugenia Rodríguez Palop, en nombre del Grupo The Left. – Señora presidenta, suben los precios de los cereales y aumentan los gastos del combustible, del transporte y de la logística. Además, hay quien se aprovecha y especula con los productos agrícolas y alimentarios, precisamente porque los mercados permiten ese tipo de comportamientos. Esto afecta gravemente a los agricultores y a las familias con rentas más bajas en Europa, pero también a los países enteros, que pueden acabar enfrentándose a situaciones de hambruna.

Tenemos que adoptar medidas inmediatas para aliviar esta situación y frenar los catastróficos efectos que está teniendo la reducción de las exportaciones ucranianas. Pero no olvidemos que esta situación es, ante todo, el resultado de un modelo productivo insostenible y dependiente que deberíamos cambiar.

Necesitamos garantizar la soberanía alimentaria, acabar con la especulación, proteger la agricultura familiar de pequeña escala, que produce alrededor del 80 % de los alimentos a escala mundial, promover condiciones laborales dignas en el campo y cadenas de suministro cortas, y acabar con la concentración empresarial en el ámbito alimentario, que nos empobrece. Aquí estamos para garantizar derechos y el derecho a la alimentación tiene que ser ahora —tendría que ser ahora— nuestra prioridad.

 
  
MPphoto
 

  Tiziana Beghin (NI). – Signora Presidente, signora Commissaria, onorevoli colleghi, l'Ucraina è il granaio del mondo e la guerra sta affamando il pianeta. E se i prezzi di pane e pasta sono aumentati qui da noi, in Africa e in Medio Oriente c'è chi rischia di morire di fame, perché interi paesi dipendono al cento per cento dall'export ucraino, che rimane bloccato dalle mine e dalle bombe russe. Si tratta di quantità immense di cibo, perché delle 620 milioni di tonnellate di cereali commerciate nel 2021, l'Ucraina ne ha fornite da sola l'11 per cento.

Perciò dobbiamo agire subito, perché se gli stock globali di cereali scendessero sotto un certo livello, non solo aumenterebbe la fame nel mondo, ma ogni paese produttore reagirebbe con comprensibile paura limitando l'export di grano. Una misura che sembra sensata se vista individualmente, ma se decine di paesi la prendessero allo stesso tempo, l'effetto collettivo globale sarebbe un'esplosione senza precedenti del prezzo, che potrebbe raggiungere soglie mai viste.

Le grandi potenze devono quindi trovare un accordo per l'apertura urgente di corridoi alimentari marittimi, ma intanto l'Unione deve facilitare il trasporto via terra, stanziando risorse per l'acquisto e il noleggio di treni e autocarri e sostenendo gli operatori della logistica a far fronte agli ingenti costi assicurativi.

Bisogna poi finanziare già ora la costruzione di strutture di trasferimento del prodotto dai treni ucraini a quelli europei, che non sono interoperabili perché usano binari di diverse dimensioni.

Inoltre, gli esportatori mondiali non stanno più comprando grano ucraino, dato che sono giustamente preoccupati che il prodotto che comprano oggi non sarà mai consegnato. Per questo Commissione e ONU dovrebbero anche pensare di acquistare direttamente il grano dai produttori ucraini per poi rivenderlo agli esportatori.

Infine, dobbiamo coordinare gli sforzi, al G7, al G20, per evitare restrizioni che sarebbero catastrofiche per l'export di grano. Solo così il disastro umanitario che è questa guerra non si trasformerà in un disastro alimentare globale.

 
  
MPphoto
 

  Herbert Dorfmann (PPE). – Frau Präsidentin, Kolleginnen und Kollegen! Ich war vor rund zwei Wochen an der polnisch-ukrainischen Grenze und werde in den nächsten Tagen an der rumänisch-ukrainischen Grenze sein, und ich muss feststellen, der Export von Brotgetreide aus der Ukraine mit Destination Afrika findet derzeit schlichtweg nicht statt. Es wird zwar Getreide aus der Ukraine exportiert – das haben Sie, Frau Kommissarin, gesagt –, aber das sind halt eben fast ausschließlich Futtermittel für den EU-Markt. Weniger als 150 000 Tonnen Weizen haben die Ukraine im Juni verlassen.

Die Ursache ist klar – das Konzept der Solidaritätskorridore darf nicht nur ein Logistikkonzept sein. Tatsache ist, dass derzeit in der Ukraine Weizen zu Schleuderpreisen verkauft wird, weil man die Lager leeren muss. Tatsache ist, dass wir unsere Einfuhrzölle abgeschafft haben und damit natürlich die berechtigte Angst der Bäuerinnen und Bauern in den Grenzstaaten auf europäischer Seite, auf EU-Seite, besteht, dass die Importe aus der Ukraine den heimischen Markt kaputt machen.

