Ausführliche Sitzungsberichte

Mittwoch, 5. Oktober 2022 - Straßburg

8. Der Beitritt von Rumänien und Bulgarien zum Schengen-Raum (Aussprache)

  Puhemies. – Esityslistalla on seuraavana neuvoston ja komission julkilausumat Romanian ja Bulgarian liittymisestä Schengen-alueeseen (2022/2852(RSP)).

  Mikuláš Bek, President-in-Office of the Council. – Madam President, honourable Members, Commissioner, the Schengen area is one of the greatest achievements of our Union. In recent years, it has been under considerable strain.

Successive crises such as the 2015 migration wave, COVID—19 pandemics, or the impact of the current Russian war of aggression against Ukraine have tested our response capacity. Therefore, considerable efforts were, and continue to be, required to ensure the resilience of the Schengen area. Inter alia, adoption of the Schengen Borders Code would be an important step in that direction, and the Council is ready to start a trialogue as soon as possible.

Furthermore, the Presidency considers the pending completion of the enlargement of the Schengen area as a key missing element. As you are well aware, Bulgaria and Romania have completed the necessary conditions for the Council to be able to discuss the lifting of controls at internal borders. In this context, the Czech Presidency is committed to making progress so as to enable Bulgaria and Romania to be fully part of the Schengen area.

More concretely, the Presidency is working towards the adoption of the required Council decision by unanimity at the December Council. In this regard, we are engaging with Member States to prepare the ground for a substantive discussion on the lifting of controls at internal borders with Bulgaria and Romania.

In our effort to secure the necessary unanimity in the Council, the Presidency facilitated the expert visits in Bulgaria and Romania next week, as conducted by the Commission. The visits, which are hosted by both Member States on a voluntary basis and in the spirit of mutual trust, will ascertain the implementation of the fundamental elements of the Schengen acquis.

In parallel, the Presidency fully supports the full Schengen accession of Croatia. We trust that the European Parliament will issue its opinion on the matter in due time. The Council will be informed about the state of play regarding the Schengen enlargement process in mid—October.

The completion of the Schengen enlargement would constitute another milestone in the functioning of the Schengen area, and the Presidency remains committed to that effect, in full cooperation with the European Parliament, as well as with the Commission.

  Margaritis Schinas, Vice-President of the Commission. – Madam President, dear Minister, honourable Members, Schengen together with the euro, the single market and Erasmus is one of the most emblematic achievements of the European Union. Schengen is the jewel in our crown.

It is the largest area of borderless travel in the world, including 26 countries so far, and benefiting 420 million people. It is part of our way of life and an important element for making us feel not only nationals but also Europeans. It is also one of the most travelled regions in the world. Today, Schengen travellers make 1.25 billion journeys in the Schengen area every year.

One third of our population lives in border regions and there are 3.5 million people crossing a border every day. We also count 24 million business trips per year. These are not numbers. This is the fuel of our economy. This is what fertilises our society.

For the last 35 years, we have built an entire Schengen architecture to better protect this borderless area without controls. We must continue to build and improve the architecture of Schengen, because no system can bear the test of time without renewal. To reflect this, this year we have started an annual cycle of Schengen governance, kicked off by a new ‘state of Schengen’ report.

The idea is to give Schengen strong political direction from the Commission, Parliament, the Council, to boost our important efforts on the ground, on border control, police cooperation, returns, visa, data protection. We will continue delivering on parts of these strategies for the next two years, strengthening them and the management of our external borders, ensuring that internal border checks are measures of last resort and strengthening internal security through reinforced police cooperation.

It is key that we advance on both the operational and the legislative track. Our proposal for the Schengen Borders Code put forward in December last year will make us better prepared to handle any future crisis, ensuring free movement and incorporating the lessons that we learned during the pandemic.

The new online Schengen Information System, complemented by other IT systems, will also allow us to achieve full interoperability in Europe by the end of the next year. This will be, at the time, the most advanced border protection system in the world, politically, operationally and legislatively.

Honourable Members, it is also true that Schengen has faced repeated challenges. First, the refugee crisis of 2015/2016, the pandemic, persistent terrorist threats, the instrumentalisation of migrants from authoritarian leaders at our external border, and now the war of aggression against Ukraine.

In spite of all these challenges, we have consistently succeeded in preserving this crown jewel of European integration thanks to the unwavering commitment amongst Member States, but also of the Members of this House, whom I would like to profoundly thank for their commitment to our collective Schengen achievements. According to last year’s Eurobarometer, our people understand this. The overwhelming support of Europeans across our continent fully support Schengen.

Honourable Members, for the best part of more than four decades now, and despite these problems and challenges, the Schengen area has continued growing and deepening. It is now high time it grew further. Already, since 2011, the Commission has been actively advocating for the completion of Schengen, urging Member States to rapidly take the necessary steps to allow those Member States that are not yet fully part of the area to join. This will increase not only our security but also broaden our cohesion.

We have made tremendous progress in the last months, with important political steps that have been taken. In December, the Council recognised that Croatia fulfilled all the necessary conditions for the application of all parts of the Schengen acquis, and the European Parliament is now to give its opinion.

A lot of progress has also been made for the accession of Romania and Bulgaria. Both countries are waiting for the decision of the Council for more than 11 years now, when the Commission confirmed that they fully fulfil the necessary conditions to join. In the meantime, both countries continue to actively apply the Schengen acquis and contribute to our common security at the EU external border.

I wish to highlight and praise both our Romanian and our Bulgarian partners for the manner in which they have managed the external borders in the face of the large number of refugees from Ukraine. Their stance was exemplary and made us all proud. It is therefore excellent news that the Czech Presidency here present took Schengen enlargement on board as one of their main priorities.

Bulgaria and Romania remain fully committed to continue correctly applying the Schengen rules and to contributing to the proper functioning of the area as a whole. Schengen is a success built on mutual trust and the proper implementation of the acquis.

The new Schengen Evaluation and Monitoring Mechanism Regulation is clear. The verification, in accordance with the applicable evaluation procedures concerning Bulgaria, Romania and Croatia had already been completed. Despite this, and with a truly cooperative attitude, although such verification should already have been relaunched, Bulgaria and Romania have invited a team coordinated by the Commission to assess the application of the latest developments.

This upcoming voluntary reassessment of Bulgaria and Romania, by means of a fact—finding mission of Commission and Member State experts, will take place later this month. It is a very important gesture of transparency that I salute. This is not – and I want to be very clear on this point – this is not about re-evaluating Bulgaria and Romania. It is rather about allowing Member States to get the latest updates and reassurances that the Schengen acquis is still fully applied.

This team of experts will look into external border management, police cooperation, including returns, Schengen and visa information systems and visa policy developments in general. But they will look equally into the fundamental rights and data protection frameworks as horizontal topics.

Let me conclude by reiterating the Commission’s full support to the accession of Bulgaria and Romania to Schengen. This can only strengthen our collective resilience and deepen our cohesion. We now have a real opportunity in December to make at last this historic decision and let the citizens of Romania, Bulgaria and Croatia benefit fully from our cherished Schengen success, making us stronger and safer together.

I remain convinced that by working together we can fortify and expand this so emblematic European success story for the benefit of our citizens, the internal market and our economies.

  Manfred Weber, on behalf of the PPE Group. – Madam President, Schengen is a great success story for Europe. It has broken down barriers, brought European citizens closer together and strengthened our European economy.

With Bulgaria and Romania, we have two EU Member States who fulfil all conditions to join this area. They are ready for Schengen, but they are still waiting for the Council’s green light. Since 2011 – 11 years – there has been no progress. This is simply unacceptable.

We in the EPP, like all parties in this House, strongly support Romania and Bulgaria becoming members of the Schengen area, and we have always fought as the EPP for this endeavour. Romania and Bulgaria’s place is within Schengen, especially now when we face many humanitarian and security challenges at the EU borders. For us, there is no first and second-class European; there are no objective reasons to deny Bulgaria and Romania this success. They have made all the necessary steps. Let me assure our friends in Sofia and Bucharest that you have the full support of us in the EPP. Your place is within Schengen.