Deshalb müssen wir garantieren, dass der Weizen auch effektiv dorthin gelangt, wo er gebraucht wird – im Nahen Osten, in Afrika, im Welternährungsprogramm. Und das, glaube ich, muss die Europäische Kommission so schnell als möglich auf den Weg bringen.

 
  
MPphoto
 

  Carmen Avram (S&D). – Doamnă președintă, de când a început războiul nu există stat european, aflat sau nu la frontiera cu Ucraina, care să nu fi făcut eforturi să ajute această țară însângerată. Fie că a fost vorba de sprijin umanitar, financiar, militar sau agricol, Uniunea Europeană a sărit în ajutor. Mai mult, liderii europeni au decis ridicarea barierelor administrative sau fiscale pentru ca sectorul agricol din Ucraina să își continue activitatea, criza alimentară să nu se adâncească în anumite părți ale lumii, iar în altele să nu devină realitate.

Deși afectată de criza energetică, de explozia prețurilor la alimente și de seceta prelungită, în urma căreia Dunărea, o importantă rută de transport, a devenit impracticabilă, țara mea face tot ce-i stă în puteri pentru a-și ajuta vecinii.

Comisia Europeană trebuie să înțeleagă, însă, că statele din preajma conflictului au nevoie de mai mult sprijin, logistic sau de altă natură, pentru a continua acest efort și pentru ca sectorul agricol din zonă să nu sufere. Europenii și lumea, în general, au nevoie de întreaga cantitate de hrană produsă care poate fi exportată în această perioadă.

 
  
MPphoto
 

  Petras Auštrevičius (Renew). – Madam President, Commissioner, Minister, this week Ukrainians began harvesting their vast, fertile fields. More than 40 million tonnes of grain are expected. Whether this and last year’s harvest will be delivered to the dozens of countries where this grain means starvation or life will depend to a large extent on our immediate action.

Russia will take no steps to prevent famine in many countries in Africa and the Middle East. Creating artificial famines is part of Russia’s legacy. In the 1930s, the last century, Soviet Russia perpetrated the inhuman Holodomor, starving millions of Ukrainians to death.

I urge the European Commission and the Member States to work together with the international partners to assist Ukraine in creating safe export corridors and restoring safe navigation through the Black Sea. Russia must be pressed and reasoned to accept an uninterrupted maritime corridor for agricultural products in order to alleviate the food crisis it has created.

 
  
MPphoto
 

  Tilly Metz (Verts/ALE). – Madam President, Commissioner, I had also the opportunity to join the mission of the Agricultural Committee to the Polish—Ukrainian border also two weeks ago, and I was impressed by how smoothly things were running. But to be honest, not much was running – almost no grain makes it to the EU borders.

But also no one had yet heard of the so-called ‘solidarity lanes’ announced by the Commission; idem for the matchmaking platform supposed to facilitate the export.

The cost of transporting the food via new routes and transport modes, in a country under attack, are sky high, and the prices Ukrainian farmers are getting are too low. This complicated issue needs a holistic, strategic approach.

If we really want to help save the harvest – which we should focus on right now – the EU needs to think bigger. The solidarity lanes should go from inside Ukraine to their final destination, especially to the countries outside the EU which really depend on these imports.

 
  
MPphoto
 

  Gilles Lebreton (ID). – Madame la Présidente, chers collègues, la facilitation de l’exportation des produits agricoles ukrainiens est vitale pour l’économie ukrainienne, mais aussi pour la sécurité alimentaire mondiale.

Selon un rapport publié le 29 juin par la FAO et l’OCDE, 19 millions de personnes supplémentaires pourraient souffrir de la faim dès 2023, principalement en Afrique, si la situation reste bloquée. Cela provoquerait de graves problèmes humanitaires, mais aussi un risque accru de submersion migratoire. Il faut donc tout tenter pour permettre à l’Ukraine d’assurer la reprise de ses exportations.

La priorité est de lever par la voie diplomatique le blocus des ports maritimes ukrainiens. C’est l’urgence, car avec le blocus, plus de 22 millions de tonnes de céréales sont déjà bloquées dans les entrepôts ukrainiens, avant même la nouvelle récolte. Quel que soit le succès de cette entreprise, il faut aussi créer de nouveaux corridors d’exportation, comme la Commission l’a déclaré.