We call now on the Council to finally grant Bulgaria and Romania the access they deserve. The war, in particular, is again a test for us on whether we can reinforce the unity. This Schengen enlargement is a test case for this. The years of waiting must come to an end. We need no more excuses, but actions. With these two countries joining Schengen, we can better protect our external borders and strengthen the whole Schengen area. Let us continue the Schengen success story with Bulgaria and Romania on board, and let’s do it now.

  Iratxe García Pérez, en nombre del Grupo S&D. – Señora presidenta, once años. Once años llevan esperando Bulgaria y Rumanía sin que exista ninguna razón objetiva para bloquear su entrada en Schengen.

La libertad de movimiento, como ya hemos escuchado aquí, es uno de los pilares fundamentales de nuestra Unión. Y los ciudadanos de Bulgaria y de Rumanía tienen el mismo derecho que los de otros Estados miembros. No tienen más derechos, pero tampoco menos. Es una cuestión de justicia. No puede ser que un ciudadano búlgaro que vive en otro Estado miembro de la Unión y quiere viajar a su país en coche, tenga que estar pasando controles en las fronteras. Es discriminatorio. Es discriminatorio que tengan que pasar por colas diferentes en algunos aeropuertos. Es discriminatorio y, además, tiene un coste económico que los camiones rumanos tengan que esperar colas para pasar controles fronterizos dentro de la Unión Europea.

Este bloqueo en el Consejo tiene que acabar. Porque si no acaba, a quienes se les va a acabar la paciencia es a los ciudadanos y ciudadanas de esos países.

Hablamos mucho de solidaridad en estos días, pero la solidaridad tiene que aplicarse a todos. No se puede pedir solidaridad a Rumanía y a Bulgaria cuando la Unión Europea no está cumpliendo con sus propias normas. Es la mejor receta para alimentar la desafección hacia Europa y el apoyo a mensajes populistas antieuropeos.

Espero que este Parlamento adopte una Resolución con un mensaje muy claro dirigido al Consejo y que el Consejo lo escuche y actúe.

Me parece que ya es hora.

  Sophia in 't Veld, on behalf of the Renew Group. – Madam President, dear colleagues. As we have heard, the assessment that Bulgaria and Romania are ready for accession to Schengen has been made a long time ago by the experts and by the Commission already back in 2011.

It is now 2022, 11 years later and, colleagues, I feel ashamed. I feel ashamed towards the Bulgarian and the Romanian citizens who rightly feel that they are not treated equally and that they didn’t get the same right to borderless travel. I feel ashamed for the Council to have stalled this long for not honouring its commitment.

We have established common procedures and evaluation mechanisms, and we should respect the outcome. No moving goalposts, and the Schengen process should not become a proxy battlefield for other political issues.

And last but not least, colleagues, I am ashamed for the Dutch Government because it’s the Dutch Government that has been one of the main obstacles here, and largely for political reasons, domestic political reasons.

Respect for European rules is not a one-way street. There cannot be double standards. So from this position, I would like to call on Prime Minister Rutte to respect the rules and support the accession of Bulgaria and Romania to the Schengen zone. Because I think in these times we have to put European unity before national politics. Bulgaria and Romania belong in Schengen.

  Tineke Strik, on behalf of the Verts/ALE Group. – Madam President, it is in the common interest of the EU to have all Member States be the Schengen area. And, therefore, we welcome today’s discussion to overcome the current two-tier system and bring in Member States that are still in the waiting room and, thus, lift the unequal treatment of citizens of the EU.

Yet, accession to the Schengen area is not a right, it’s a responsibility as well. It means carrying out the Schengen acquis in full compliance with fundamental rights. And this is where we still have some serious concerns. In the past years there has been mounting evidence of systematic pushbacks and border violence in Bulgaria as well as Romania. Human Rights Watch reports that Bulgarian authorities were beating, robbing, stripping and using police dogs on asylum seekers and migrants as they pushed them back to Turkey. In Romania, uniformed border guards were seen pushing back people to Serbia.

Allowing Schengen accession in the face of such reports de facto also means condoning these grave violations of the rights of migrants and refugees. But my group, let me be clear, my group urges for a merit-based, objective decision on a Schengen accession for both countries. So I call upon all Member States to do the same: assess the merits, take the Schengen standards seriously, but don’t mix it up with other more political considerations just only because you can, because you have a veto.

And if Bulgaria agrees with this position, it has to act consistently and stop using its veto during the accession process of North Macedonia to the EU. So, President, Schengen can only remain the jewel in the crown if we all live up to the standards of Schengen before, but also after the accession.

  Guido Reil, im Namen der ID-Fraktion. – Frau Präsidentin, liebe Kolleginnen und Kollegen! Wir reden heute über den Beitritt von Rumänien und Bulgarien in den Schengen-Raum, und viele in Deutschland denken sich doch jetzt: Ja, das ist doch schon so! Deswegen leben doch in Deutschland jetzt circa zehnmal so viele Rumänen und Bulgaren wie vor zehn Jahren. Und diese Menschen beziehen oftmals Sozialleistungen, beziehen oftmals Kindergeld für Kinder in der Heimat, und sie arbeiten oftmals im Niedriglohnsektor, gerne in der Fleischindustrie, wo sie unter sklavenähnlichen Bedingungen ausgebeutet werden und zum Lohndumping beitragen. Also alles nichts wirklich Positives.

Etwa vor einem halben Jahr bin ich auf meiner Reise in die Ukraine durch Rumänien gefahren, und ich habe Rumänien kennengelernt. Ich möchte Rumänien mal freundlich so beschreiben: Rumänien ist der Wilde Westen von Europa. Also Wilder Westen mitten in Europa! In der Ukraine habe ich eine deutlich bessere Infrastruktur gesehen und deutlich mehr Ordnung.

Die Frage ist: Wie konnte es das passieren? Wie konnte ein Land mit solcher Infrastruktur, ein Land, das so korrupt und so kriminell ist, Mitglied der Europäischen Union werden? War da keiner mal gucken, habe ich mich da gefragt, als ich so durch dieses Land gefahren bin, war da keiner mal gucken? Anscheinend nicht.

So, und nun ist viel Geld geflossen in den letzten Jahren. Man meint ja immer, wenn man in korrupte Länder Geld investiert, dann wird alles besser. Nein! Diese korrupten Strukturen nutzen dieses Geld. So stellt zum Beispiel eine Studie des Zentrums der Demokratie fest: Der Betrag an EU-Geldern ist vergleichbar mit den größten Märkten der organisierten Kriminalität wie Menschenhandel – damit meinen die Prostitution und Schlepperei –, Drogenhandel und illegalem Kraftstoff. So viel Geld bringt das Geld der EU. Circa knapp 2 Milliarden sind da verpufft in kriminelle Strukturen. Die bulgarisch-türkische Grenze war jahrelang in der Hand der Mafia. Jetzt wurde sie zurückerobert, munkelt man. Das heißt, die Mafia trägt da jetzt Uniform. Das sind unerträgliche Zustände! Damit muss Schluss sein. Wir brauchen Rumänien und Bulgarien nicht im Schengenraum und auch nicht in der EU.

  President. – Dear colleague, I have to remind you about Rule 10, which says that improper behaviour is not acceptable in this Chamber, and I would interpret your words about a Member State, calling the Member State ‘the Wild West’ in a very degrading way, is not acceptable. I will convey this message to the President to take potential measures.

  Ангел Джамбазки, от името на групата ECR. – Г-жо Председател, надявам се наистина да вземете мерки, както заявихте. Уважаеми колеги, неприсъединяването на България и Румъния към Шенген е истински политически позор за ръководството на Европейския съюз. Истински политически позор, защото всички вие в тази зала, за което между другото ви поздравявам, потвърждавате факта, че и България, и Румъния са изпълнили всички критерии и трябва да бъдат част от Шенгенското пространство.

Обаче не става. Защо не става, колеги? Защото една държава официално – това е Нидерландия, правителството на Нидерландия, не цялата Нидерландия, и останалите държави са се запънали и пречат на това по вътрешнополитически причини, за да не си причинят някаква вреда вътре в къщи. Ето това е двоен стандарт. Вие тук ни показвате, че има повече европейци и по-малко европейци. Показвате, че има европейци първа ръка и европейци втора ръка. Ето това е лицемерие, това е двуличие и това е неприемливо за нас. И това е срам и позор за тези държави, които го правят.

Точно те, които нас ни учат как да се държим с държавите, които да бъдат кандидати за членство, как трябва да разширяваме Европейския съюз, как трябва да сме едно голямо, весело, щастливо семейство. Какво правят? Оставят България, Румъния и Хърватска отстрани и това е лицемерие, и това е двуличие, и това е изключително, изключително непочтено.

Ние всички знаем защо е така. Основната причина не е дори политиката, а икономиката. Когато ние и румънците сме извън Шенген, ние не можем да возим. Ние сме едни от най-големите превозвачи. Нашите камиони чакат по границите, нашите шофьори се бавят, нашият бизнес загива. Взема се хляб от ръцете на българските предприемачи и на румънските предприемачи. И това е позор. Вземете мерки и си накарайте правителствата да свършат работа.

  Clare Daly, on behalf of The Left Group. – Madam President, I want to welcome and support the accession of new countries to Schengen. I firmly believe in the free movement of absolutely everybody, but I find it very hard to separate Schengen expansion from the violence that is going on at the edges of Europe.

The grotesque and spectacular violence and abuse against refugees trying to enter Croatia and, to a lesser extent, Bulgaria and Romania makes it very hard to shake the impression that the EU is demanding that these countries prove that they’ll stop at nothing to keep migrants out as a price for free movement.

The EU seems to have developed a habit of rewarding appalling behaviour with free movement. Qatar murders thousands of migrant workers – we reward them with visa—free travel. Croatian border guards beat, torture, rape, imprison and push back migrants – and we reward them by fast tracking their Schengen accession application.

This is the same Croatia which tried to suppress a report of the European Committee for the Prevention of Torture into horrifying abuse. It is the same Croatia that lied to this Parliament about what’s going on at its borders, and the same Croatia whose sham monitoring mechanism could not find any evidence of push—backs.

We can only hope that Bulgaria and Romania don’t look at Croatia’s reward and decide to escalate their violence against migrants in the hope of impressing the psychopathic EU establishment with their commitment.

  Balázs Hidvéghi (NI). – Thank you, President, dear colleagues, free movement between Member States without internal border controls is one of the most tangible achievements of EU cooperation. If one has to summarise why it’s a good thing to have the European Union despite all its failings and imperfections, then the provision of this fundamental human freedom to our peoples is certainly one of them.

So it is ever more important then to ensure that this freedom is granted to all who fulfil the necessary criteria. Now, Romania and Bulgaria fulfilled the necessary conditions more than 10 years ago. Four Member States, however – the Netherlands, Germany, France and Finland – have blocked their accession, citing mainly rule-of-law concerns.

Now, those concerns, if they were real, should have been addressed directly and immediately. The more than 10-year-long delay, however, does give one the impression that perhaps other reasons played a part. Reasons related to commercial interests, internal political matters, or perhaps just double standards so often applied by the West against eastern Europeans.

We haven’t really heard any convincing argument yet of why to keep Romania and Bulgaria out and excluded. It is high time to pay this old debt and allow these countries to join the Schengen area immediately.

  Paulo Rangel (PPE). – Madam President, Minister, Vice-President, first, I would like to say to Mr Reil that there are only two countries that are the far west. One is Portugal and the other is Ireland, because they are geographically the far west of Europe. Nothing more.

Let me tell you that, 11 years after stating that Romania and Bulgaria are ready to be full members of Schengen, the Council has not been able to issue the decision that we – the European Parliament, the European Commission, Romanians and Bulgarians and all European citizens that love freedom – are expecting and are impatiently waiting for.

Romania and Bulgaria have passed all the stress tests. They had the migration crisis of 2015; they had the pandemic, which was a challenge for Schengen; and now they have the Ukrainian refugees, which was a huge challenge. They were really impeccable in the way they implemented all the rules and principles of the Schengen area. Therefore, they deserve that now, this time, before 2023, we are able to decide that they are full members of the Schengen area. This was always an EPP flagship, and we want this to be the reality in the next months.

  Gabriele Bischoff (S&D). – Frau Präsidentin, Herr Minister Bek, Herr Kommissar, Kolleginnen und Kollegen! In der Tat, elf lange Jahre warten Rumänen und Bulgaren hier darauf, dass die Tür zum Schengen-Raum endlich aufgeht und dass sie dieses Privileg, das alle Europäerinnen genießen wollen, auch bekommen. Es ist gesagt worden: Es sind 27 Millionen Menschen, die das betrifft, zigtausende Unternehmen, und beide Mitgliedstaaten erfüllen alle Kriterien.

Jetzt fragt man sich: Okay, das Parlament hat längst grünes Licht gegeben. Die Kommission hat auch noch einmal betont, dass sie grünes Licht gegeben hat. Aber es ist der Rat, der kein grünes Licht gegeben hat. Und ich will noch einmal einen Punkt sagen zu Ländern, die das blockieren: Es sind genau die geistigen Brandstifter wie dieser Schreier hier in diesem Raum, der den Regierungen Angst macht, die das verhindern. Und die müssen dagegen vorgehen, denn es zu dulden, zu übernehmen, schafft noch viel mehr Spaltung in Europa.

Aber ich wünsche mir vom Rat: Ich finde, es ist eine große Chance für die tschechische Präsidentschaft, nach elf Jahren diese Tür mit aufzustoßen. Deshalb ist es wichtig, dass wir hier nicht nur beschwören, was für eine Errungenschaft das ist, sondern es tun.

Aber erlauben Sie mir auch eine Bemerkung: Es ist mal wieder die Einstimmigkeit, die es möglich macht, dass ein einziges Land elf Jahre verhindern kann, dass, wenn alle Kriterien erfüllt sind, trotzdem das Recht nicht zum Recht kommt und dass man das verhindern kann. Auch das müssen wir ändern. Es ist hier wirklich betont worden: Wenn wir auf Dauer weiter eine Freizügigkeit erster Klasse und eine Freizügigkeit zweiter Klasse haben, erschüttert das das Vertrauen in europäisches Recht und auch in die Institutionen. Deshalb mein Appell, Herr Bek, schaffen Sie als tschechische Präsidentschaft hier den Wandel, machen Sie Mut, damit der Rat auch wirklich diese Entscheidung fällen kann. Es ist seit elf Jahren überfällig. 22 ist das Jahr dafür.

  Fabienne Keller (Renew). – Madame la Présidente, Monsieur le Vice-Président – cher Margaritis Schinas –, Monsieur le Ministre – cher Monsieur Bek –, la Roumanie et la Bulgarie font partie de la famille européenne. Il est temps, il est grand temps de les associer pleinement à notre espace de libre circulation et d’offrir à tous leurs citoyens les mêmes droits. Ce n’est pas qu’un symbole, c’est une nouvelle étape clé, après l’entrée de la Roumanie et de la Bulgarie dans l’Union, il y a déjà quinze ans, en 2007.

Toutefois, Monsieur le Commissaire, le renforcement de Schengen est aussi un impératif sécuritaire, pour garantir une protection efficace à tous les citoyens européens contre les menaces qui pointent aux portes de l’Europe – la guerre russe en Ukraine en est un triste exemple.