C’est un défi logistique gigantesque, car on imagine mal comment on pourrait évacuer en camion 22 millions de tonnes de céréales. Il faut donc aussi recourir au transport ferroviaire, avec cette difficulté technique que les rails ukrainiens n’ont pas le même écartement que les rails européens, ce qui nécessite un transbordement à la frontière. À cela s’ajoute la nécessité de convaincre les États membres d’accélérer les contrôles douaniers et d’augmenter leur capacité d’entreposage des céréales ukrainiennes.

Ce sont autant de défis qu’il faut relever au nom d’un intérêt général prioritaire: celui d’assurer la sécurité alimentaire mondiale.

 
  
MPphoto
 

  Zbigniew Kuźmiuk (ECR). – Pani Przewodnicząca! Panie Ministrze! Według szacunków ekspertów Ukraina stoi przed koniecznością wywiezienia w ciągu najbliższych dziewięciu miesięcy około 50 mln ton zbóż zeszłorocznych i tegorocznych zbiorów, czyli około pięciu milionów ton miesięcznie. Mój kraj, Polska, podjął już wszelkie możliwe działania dotyczące poprawy przepustowości naszej granicy, dzięki czemu przez cztery wydzielone przejścia graniczne jest możliwe przewiezienie około półtora miliona ton zbóż miesięcznie, ale możliwości te są wykorzystywane zaledwie w połowie. Trudności niestety są przede wszystkim po stronie ukraińskiej. Częściowo zniszczona infrastruktura drogowa i kolejowa, niedostosowany do wyzwań transport kolejowy, a w szczególności brak wagonów zbożowych i infrastruktury przeładunkowej na granicy oraz, co chcę podkreślić, rosnące lawinowo koszty obowiązkowych ubezpieczeń dla tego transportu, to tylko niektóre problemy obniżające wydajność tych zielonych korytarzy. W tej sytuacji wręcz dramatycznym wyzwaniem jest, moim zdaniem, odblokowanie drogi morskiej transportu zboża przez ukraińskie porty nad Morzem Czarnym z udziałem instytucji unijnych, ONZ, a może nawet także NATO. Bez tego, jak się wydaje, około 40 milionów ton ukraińskiego zboża nie zostanie wywiezione, a to grozi – o czym tu już była wielokrotnie mowa – klęską głodu krajów w północnej Afryce i na Bliskim Wschodzie, ze wszystkimi tego negatywnymi konsekwencjami dla nas wszystkich.

 
  
MPphoto
 

  Juan Ignacio Zoido Álvarez (PPE). – Señora presidenta, «Nuestra mayor esperanza es la hambruna». Con estas palabras resumía Margarita Simonyan, propagandista jefe de Putin, la enorme dependencia que tienen África y Oriente Medio del grano ruso y ucraniano. Tras amenazar con cortar el gas a los países europeos y con comenzar una guerra nuclear global, la última amenaza mortífera de Rusia es el bloqueo de las exportaciones de alimentos. Para evitar este chantaje ruso tenemos, primero, que buscar alternativas logísticas a los puertos del mar Negro de manera urgente. Y, segundo, debemos aumentar en Europa la productividad de nuestros cultivos para suplir la oferta ucraniana y controlar la inflación del precio de los alimentos, tal y como están pidiendo las Naciones Unidas. Objetivos precisamente contrarios a la Estrategia «De la Granja la Mesa», del señor Timmermans, que reducirá hasta en un 15 % la productividad y encarecerá los alimentos en un 10 %.

Continuar desarrollando esta Estrategia no es solamente una opción equivocada que sufrirán tanto agricultores como consumidores europeos. Es también una irresponsabilidad que puede acelerar la grave hambruna global que se avecina.

 
  
MPphoto
 

  Петър Витанов (S&D). – Г-жо Председател, г-жо Комисар, войната на Русия доведе до рекордно високи цени на храните, а постоянно растящата цена на торовете и енергията, както и вътрешната забрана на Русия за износ на зърнени култури поставя под риск прехраната на десетки милиони хора, особено в страните от Северна Африка, които разчитат на внос на пшеница от Русия и от Украйна.

И да, Европа трябва да противодейства с всички средства на използването на храната като оръжие и да способства за алтернативните транспортни маршрути на украинските пристанища, било то през Констанца, през балтийските пристанища, чрез железопътни коридори, включително и река Дунав, за да успее да освободи онези 22-23 милиона тона зърнени култури, предназначени за износ.

Но същевременно Европа трябва да помисли и за европейските производители, особено в съседните на Украйна държави като Полша, като Румъния и България, защото те могат да бъдат сериозно засегнати от евтиния, изключително евтиния внос на украински зърнени култури, защото пък в този случай, ако има фалит на местни производители, Европа е изправена пред две предизвикателства: веднъж - да помогне на Украйна и втори път - да помогне на местните европейски производители.