Dans le cadre de la présidence française, le président Macron a impulsé l’instauration d’une nouvelle gouvernance politique de l’espace Schengen. Avec mon groupe, Renew Europe, nous sommes pleinement engagés dans la mise en œuvre de ce projet de renforcement de l’espace Schengen, avec la Roumanie et la Bulgarie.

  Jean-Paul Garraud (ID). – Madame la Présidente, alors que l’existence d’un espace de libre-circulation devait avoir pour contrepartie la création de frontières extérieures européennes infranchissables – ce qui n’a pas été le cas –, alors que l’Europe a été envahie par 2 millions de personnes en 2015, alors que la Commission européenne refuse de financer des barrières physiques – pourtant demandées par douze États membres –, alors que la Grèce a bloqué l’entrée d’au moins 150 000 migrants à ses frontières – terrestres et maritimes – depuis le début de l’année, alors que Bruxelles vient d’obliger le directeur exécutif de Frontex à démissionner car il a voulu faire son travail de protection des frontières extérieures de l’Union, alors que cette même Union n’entend pas interrompre le versement de fonds européens aux pays qui refusent de reprendre leurs ressortissants clandestins ou déchus du droit d’asile, alors que les auteurs des attentats survenus au sein de l’Union européenne en 2021 sont tous d’origine extra-européenne – ce qui confirme ainsi l’existence d’un lien entre immigration et terrorisme –, alors que l’actualité quotidienne en Europe démontre le lien majeur entre immigration et insécurité, alors que le pacte pour l’asile et la migration, négocié en ce moment à Bruxelles, pourrait entraîner l’arrivée de 50 à 60 millions d’individus en quelques années, le débat qui a lieu ici aujourd’hui a pour but l’élargissement de l’espace Schengen, afin qu’un nombre toujours plus élevé de personnes puissent circuler sans contrôle en Europe.

Quel décalage entre ce qui se passe dans cet hémicycle et les aspirations de nos peuples! La victoire éclatante des forces souverainistes en Hongrie, en Suède ou en Italie marque le refus de ces peuples de poursuivre dans cette voie. Tout élargissement de l’espace Schengen, alors que les frontières extérieures de l’Europe sont inexistantes, est pour nous exclu. Tout élargissement de l’espace Schengen, alors que Frontex n’a pas pour mission de refouler les migrants illégaux, est pour nous exclu.

La protection des Européens est une priorité absolue. Élargir Schengen les exposerait encore davantage. Il ne peut donc en être question.

  Cristian Terheş (ECR). – Doamna președintă, dragi colegi, stimată reprezentantă a Comisiei, a Consiliului, vorbesc din perspectiva unui cetățean european, cetățean al României, și am stat și am ascultat cu foarte mare atenție ceea ce s-a spus în acest plen și nu pot să nu-mi ascund stupoarea și șocul la ceea ce am auzit. S-a confirmat și s-a agreat de către toți că de 11 ani România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile pentru a intra în Schengen și, cu toate acestea, în 2022 noi încă mai avem această discuție.

Avem colegi în acest plen care vin și spun că poate România și Bulgaria nu ar fi bine să fie primite în Schengen, ba, dacă se poate, și să fie excluse din UE. Vin alții care spun și oferă scuze că o țară profită și își folosește dreptul de veto pentru a opri integrarea României și a Bulgariei în Schengen. Avem însă reprezentanții Comisiei care vedem că au pârghii la îndemână să își folosească persuasiunea pentru a convinge țări. Și mă gândesc la Polonia și Ungaria pentru a acționa într-o anumită direcție.

Vă întreb: cetățenii din România și din Bulgaria care aud această discuție - că de 11 ani, deși și-au îndeplinit toate condițiile, nu sunt primiți încă în Schengen - ce pot crede? Ce pot crede despre Uniunea Europeană? Ce pot crede despre Parlament și, nu în ultimul rând, despre Comisia Europeană? Vă invit, de aceea, să întreprindeți toate demersurile pentru ca aceste țări, care de 11 ani și-au îndeplinit condițiile, să intre în Schengen.

  Siegfried Mureşan (PPE). – Doamna președintă, domnule comisar, domnule ministru, stimați colegi, anul acesta, de la începutul invaziei forțelor armate ruse în Ucraina, România a găzduit peste un milion de refugiați ucraineni. Am dovedit că putem securiza frontiera de est a Uniunii Europene în cele mai dificile condiții și spun, clar și răspicat, România poate securiza o frontieră a zonei Schengen în orice condiții.

Munca efectuată în acest an de polițiștii de frontieră din România, de autoritățile din România, deschiderea, implicarea cetățenilor români, a miilor de voluntari, toate acestea au ajutat la stabilizarea situației la frontiera de est a Uniunii Europene. Am făcut acest lucru în interesul și în folosul întregii Uniuni Europene. Includerea României și Bulgariei în zona Schengen va face toată Uniunea Europeană mai sigură, va face toată zona Schengen mai sigură.

Așa cum anul acesta am acceptat Finlanda și Suedia în NATO pentru a deveni cu toții mai siguri, la fel cerem ca România și Bulgaria să fie incluse în zona Schengen, pentru ca toată Uniunea Europeană să fie mai sigură. Vor avea de câștigat în primul rând, da, cetățenii din România și Bulgaria, companiile din România și Bulgaria, dar vor avea de câștigat oamenii și întreprinderile din toată Uniunea Europeană, pentru că toți cetățenii europeni vor putea călători mai repede, mai simplu, mai sigur.

Toate companiile europene se vor putea mișca mai rapid, fără întârzierile de la frontieră. Comisia Europeană confirmă, din anul 2011, că România și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile. De aceea, cerem Consiliului Uniunii Europene să își îndeplinească obligația să accepte fără întârziere Bulgaria și România în spațiul Schengen. Uniunea Europeană este puternică atunci când este unită. Vă cer și acum să dăm dovadă de unitate și să întărim Uniunea Europeană.

  Dan Nica (S&D). – Doamna președintă, în primul rând vreau să vă încurajez să cereți de urgență președintei Parlamentului European să ia măsuri în privința acelui domn care a vorbit mai devreme în această sală și a folosit un limbaj jignitor, suburban și sub demnitatea acestei instituții, sub demnitatea prestigiului pe care noi trebuie să îl avem în Uniunea Europeană.

Domnule vicepreședinte, și dumneavoastră vă mulțumesc pentru corectitudinea pe care ați arătat-o clar, spunând: Comisia Europeană a verificat, de 11 ani România îndeplinește toate criteriile, de 11 ani aplică acquis-ul comunitar în domeniul spațiului Schengen. Suntem printre primii care, de fiecare dată când apare o modificare, o punem în practică și faptul că a salutat că în mod voluntar am cerut: mai veniți o dată și vă mai convingeți încă o dată, dumneavoastră, Comisia și statele membre, că suntem în regulă din punct de vedere al protecției frontierelor Uniunii Europene.

Este un lucru pe care vreau să îl salut și vă mulțumesc. Vreau să salut și președinția cehă pentru corectitudinea de care a dat dovadă și faptul că a stabilit că este o prioritate ca această nedreptate care durează de 11 ani să fie terminată în perioada președinției cehe. Vă mulțumesc, domnule ministru și stimați colegi, trebuie să spunem un lucru foarte clar: nu putem accepta ca o țară cum este România și o populație cum este România să fie umilită în permanență. Te duci într-un aeroport: cetățenii europeni într-o parte, românii în altă parte; te duci la frontierele Uniunii Europene, vrei să traversezi cu mașina: cozi, kilometri, ore, zile - aceeași umilință; vrei să transporți mărfuri: cozi de tiruri nesfârșite. Este o situație absolut umilitoare și intolerabilă și care, cu atât mai mult, nu are nici măcar o singură sau un singur motiv, sau o singură motivație, care să poată să fie spusă.