 
  
MPphoto
 

  Jérémy Decerle (Renew). – Madame la Présidente, Madame la Commissaire, Monsieur le Ministre, l’Ukraine souffre dans une guerre qui n’en finit plus d’être dévastatrice. Face à cela, le peuple ukrainien nous donne à tous une leçon de courage: il se bat sans relâche pour son pays, ses enfants, mais aussi son agriculture.

Une agriculture différente de la nôtre, mais solide et productive. Une agriculture qui mérite un soutien urgent de l’Europe pour sortir sa production du territoire. Le monde en a besoin pour se nourrir, l’Ukraine en a besoin pour sauver sa prochaine récolte. L’Europe doit aussi être plus visionnaire. L’Europe doit aider les Ukrainiennes et les Ukrainiens à rebâtir leur agriculture, à accompagner son évolution pour qu’elle se rapproche plus de la nôtre et pour commencer dès maintenant à dessiner l’avenir de nos modèles agricoles.

Une agriculture forte et durable: fondation d’une union Europe-Ukraine capable de répondre à l’enjeu de la sécurité alimentaire mondiale.

 
  
MPphoto
 

  Benoît Biteau (Verts/ALE). – Madame la Présidente, Madame la Commissaire, mes chers collègues, le débat que nous avons ici aujourd’hui est vraiment important. Dans l’état actuel des choses, évidemment, chaque tonne de céréales qui sort de l’Ukraine et qui arrive aux populations qui en ont besoin est un pas en avant dans la lutte contre la faim. Mais comment en sommes-nous arrivés là? Comment la stabilité alimentaire mondiale a-t-elle pu se retrouver à la merci des lubies de Poutine?

Notre système alimentaire mondial n’est pas résilient: c’est un château de cartes en équilibre précaire, vulnérable au moindre battement d’ailes d’un papillon. Nous traversons la troisième crise alimentaire en quinze ans. Le nouveau contexte structurel des crises climatiques et géopolitiques dans lequel nous entrons nous oblige à revoir ce fonctionnement. Nous devons sortir des vieux dogmes de Ricardo et remettre en question l’hyperspécialisation agricole des zones de la planète organisée par l’Organisation mondiale du commerce.

Mettons en place les conditions nécessaires pour que chaque pays puisse mener des politiques de souveraineté alimentaire, accompagnons le développement des pôles de stabilité alimentaire régionaux et restaurons les potentiels agronomiques trop souvent négligés.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Buda (PPE). – Doamnă președintă, doamnă comisară, doamnelor și domnilor colegi, securitatea alimentară la nivel mondial este în pericol, iar războiul din Ucraina a pus pe masă o altă problemă spinoasă: transportul cerealelor.

În același timp, trebuie să ne asigurăm că cerealele sunt tranzitate către destinațiile finale. Rămânerea necontrolată a acestora, în interiorul Uniunii Europene, este de natură să creeze presiune asupra fermierilor europeni care se văd puși deja în situația de a-și vinde producția mult sub prețurile de cost.

România înțelege importanța tranzitului de cereale și face eforturi majore în acest sens. A crescut capacitățile de tranzit, a simplificat procedurile, a creat culoare speciale și a deschis noi puncte de frontieră. Aceste eforturi trebuie, însă, făcute împreună, cu ajutorul altor țări și cu sprijin direct de la Comisia Europeană. Este nevoie de mai multe vagoane de tren, de camioane și, bineînțeles, de vapoare.

Doamnă comisară, toate aceste lucruri le-am cerut, dar deocamdată nu am primit nimic. Cu alte cuvinte, este nevoie de acțiuni concrete și nu de vorbe goale sau de empatii sterile. Problemele globale au nevoie de măsuri globale, iar combaterea foametei la nivel mondial trebuie să fie obiectivul nostru major în viitor.

 
  
MPphoto
 

  Clara Aguilera (S&D). – Señora presidenta, como todos han repetido, la mayoría tenemos una obligación moral y ética que es garantizar la seguridad alimentaria en todo el mundo, no solo en Europa. Pero estamos viendo que esta guerra de Ucrania está trayendo muchos problemas, especialmente para que lleguen esas producciones.

El cambio en las rutas de transporte, especialmente el bloqueo de los puertos, está trayendo consigo que no llegue evidentemente esa gran producción. Por eso, bienvenidos sean los corredores solidarios. A ver si funcionan bien estos corredores solidarios.

Hemos visto ya un buen resultado en junio, cuando ha habido un incremento de salida de un 25 % de las producciones ucranianas, pero no son suficientes, porque no se pueden quedar en Europa, no se pueden quedar en Polonia, en Rumanía, tienen que salir fuera. Necesitamos que esos productos lleguen a África y a esos países para que no padezcan esa gran hambruna que todos nos anuncian.

Pero hay que mejorar también. Las aduanas de Polonia y de Rumanía están trayendo un retraso en el transporte de ocho días de logística. Por lo tanto, arreglemos esa situación y, sobre todo, también protejamos y ayudemos a los agricultores europeos.

 
  
MPphoto
 

  Elsi Katainen (Renew). – Arvoisa puhemies, arvoisa komissaari, arvoisa ministeri, Venäjän hyökkäys Ukrainaan ylittää kaikki ihmisyyden rajat. Venäjä käyttää tietoisesti aseenaan nälkää, kun se pyrkii estämään Ukrainan maataloustuotannon ja myös viljan viennin. Ukrainan vakava tilanne heijastuu koko maailman ruokaturvaan. Sadonkorjuu Ukrainassa alkaa olla käsillä, mutta varastot ovat jo täynnä. Mustallamerellä laivarahti on pattitilanteessa.

Turkin johtaja Erdoğan on ottanut vahvan välittäjän roolin Venäjän ja Ukrainan välisessä ruokavientikonfliktissa. Me emme saa antaa Turkin tai Venäjän sanella viljan viennin ehtoja. EU:n on toimittava niin, että viljan merikuljetukset saadaan käyntiin tinkimättä kuitenkaan satamien turvallisuudesta ja ukrainalaisten puolustuskyvystä. Solidaarisuuskäytävät ovat hyvä alku, mutta ryhdikkäämpiä toimia tarvitaan. Kysynkin komissaarilta: Kuinka komissio aikoo varmistaa viljan viennin jatkuvuuden ja siten vastata maailman ruokaturvasta eurooppalaisin toimin?

 
  
 

Zgłoszenia z sali

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE). – Frau Präsidentin! Putin kann Getreide als Waffe benutzen, Beispiel Weizen: Ukraine 18 Millionen Tonnen jährlich, Russland 35 Millionen Tonnen jährlich. Das heißt, Putin kann 28 % des Welthandels beeinflussen. Er kann die Strategie täglich wechseln, er kann die Warenterminbörsen durcheinanderbringen, er kann Hunger in Nordafrika produzieren, er kann einen neuen Flüchtlingsstrom nach Europa organisieren.

Deshalb ist es richtig, dass wir einen Solidaritätskorridor schaffen, der auch funktioniert. Aber wir brauchen auch noch einen anderen Appetitzügler für Putin. Das heißt: Die Europäische Union muss mehr Weizen produzieren und nach Nordafrika exportieren. Allein der Verzicht auf eine vierprozentige Ackerlandstilllegung könnte in der Europäischen Union 10 Millionen Tonnen Weizen zusätzlich produzieren.

Deshalb meine Bitte an die Kommission: Machen wir Putins Waffe wirkungslos, produzieren wir mehr Getreide in der Europäischen Union, setzen wir die Stilllegungsverpflichtung für Ackerland für das Jahr 2023 aus!

 
  
MPphoto
 

  Isabel Carvalhais (S&D). – Senhora Presidente, de facto a invasão da Ucrânia pela Rússia veio criar uma enorme pressão sobre a segurança alimentar mundial, já de si bastante fragilizada, como sabemos, desde o período da COVID-19 e, portanto, estamos a falar de um preocupante aumento do número de pessoas no mundo em situação iminente de fome. E se nós pensarmos que mais de 36, cerca de 40 nações em todo o mundo importavam mais de 50% dos seus cereais de países como a Ucrânia e a Rússia, percebemos bem a dimensão da catástrofe que se pode estar a adivinhar.

E, portanto, neste contexto, é importante estudarmos e agilizarmos as alternativas no terreno ao bloqueio dos portos ucranianos – e eu saúdo aqui os esforços que a Comissão tem desempenhado no sentido de abrir o funcionamento de corredores solidários, que facilitem o transporte de cereais e de mercadorias –, mas eu alerto que os relatos são muito preocupantes, inclusivamente de desconhecimento sobre o funcionamento desses corredores solidários, e em paralelo, para terminar, é importante monitorizar o funcionamento desses corredores e de outras vias para garantir que não há desestabilização do funcionamento dos mercados dos países de passagem.