Această situație trebuie să înceteze, pentru că România este printre națiunile europene cele mai pro-europene. Nu trebuie să aruncăm nicio umbră de îndoială că spiritul european, solidaritatea europeană este un lucru și o valoare la care ținem cu toții și acest lucru trebuie să îl demonstrăm în acest an, prin ridicarea acelei obiecții care a fost impusă de un stat membru și accesul României și a Bulgariei în spațiul Schengen.

  Илхан Кючюк (Renew). – Г-жо Председател, уважаеми колеги, години наред слушаме различни аргументи. На първо място, границата трябва да се охранява добре. Времето показа, че границите се охраняват добре. На второ място, Шенгенското пространство трябва да се реформира. Да, и там се направи огромен напредък. На трето място, трябва да има геополитическа ситуация. Нова, фундаментална. Има фундаментално нова геополитическа ситуация.

Какво трябва да се случи още, за да може България и Румъния да бъдат част от Шенгенското пространство? Трябват сериозни политически решения от отговорни политици. Не може едни да бъдат държани до вратата, въпреки че са част от Европейския съюз, а други да се ползват с големите блага и възможностите на Европейския съюз. Този двоен стандарт създава двойно качество на гражданите. Едни са повече граждани на Европейския съюз от други. Това е неприемливо. Нито е европейско, нито е цивилизационно, нито трябва да бъде изпълнявано от различни правителства.

Така че моят призив е: силна позиция на Европейския парламент, силна позиция на Европейската комисия и е време Съветът да бъде на висотата на очакванията на европейските граждани България и Румъния да бъдат част от Шенген, защото по този начин ще допринесем за това да бъдем единни в рамките на един Европейски съюз. Посоката е вярна и трябва да продължим напред.

  Gunnar Beck (ID). – Frau Präsidentin! Als Bulgarien und Rumänien 2011 die Mitgliedschaft im Schengen-Raum beantragten, lehnte der EU-Ministerrat ab. Unter anderem Deutschland und Frankreich äußerten sich besorgt über Mängel bei Korruptionsbekämpfung und Rechtsstaatlichkeit. Plötzlich nun unterstützen Macron und Scholz den Beitritt beider Staaten als auch Kroatiens, obwohl laut dem Korruptionsindex von Transparency International Bulgarien, Kroatien und Rumänien in den letzten zehn Jahren keine Fort-, sondern Rückschritte bei der Korruptions- und Kriminalitätsbekämpfung gemacht haben. Wieso also jetzt grünes Licht?

Der Grund scheint klar: Mit ihrem neuen EU-Migrationspakt plant von der Leyen für Migranten neue, sogenannte sichere Zugangswege in die EU zu schaffen, die ihnen den gefahrvollen Seeweg ersparen. Der bulgarisch-türkische Grenzzaun war bislang ein effektives Hindernis. Doch künftig sollen Migranten an der EU-Außengrenze direkt nach Nord- und Mitteleuropa umverteilt werden. Durch Bulgariens Beitritt zum Schengen-Raum können Nicht EU-Bürger – sprich: Migranten – dort in Bulgarien zudem Schengen-Visa erhalten, um sich nach Ablauf ihres Visums illegal in abschiebungssicheren Staaten wie Deutschland öffentlich alimentiert niederzulassen.

Statt Schengen um drei korrupte Mitgliedstaaten zu erweitern, sollten wir Schengen schleunigst überdenken. Wir brauchen zwei große Reformen. Erstens die Erweiterung der Schengen-Binnengrenzkontrollen. Die Coronakrise hat gezeigt: Dies ist rechtlich unbedenklich. Und zweitens einen effektiven Schutz der EU-Außengrenze. Denn was Sie hier planen, sind keineswegs Reiseerleichterungen, sondern neue bequeme Zugangswege für die Masseneinwanderung des Bevölkerungsüberschusses des Orients und Afrikas.

(Der Redner ist damit einverstanden, eine Wortmeldung nach dem Verfahren der „blauen Karte“ zu beantworten.)

  Vlad-Marius Botoş (Renew), Wortmeldung nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Herr Beck, ich werde sie auf Deutsch fragen, weil ich Ihre Sprache kenne – ich weiß nicht, ob Sie meine Sprache kennen –, und ich will, dass Sie und Ihr Kollege Reil sich bei uns, beim rumänischen Volk, ein bisschen … –, weil Sie uns mit Ihren Worten beleidigt haben. Es ist unglaublich, was Sie und Ihr Kollege Reil heute uns, dem rumänischen Volk, gesagt haben. Es ist eine Unverschämtheit! So etwas kann ich nicht von einem Deutschen hinnehmen. Ich bin in der deutschen Kultur aufgewachsen, und solche Töne gab es nicht in meiner Erziehung.

(Beifall)

  Gunnar Beck (ID), Antwort auf eine Wortmeldung nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Ich weiß nicht, was hier beklatscht wird, denn mir war die Frage nicht ganz klar. Hier war von Beleidigung die Rede.

Soweit ich mich erinnere und hier meine Notizen überblicke, habe ich im Wesentlichen zwei Dinge gesagt: Erstens dass der Beitritt Rumäniens und Bulgariens die Masseneinwanderung begünstigen könnte. Das scheint mir außer Frage.

Zweitens habe ich gesagt, dass Rumänien und Bulgarien weiterhin korruptionsanfällig sind. Ich berufe mich dabei auf Transparency International. Ich wünschte, es wäre anders, und ich würde dieselbe Kritik gegenüber jedem anderen Staate üben.

Ich hatte also nicht ganz besonders Bulgarien und Rumänien im Sinn, aber die Informationen, die ich fand, scheinen leider meine Aussage zu unterstützen. Ich wollte nicht beleidigen, und es tut mir sehr leid, wenn Sie das so auffassen.

  Joachim Stanisław Brudziński (ECR). – Pani Przewodnicząca! Była tutaj mowa o tym, że tej naszej debacie przysłuchują się dzisiaj obywatele pięknych europejskich państw, takich jak Rumunia i Bułgaria. Ja chciałbym się zwrócić do właśnie tych obywateli. Szanowni Państwo! Jesteście Europejczykami i prędzej czy później będziecie w strefie Schengen. Naprawdę nie przejmujcie się takimi durnymi, niemądrymi, obrażającymi wystąpieniami jak te, które miały miejsce w tej Izbie. Rumunia, Bułgaria, Chorwacja to dumne, piękne europejskie państwa, a mój kraj Polska jest Wam wdzięczny za to, jak dzisiaj chronicie zewnętrzne granice Unii Europejskiej, jak pomagacie ukraińskim uchodźcom. Jesteśmy Wam wdzięczni również za to, że pomimo tych utrudnień, które od 15 lat dotykają wasze państwa, wasze kraje, bo wstąpiliście do Unii Europejskiej w 2007 roku, to jednak jesteście solidarnym i lojalnym partnerem Wspólnoty Europejskiej.

  Андрей Ковачев (PPE). – Г-жо Председател, г-н вицепрезидент на Комисията, г-н министър Бек, наистина от 11 години обсъждаме тази тема в пленарната зала. Искам да изразя моята огромна благодарност към огромната част от колегите, които винаги са защитавали справедливостта и приемането на България и на Румъния в Шенгенското пространство, което е записано още в предприсъединителните договори. То не е поискано от България и Румъния през 2011 година, както каза преждеговорящият, то е записано в предприсъединителните договори, че това ще бъде факт и този факт не се случи от 2011 година не по вина на България и Румъния.

И Комисията, и Европейският парламент, и на експертно техническо ниво винаги са давали оценката, че България и Румъния са абсолютно готови. Ние сме част от Шенгенската информационна система, захранваме с информация от нашите служби информационната система, допринасяме за сигурността на Европейския съюз, на всички европейски граждани, като защитаваме и външните граници на Европейския съюз, разбира се, солидарно с всички инструменти на Съюза, с Frontex и т.н.