 
  
MPphoto
 

  Isabel García Muñoz (S&D). – Señora presidenta, la invasión de Ucrania ha puesto de manifiesto la importancia de tener desarrollada una cadena logística resiliente preparada para hacer frente a posibles disrupciones. Es imprescindible para ello reforzar los corredores ferroviarios europeos y fortalecer puertos, aeropuertos y el resto de infraestructuras.

Putin sabía perfectamente lo que hacía al atacar los puertos ucranianos desde el primer momento, bloqueándolos, rompiendo la cadena de suministros europea y global y provocando una crisis alimentaria internacional que está desestabilizando el orden mundial. Necesitamos soluciones a corto plazo que mejoren la conectividad entre Ucrania y el continente europeo, como los corredores solidarios, y que permitan sacar productos agrícolas, pero también llevar ayuda humanitaria y productos básicos.

El Gobierno de España se ha puesto a la cabeza de uno de estos proyectos solidarios para sacar por ferrocarril el cereal almacenado en Ucrania y llevarlo a puertos españoles, desde donde se podrá exportar a otros países. Solidaridad y responsabilidad es lo que se espera de la Unión Europea y es lo que ya está haciendo el Gobierno de Pedro Sánchez.

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (Renew). – Señora presidenta, una de las consecuencias de la invasión de Ucrania es el efecto que está teniendo sobre la seguridad alimentaria del mundo. Esta república es una potencia mundial en la producción de cereales, y su exportación en las difíciles condiciones creadas por la agresión rusa es muy compleja.

Desde la Comisión de Transportes, tras escuchar al viceministro ucraniano de Infraestructuras, apostamos por una flexibilización y agilización de los trámites aduaneros para evitar las largas colas que ahora se siguen produciendo en algunos pasos transfronterizos. Hemos resuelto esta misma semana el problema de los permisos de los profesionales del transporte ucranianos. Es aconsejable, además, revisar todas las inversiones en redes transeuropeas que están centradas en mejorar las infraestructuras por las que se efectúa esta conexión.

Finalmente, apostamos por instaurar unos corredores especiales, como los que se habilitaron durante la pandemia para la circulación de material sanitario, para facilitar la movilidad de estas mercancías críticas. Esperemos que los corredores solidarios anunciados por la comisaria puedan ser implantados cuanto antes, porque no se puede esperar más.

 
  
MPphoto
 

  Janina Ochojska (PPE). – Pani Przewodnicząca! Wsłuchuję się uważnie w tę debatę i dotyczy ona niewątpliwie jednego z najważniejszych problemów, z jakimi możemy się zetknąć, mianowicie kryzysu żywnościowego. I dziwi mnie trochę takie małe zainteresowanie wśród posłów, a to między innymi od naszego zainteresowania zależy rozwiązanie tego problemu. I mam apel do koleżanek i kolegów posłów, poświęćmy więcej czasu temu problemowi i miejmy świadomość, że od nas bardzo wiele zależy.

 
  
MPphoto
 

  Billy Kelleher (Renew). – Madam President, the blockade of the Black Sea ports by the Russians and by Putin is not just an attack on the Ukrainian economy, it is an attack on the food supply and security of populations across the entire globe. North Africa, the Middle East and many other areas that depend on commodity-type products for their staple diet – like wheat, like barley and like corn – will be fundamentally challenged in feeding their populations in the short and medium term. So it is an attack on the world population and Putin must be called to account on that.

From our perspective, with the resources that the European Union has, I do welcome the announcement of ‘solidarity lanes’. But we have to ensure that the 30 million tonnes of wheat, barley and corn that are in Ukrainian-held territories can move swiftly through the European Union and flow into the world food supply system. Otherwise, we will be witnessing not just price increases of food, but we will be witnessing hunger and famine in the poorest regions of the world – and all because of the shameful illegal war of Putin in Ukraine.

 
  
MPphoto
 

  Maria Grapini (S&D). – Doamnă președintă, doamnă comisară, stimați colegi, eu am învățat de mică că o nedreptate nu o repari cu altă nedreptate, că solidaritatea trebuie să o faci în așa fel încât să nu creezi alte lucruri grave.

Și da, vorbesc din perspectiva țării mele, România. Noi am fost foarte deschiși să ajutăm refugiații. Acum suntem foarte deschiși să ajutăm la transportul cerealelor, dar avem probleme legate de calitatea infrastructurii, de cantitatea mijloacelor de transport, avem probleme chiar și cu resursa umană.

De aceea, România nu trebuie lăsată singură doar pentru că este la graniță și, după aceea, să fie acuzată că nu înlesnește transportul cerealelor. Și da, a doua problemă este legată de fermierii naționali, fermierii din țara mea, care au ridicat deja problema că nu există un control riguros al cerealelor care traversează pentru a fi exportate în țări terțe și cereale care rămân în interiorul țării noastre, în interiorul României, sau chiar în interiorul pieței interne.

De aceea, cred, doamnă comisară, că trebuie măsuri concrete. Toată lumea a spus să se rezolve, dar care sunt soluțiile? Soluțiile sunt foarte clare din punctul meu de vedere, bugete și susținere administrativă pentru a putea avea culoare speciale de traversare, dar și un control a ceea ce intră și iese din Ucraina.

 
  
 

(Koniec zgłoszeń z sali)

 
  
MPphoto
 

  Kadri Simson, Member of the Commission. – Madam President, honourable Members, thank you for this very interesting debate. The Commission very much welcomes Parliament’s strong support for Ukraine and the ‘solidarity lanes’.

The EU-Ukraine solidarity lanes are not only an expression of EU solidarity, they also aim at salvaging a crucial sector of the Ukrainian economy and generally improving the country’s resilience. Solidarity lanes and the medium and long-term actions outlined in the Action Plan also aim at anchoring Ukraine closer to the EU, integrating it in the Trans—European Transport Network and facilitating its integration into world markets. The solidarity lanes are also a key contribution to the EU’s direct response to the consequences of Russia’s invasion of Ukraine on global food security and, de facto, Russia’s disinformation campaign on this subject.

The EU is fully taking on its responsibility towards Ukraine and towards the rest of the world. You know that we do have significant grain production also here in Europe. EU production for cereals is forecasted at 286.4 million tonnes and this will ensure adequate supply for domestic consumption and also substantial exports. Also, EU exports of wheat are around 38 million tonnes, which is a positive contribution to global food security.

The grain which we will manage to transport out from Ukraine via alternative routes we will transport to EU ports for export. However, there is still potential for better coordination with Ukraine and Member States authorities to ensure a better governance of the logistic chain from Ukraine silos to EU ports and maximisation of the use of all infrastructure capacities. We know that there are strong margins for improvement there, and the same for the transport mode, so we need to maximise the use of all the capacities by rail, road and inland waterways. The Commission is working on that.

The recent trend shows a constant increase – 2.5 million tonnes exported in June. The Commission is in constant contact with the EU Member States and especially the frontline Member States. In our common efforts with the frontline Member States, we managed to reduce the red tape on the borders in Romania and Poland and we are looking into short-term solutions and investments in the Member States to manage the situation.

Last but not least, on the question you raised on tracking the stolen grain, we follow this issue closely through the G7 group. Ukraine provides updated reports and countries are taking all the necessary steps to trace and stop this trafficking.

To conclude, I have taken note of your comments and I will pass them to Commissioner Vălean.

 
  
MPphoto
 

  Mikuláš Bek, President-in-Office of the Council. – Madam President, Commissioner Simson, honourable Members, while the Russian war of aggression in Ukraine continues, we will continue to work with our international partners to prevent further escalation of the food security crisis and to alleviate the immediate humanitarian needs.

We will continue to support ongoing UN—led efforts to find a solution for reopening the Ukrainian ports. In parallel, we will pursue our action to facilitate transport of Ukrainian grain overland through the solidarity lanes and continue our efforts to remove all obstacles that remain.

We also need to be firm in fighting disinformation by Russia. By blaming the EU sanctions, Russia tries to divert responsibility for the global food crisis. It has to be repeated again and again: it is not due to the European Union’s sanctions; the food crisis has been inflicted by Russia’s war of aggression against Ukraine. The real problem is not EU sanctions, but the disruptive impact that the Russian aggression has on global commodities markets, resulting in record—high prices for energy and grain, unstable trade connections and increased speculation on staple foods. We will continue to mobilise all available EU instruments to help the most vulnerable countries, and we will use all options to keep prices under control.

Beyond this food crisis and the immediate humanitarian needs, decisive action is needed to address the root causes of hunger, malnutrition and food insecurity in the world. We will step up our efforts to help vulnerable countries in making their food systems more resilient and reducing their import dependency.

 
  
MPphoto
 

  Przewodnicząca. – Zamykam debatę. Zawieszam posiedzenie. Zostanie ono wznowione o godz. 15.00 i zacznie się od debaty na aktualny temat poświęconej Inicjatywie Trójmorza – wyzwania i możliwości.

Oświadczenia pisemne (art. 171)

 
  
MPphoto
 
 

  Атидже Алиева-Вели (Renew), в писмена форма. – Подкрепям усилията на Съюза относно улесняване на износа на украински селскостопански продукти. Това е огромно предизвикателство и затова е от съществено значение да се координираме и да оптимизираме логистичните вериги, за да се въведат нови маршрути и да се избегнат, доколкото е възможно, "тесните" места.