Но гражданите са изморени от този дебат. Българските граждани са изморени всеки път да чуват едно и също нещо, че една или друга страна в Съвета не взема решението поради техни вътрешни проблеми.

Уважаеми г-н министър Бек, благодаря на чешкото председателство, че се е заело с тази тема и наистина този път Ви желая успех, успех на всички нас през декември тази година това да се случи, тази справедливост да бъде извършена и да няма различни категории европейски граждани. Българите и румънците заслужават да бъдат пълноправни граждани не само в Европейския съюз, но и в Шенгенското пространство. Българската икономика, а и всички справедливо мислещи хора смятат, че решението трябва да бъде взето.

  Петър Витанов (S&D). – Г-жо Председател, г-н Комисар, г-н Министър, знаете ли каква е за българите най-голямата полза от членството ни в Европейския съюз? Това е правото на свободно движение, а свободата да прекосиш континента без визи за нас хората, израснали зад Желязната завеса, е може би най-видимата и ценна придобивка от членството ни в Европейския съюз. Тази свобода обаче за българските и румънските граждани идва под условие.

Вече 11 години Съветът не успява да вземе решение за пълното прилагане на правото от Шенген в България и Румъния. Повече от 11 години един проект събира прах – проект за решение, след всички проверки, препоръки, оценки на различни работни групи. 11 години Комисията и Парламентът признават редовно готовността на България и Румъния и в същото време 11 години българските и румънските граждани са заложници на политически игри, при които все нови и нови критерии се поставят пред двете държави, в пълен разрез с правото от Шенген. И тук изобщо няма да говоря за икономическата цена на това бездействие на Съвета. Всякакви оперативни и инвестиционни разходи за трансгранични работници, туристи, автомобилни превозвачи, товари, опашки по границите, пътни инциденти, включително и замърсен въздух.

Има и по-страшна цена и тя е подкопаването на доверието в Европейския съюз и неговите институции, усещането, че гражданите ни са втора ръка, че има едни правила за богатите и други - за бедните. Аз вярвам, че нашият Съюз може повече и трябва да бъде по-справедлив. Време е Съветът да вземе незабавно решение относно пълното прилагане на разпоредбите на достиженията на правото от Шенген в България и Румъния за премахването на проверките по всички, подчертавам всички вътрешни, сухопътни, морски и въздушни граници.

I would like to address some of our colleagues in the room who might be sceptical about our goal. If you care about the future of our Union, support us, vote with us on a strong resolution during the next plenary.

  Dragoş Tudorache (Renew). – Doamna președintă, dragi colegi, mă alătur fără rezerve celor care susțin aici, în această casă, integrarea României și Bulgariei în Schengen și, de altfel, acest Parlament a fost mereu consecvent pe acest dosar. Salut, de asemenea, declarațiile Comisiei Europene, declarațiile Consiliului, dar să nu uităm că am mai avut astfel de dezbateri.

Au mai fost astfel de momente, am mai avut ferestre de oportunitate politică, am mai auzit astfel de declarații și, cu toate acestea, cetățenii noștri, firmele noastre, stau în continuare la cozi pe care nu le merită. Vreau să fiu foarte clar, responsabilitatea pentru aceste ratări repetate nu e doar în Consiliu.

Ea trebuie căutată și în parlamentele și guvernele noastre și de aceea fac un apel astăzi aici, către colegii mei: haideți, dacă suntem consensuali și aliniați aici, haideți să fim consensuali și aliniați și acasă, haideți să lucrăm împreună, să facem acel kilometru în plus, să nu mai lăsăm niciun alibi niciunui ... din Consiliu pentru a rupe unanimitatea, haideți să lucrăm împreună la pachetul de legi pentru justiție, să facem un pact în Parlamentul național pentru Schengen și atunci putem împreună să cerem socoteală oricărui lider european care va rupe sau care ar încerca să rupă solidaritatea europeană.

  Андрей Слабаков (ECR). – Г-жо Председател, аз ще се опитам да бъда максимално кратък. Фактът, че България и Румъния все още не са приети в Шенген, може да бъде определен само по един-единствен начин. Това е срам и позор за Европейския съюз и за неговите двойни стандарти.

Вероятно ще повторя неща, които са казали колегите. Колко пъти трябва да се потвърждава нашата техническа готовност и политическа воля? Преди повече от десет години доказахме, че сме изпълнили абсолютно всички критерии – и България, и Румъния. И оттогава всички аргументи, които се използват за блокирането на двете държави, са само политически.

Истината е проста, но е трудна за преглъщане – принципите за солидарност и равноправие всъщност са абсолютна илюзия и не съществуват в Европейския съюз. Това е изключително голям проблем и веднага биват забравени нашите две държави. Не знам по какъв принцип. Вместо равноправие получаваме неуважение, а вместо солидарност биваме игнорирани, все едно не съществуваме. Все едно нашите граждани са хора маргинали и втора ръка.

Не се заблуждавайте, колкото повече се демонстрира пренебрежението към нашите граждани, мога да ви кажа, че толкова повече ще ги отблъсквате от Европейския съюз. Вие какво искате – да се създаде вътрешен конфликт ли? Това ли е целта на Европейския съюз? Вместо обединение, да има конфликт между различните народи. Време е да прекратим тази дискриминация и да присъединим България и Румъния към Шенген.

А на колегата от Германия мога да кажа, че всички коридори, които вървят към Европа с нелегални имигранти, са немски.

  Ioan-Rareş Bogdan (PPE). – Doamna președintă, domnule comisar Schinas, domnule ministru Bek, de 11 ani, două țări europene pe care românii le tratează cu respect, îi umilesc sistematic, blocând aderarea la Schengen. Și asta, deși companiile lor au afaceri uriașe în România și dețin o bună parte din sistemul bancar și de asigurări.

Mereu, România și-a tratat partenerii cu respect. Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați de către toți membrii UE? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care traversează zilnic România pentru a ajunge pe piețele occidentale? În Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia. Nu ne obligați să jucăm și noi dur.

Am fost mult prea eleganți și mult prea tăcuți până acum. Nu suntem mai puțin europeni decât cei din Vest. Nu-i trimiteți pe alegătorii români către populiști și eurosceptici. Blocarea României și Bulgariei în afara Schengen este o nedreptate față de un popor profund european. Acum 500 de ani, un român a fost primul european care l-a înfrânt și blocat pe cuceritorul Constantinopolului, Mehmed al II-lea. Se numea Iancu de Hunedoara. În onoarea lui, și astăzi toate bisericile catolice din lume trag clopotele la ora 12.

Vă avertizez că acum Mehmed al II-lea se numește Putin. A atacat Ucraina cu tancurile, dar a atacat și eurosistemul. Are două arme: minciuna și politicieni cărora le oferă sprijin. Are oameni care deja le spun românilor că eurosistemul i-a abandonat. Pentru a anula orice demers antieuropean și pentru a anula discursul eurosceptic în interiorul granițelor României și Bulgariei, țările noastre trebuie să fie obligatoriu în Schengen.

Nu vă bateți joc încă o dată de România și Bulgaria. Ajunge! 11 ani au fost de ajuns!

  Rovana Plumb (S&D). – Doamna președintă, domnule vicepreședinte, domnule ministru Bek, nu de puține ori am auzit că România, alături de Bulgaria, îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Criteriile tehnice le îndeplinim de 11 ani, iar acest lucru a fost confirmat în repetate rânduri atât de către Parlamentul European, cât și de către Comisia Europeană. România continuă să implementeze și să se adapteze evoluțiilor acquis-ului Schengen cu consecvență, beneficiind de accesul la Sistemul de informații Schengen și la Sistemul de informații privind vizele.

Am demonstrat și demonstrăm cu consecvență modul responsabil în care am înțeles să gestionăm frontiera externă a Uniunii, fiind garantul securității pentru 2 070 de kilometri de frontieră. Ultimele luni ne-au adus în situația nedorită de a dovedi că putem chiar gestiona în mod adecvat o situație de criză cu peste un milion de refugiați care au intrat deja în România, respectând în același timp toate normele Schengen în vigoare.

Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem, amânările repetate au fost din motive politice și decizia care trebuie luată este una politică. Credem că suntem într-un moment în care Uniunea trebuie să înțeleagă că sunt necesare gesturi politice clare, care elimină orice ambiguități, gesturi care să arate soliditatea proiectului nostru comun, credibilitatea sa și care să recunoască meritele și eforturile acolo unde sunt făcute, în acord cu prevederile asumate prin tratate.

Ce dorim? Dorim ca până la sfârșitul acestui an să se decidă, evident, în mod pozitiv în Consiliu, asupra ridicării controlului la frontiere între România și Bulgaria și restul spațiului Schengen, iar asta nu este decât o respectare a prevederilor tratatelor, prevederi pe care noi ni le asumăm și le respectăm.

România merită, românii merită să fie tratați în mod egal ca toți ceilalți cetățeni europeni. România trebuie să intre în spațiul Schengen! Dorim ca și românii să circule liber în spațiul Schengen, ca toți ceilalți cetățeni europeni.

  Vlad-Marius Botoş (Renew). – Doamna vicepreședintă, stimați colegi, domnule comisar Schinas, domnule ministru Bek, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen este importantă pentru că ne aduce cu adevărat la același statut de cetățeni europeni pe care îl au toți ceilalți cetățeni din statele membre. Este un pas firesc și necesar, care a devenit după mai bine de 15 ani de la aderarea noastră în Uniunea Europeană.

Indiferent de conducerea țării, de regimurile mai mult sau mai puțin adecvate, cetățenii europeni ar trebui să aibă aceleași drepturi, iar dreptul de a călători liber în Uniunea Europeană nu ar trebui nici îngrădit, nici îngreunat. De asemenea, trebuie să urmărim și să ne asigurăm că, la nivel european, dreptul oamenilor de a călători nu va fi îngreunat de proceduri vamale învechite și neconforme cu statutul de cetățean european. Și asta nu v-o spun doar din auzite, vă spun ca un cetățean european din județul Arad și văd cozile de tiruri la mine acasă zi de zi.

Propaganda antieuropeană, și am văzut și în această sală, este din ce în ce mai dură, iar faptul că românii și bulgarii sunt ținuți ore în șir la granița spațiului Schengen pentru a putea circula în Uniunea Europeană nu ajută cu nimic spiritul european pe care cu toții ne dorim să îl vedem la cât mai mulți cetățeni europeni.

  Андрей Новаков (PPE). – Г-жо Председател, г-н Вицепрезидент и особено г-н Министър, „Желязната завеса“ не беше просто израз. Тя беше разделителна линия между два свята – един на бариери и бодлива тел и друг – на свободен личен избор. Това беше толкова силна разделителна линия, че превърна Берлинската стена в символ на Студената война. Толкова силна разделителна линия, че най-голямата победа в Студената война беше събарянето на Берлинската стена.

Но особено ценен урок ни преподадоха хората от двете страни на стената. Можеш да копаеш тунели, можеш да проектираш балони, можеш да плуваш в студените ледени води, но желанието за достоен живот побеждава, желанието да пътуваш спокойно побеждава. Тридесет и три години по-късно ние сме изправени пред същия урок, но изглежда не сме го научили. Шенген, от символ на единството и падането на границите, се превърна в нова желязна завеса и повод едни държави да сочат други с пръст.

Защо толкова години, след като България и Румъния са изпълнили всички изисквания, те не се допускат в Шенген? Защо повтаряме същата грешка? Уважаеми, България е част от Европа от хиляда и триста години. И българите, и румънците са европейци точно толкова, колкото и всички останали и заслужават достойно и справедливо отношение, а не чакане пред бариери и пред гишета.

Тридесет и три години по-късно Европа е поставена пред същия избор. Въпросът е този път от коя страна на стената ще застане – на европейското единство или на националните рейтинги? Не забравяйте обаче, че политиката вече съществува не за да строи стени, а за да ги събаря.

  Domènec Ruiz Devesa (S&D). – Señora presidenta, señor ministro Bek, me alegra verlo de nuevo en la Cámara. También al vicepresidente Schinas.

Lo primero que quiero expresar sobre este tema es mi agradecimiento, especialmente a Victor Negrescu, por su trabajo, ya en su época de ministro, encaminado a lograr la adhesión al espacio Schengen, y también por haber propuesto el debate que estamos teniendo hoy en el seno del Grupo Socialista, ya que ha sido él quien lo ha llevado adelante.

El espacio sin fronteras interiores de Schengen se ha visto tensionado, lo sabemos, por la cuestión de la pandemia y la agresión de Rusia a Ucrania. La Comisión ha reiterado que Bulgaria y Rumanía cumplen desde 2011 los requisitos necesarios para formar parte del espacio Schengen con plenos derechos. Lo sabe bien el vicepresidente Schinas.

Por tanto, ministro Bek, es hora de que el Consejo adopte una decisión positiva y dé un paso al frente, y reconozca que Rumanía y Bulgaria han cumplido. Y, además, que reconozca la ingente labor que están realizando a la Unión como países vecinos de Ucrania ante la crisis provocada por la guerra.

También, por cierto, hay que cumplir con Croacia.

No podemos hablar de una Europa unida cuando hay ciudadanos de Estados miembros que, habiendo cumplido sus obligaciones, son apartados de sus derechos a la movilidad.

  Dacian Cioloş (Renew). – Doamna președintă, aș vrea să-i transmit domnului Reil, care văd că nu mai e în sală, că dacă România nu și-ar fi făcut treaba la frontiera Uniunii Europene, ar fi văzut dânsul ce înseamnă Far West-ul cu adevărat! Pentru că, iată, la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România este încă în afara spațiului Schengen. Cetățenii români contribuie la PIB-ul altor state membre și totuși nu au aceleași drepturi și aceeași libertate de circulație pe care au cetățenii țărilor respective.

Este profund regretabil și inacceptabil că, din motive politice și datorită unor jocuri politice interne în câteva state membre, românii sunt privați, românii, și cetățenii români, și mediul de afaceri sunt privați de un drept conferit de tratatele Uniunii Europene. Și aș vrea să transmit liderilor europeni care ne ascultă și care pot să nu aibă încredere în unele partide politice, vreau să le spun doar atât: aveți încredere în societatea românească și în anticorpii politici pe care și i-a dezvoltat! Aveți încredere în sutele de mii de români care au apărat în stradă independența justiției și democrația în România! Și orice amânare a aderării României la Schengen este o mână de ajutor pe care o dați partidelor extremiste și antieuropene din România. Cu România în Schengen și Schengen-ul, și Uniunea Europeană va fi mai puternică!

  Vasile Blaga (PPE). – Doamna președintă, stimați reprezentanți ai Consiliului, ai Comisiei, dragi colegi, vă vorbesc în calitate de europarlamentar român, dar și fost Ministru de Interne al României, ministru direct responsabil pentru îndeplinirea condiționalităților în vederea integrării României, atât în Uniunea Europeană, cât și în spațiul Schengen.

Din acest motiv, integrarea României în spațiul Schengen este un subiect care mă preocupă și pe care îl tratez foarte personal și sunt trei argumente care trebuie să conducă la o decizie rapidă privind integrarea României și a Bulgariei în Schengen.

În primul rând, primul argument este tehnic și ar trebui să fie suficient, cum a fost pentru toate statele care sunt membre în spațiul Schengen. România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru Schengen, mai mult, războiul din Ucraina a fost și un test pentru frontiera externă a Uniunii Europene, iar România l-a trecut cu brio.