Нашата комуникация е насочена към спешните решения, но също и към средносрочните и дългосрочни мерки за по-добро свързване и интегриране на инфраструктурата на Украйна с инфраструктурата на ЕС. За краткосрочни и дългосрочни решения ще работим с украинските власти в тясно сътрудничество. В средносрочен и дългосрочен план ще работим върху това увеличаване на инфраструктурния капацитет на новите експортни коридори и при установяване нови инфраструктурни връзки в рамките на възстановяването на Украйна.

Транспортната инфраструктура в Украйна се унищожава и черноморските й пристанища са блокирани от Русия. Очаква се да призовем за нови инициативи на ЕС за справяне с транспортните и логистичните разходи, предотвратяващи износа на украински селскостопански продукти, особено на пшеница, към световния пазар. За мен е важно да подпомогнем за осигуряването на храна за хората. Целта на този план за действие е да се преодолее блокадата на украинските черноморски пристанища от Русия и да се гарантира, че Украйна ще остане напълно интегрирана в световните селскостопански пазари и ще продължи да допринася за световната продоволствена сигурност.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristina Maestre Martín De Almagro (S&D), por escrito. – La invasión de Ucrania por parte de Rusia ha traído el bloqueo de los puertos del Mar Negro y con ello la paralización del flujo de cereales y otras mercancías agrícolas. La situación amenaza la seguridad alimentaria mundial y existe una necesidad urgente de establecer rutas logísticas alternativas que utilicen todos los modos de transporte pertinentes.

Los socialistas damos la bienvenida a la implantación de corredores solidarios, que han permitido exportar de Ucrania este mes 2,5 millones de toneladas, pero entendemos que es necesaria una mayor coordinación entre Estados miembros, especialmente los fronterizos con Ucrania, y un seguimiento más estrecho para garantizar que el grano transita hacia el Norte de África y Oriente Medio. Pedimos que se agilicen los trámites en frontera y que se habiliten silos con la mayor urgencia posible fuera de Ucrania para no poner en riesgo la próxima cosecha.

Como europeos, tenemos la obligación moral de velar por la seguridad alimentaria dentro y fuera de nuestras fronteras, poniendo en pie todas las alternativas posibles que contribuyan a paliar al máximo la escasez de alimentos y el hambre que está provocando la invasión de Putin.

 
  
MPphoto
 
 

  Riho Terras (PPE), kirjalikult. – Ukraina on üks maailma suurimaid viljaeksportijaid. Seoses Venemaa sõjategevusega Ukrainas on vilja väljavedu tavapärastes mahtudes täna sisuliselt võimatu. Venemaa poolt on okupeeritud mitmed olulised sadamalinnad Musta ja Aasovi mere ääres. Vilja väljavedu Odessa sadamast ähvardab Venemaa rünnaku alla sattumine. Samuti on pidanud Ukraina enesekaitseks mineerima juurdepääsud sadamatele. Ukraina teravilja ja muu põllumajandustoodangu väljavedu läbi sadamate on tavapäraselt moodustanud 80% kogumahust. Ülejäänu on veetud välja peamiselt raudteid mööda üle läänepiiri. On selge, et kogu väljaveetavat mahtu pole võimalik raudtee- või maanteetranspordiga asendada. Ukrainaga piirnevatel EL riikidel on erinev rööpmelaius, mis tekitab logistilisi pudelikaelu piiridel. Nii raudtee- kui ka autotransport on väga palju kallimad ja lisavad vilja hinnale märkimisväärselt juurde.

Teine väga tähtis aspekt on, et Ukraina vili peab jõudma ettenähtud lõpptarbijani ning mitte sisenema naabruses asuvate ELi riikide turule. On täiesti mõistetav nende riikide põllumeeste mure, et odav Ukraina vili võib nende tootmisele negatiivset mõju avaldada. Euroopa Liidul seisab ees keeruline ülesanne leida koostöös Ukrainaga parimad võimalikud lahendused Ukraina vilja väljaveoks ja toimivate transpordilahenduste ning –koridoride loomiseks, tagamaks vilja jõudmise neile turgudele, kuhu see oli plaanitud jõudma. Lisaks tuleb jätkata jõupingutusi Venemaa poolt varastatud viljasaadetiste tuvastamiseks ja konfiskeerimiseks, et need jõuaksid samuti õigetesse sihtkohtadesse.

 
  
  

(Posiedzenie zostało zawieszone o godz. 14.35)

 
Viimane päevakajastamine: 12. oktoober 2022Õigusteave - Privaatsuspoliitika