Al doilea argument este cel moral. Europa ne-a predat și ne predă de ani de zile lecția solidarității. Solidaritate în fața războiului pentru refugiați și migranți, solidaritate în fața crizei energetice. România și-a făcut temele fără comentarii. A manifestat solidaritate fără rezerve, și nu pentru că ne-a obligat cineva. Am făcut-o pentru că cetățenii români cred în aceste valori. Întrebarea este: Europa este capabilă să pună în practică până la capăt lecția pe care o predă?

Al treilea argument este unul mai degrabă practic și se referă la viitorul Uniunii Europene. Viitorul Uniunii Europene este amenințat de euroscepticism și vedem asta din ce în ce mai des la voturile naționale. Viitorul Uniunii Europene depinde și de modul în care Uniunea înțelege să îi trateze pe cetățenii fiecărui stat membru. Oare refuzul de a lua o decizie legitimă de integrare a României și Bulgariei în Schengen nu creează premisele unui val de euroscepticism în aceste două țări?

Sunteți pregătiți pentru acest lucru? Oare lecția Brexitului nu este suficient? Cred că România și Bulgaria trebuie să devină rapid membri ai Uniunii Europene.

  Łukasz Kohut (S&D). – Pani Przewodnicząca! Panie Komisarzu! Na początku dobre nowiny z Polski: 79% obywateli Polski uważa, że polski rząd powinien zgodzić się na powrót do praworządności i cofnięcie deformy systemu sprawiedliwości oraz sięgnąć po pieniądze z KPO. 79%, droga Europo! Polska to nie PiS. Poparcie dla członkostwa Polski w Unii Europejskiej ciągle utrzymuje się na poziomie 80% polskiego społeczeństwa pomimo siedmiu lat twardej, antyeuropejskiej propagandy w tak zwanych mediach narodowych.

Strefa Schengen jest symbolem udanego projektu europejskiego, podobnie jak Erasmus, waluta euro czy Europejska Stolica Kultury. Ale chyba jednak to właśnie Europa bez granic to nasze największe osiągnięcie w historii. I miejsce dla Bułgarii i Rumunii w strefie Schengen to absolutny symbol jedności Europy. Europa to będzie kontynent, gdzie z Bukaresztu czy Burgas będzie można przejechać do Madrytu czy Lizbony bez kontroli granicznej. To jest nasz obowiązek i nasza przyszłość. Odwagi, Europo! Tak dla Bułgarii i Rumunii w strefie Schengen. Jedenaście lat oczekiwania to stanowczo za długo.

  Nicolae Ştefănuță (Renew). – Doamna președintă, azi, mulți colegi români și bulgari vă conving că merită să intre în Schengen și așa și este. Dar astăzi nu e numai ziua lor, este ziua Europei unite. Nu este patriotism european să continui integrarea europeană a lui Schuman? Nu este patriotism european să lași Dacia să ducă mașinile produse la Mioveni mai repede către clientul din Marseille? Nu câștigă francezul, nu câștigă și românul din asta?

La ce bun să dăm bani cu o mână și să taxăm aceste întreprinderi în ora cea mai grea a economiei europene ? Nu este patriotism european să-l respecți pe domnul Popa, cel care ți-a construit casa în Berlin, dar care trebuie să stea la graniță cu zilele atunci când se întoarce acasă de Crăciun sau de Paști? Atunci nu mai suntem o familie? Atunci nu mai suntem frați?

Vorgestern vor 33 Jahren ist in Berlin die Mauer gefallen.

Il y a 233 ans, c'était le tour de la Bastille.

Iar acum 33 de ani, românii au dat jos comunismul și au strigat: Libertate! Ceea ce nu au mai strigat românii și ceea ce uită de multe ori europenii este acea solidaritate, acea fraternitate, acea egalitate. Să le arătăm că Europa este despre asta, să le arătăm că Europa este unită!

  Асим Адемов (PPE). – Г-жо Председател, уважаеми колеги, това не е първият дебат по този проблем, но се надявам искрено да е последният, защото отдавна е време България и Румъния, а вече и Хърватска, да бъдат приети в Шенгенското пространство.

България и Румъния свършиха достатъчно работа, за да отговорят на изискванията за присъединяване, но повече от десетилетие те все още чакат. Година след година двете държави се игнорират без обективни причини. Причините са изцяло политически.

Единадесет години откакто някои правителства в Съюза наложиха вето на присъединяването на България и Румъния към Шенгенската зона. Време е тези правителства, начело с нидерландското, да се откажат от двойните стандарти и да демонстрират европейския дух на солидарност. Крайно време е да отпадне тази несправедливост. Не е справедливо да не се признават усилията и резултатите на двете страни. Не е справедливо да не се признава фактът, че при сполетялата ни бежанска криза България се представи най-добре.

Бъдещето на Европейския съюз зависи от това доколко страните ще бъдат единни и солидарни една с друга. Именно тази солидарност изисква България, Румъния и Хърватска да бъдат приети незабавно в Шенген. Време е мечтата да се превърне в реалност.

  Victor Negrescu (S&D). – Doamna președintă, domnule comisar, domnule ministru, este suficient! În ultimii 11 ani am insistat în repetate rânduri pentru aderarea României la Schengen. Întrebarea reală este cine se opune și de ce ? Toți liderii europeni social-democrați au declarat că susțin aderarea României. Nu am auzit acest lucru de la toate guvernele de centru-dreapta și îi rog pe reprezentanții lor nu doar să vorbească aici, ci să meargă să discute cu colegii lor politici, spre exemplu, din Olanda.

Dar dacă toți din sală suntem pentru aderare, atunci insist ca cei din Consiliu, domnule ministru, să ne spună clar dacă în decembrie va exista un vot pentru aderarea României la Schengen începând de anul viitor. Iar dacă nu se va întâmpla, ce facem? De aceea, vă propun ca noi, eurodeputații, să solicităm sprijinul chiar al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Și sunt convins că mulți europeni ne vor susține.

Într-unul din zecile de mii de mesaje transmise de români liderilor europeni pe care le voi depune la sediul Consiliului, Irina, o tânără de 22 de ani din Alba Iulia, scrie că aderarea la Schengen înseamnă pentru ea că românii devin cetățeni europeni cu drepturi depline. Așa că realitatea este simplă: românii merită în Schengen!

  Ramona Strugariu (Renew). – Doamna președintă, România merită să fie în Schengen! Fiecare șofer de TIR care trece prin acest iad tot timpul, fiecare om care stă ore întregi la coadă! Chiar merităm asta! Sunt aici colegii din coaliția de guvernare, i-am auzit vorbind, au avut mesaje foarte puternice PNL, PSD și UDMR au avut post-aderare toate guvernele României, cu o singură excepție.

Cred că niciunul dintre aceste guverne nu s-a bătut destul, eficient și real pentru Schengen și nu am dat semnale de încredere când am vulnerabilizat justiția sau am cumpărat presa. E momentul să depășim asta. Așa că-i rog tare mult de data asta să ne batem real și eficient pentru Schengen. Împreună să reparăm legile justiției, să ne rezolvăm problemele de acasă și cred că asta va ajuta foarte mult, pentru că România merită în Schengen. Poate reușim de data asta împreună.

SĒDI VADA: ROBERTS ZĪLE
Priekšsēdētājas vietnieks

  Daniel Buda (PPE). – Domnule președinte, mulțumesc tuturor colegilor pentru sprijinirea procesului de aderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Mulțumesc, domnule comisar și, de asemenea, mulțumesc, domnule ministru. Din 2011, România îndeplinește toate condițiile tehnice. A făcut investițiile necesare în sistemele de securitate, a consolidat legislația și a pregătit constant funcționarii din domeniu.

Războiul din Ucraina a demonstrat încă o dată în plus că autoritățile din România au capacitatea de a gestiona mari fluxuri migratorii. Am asigurat un tranzit constant de cereale din Ucraina către toate zonele lumii, prevenind foametea. Am fost și suntem parte integrantă a eforturilor comunității internaționale de a pune capăt acestui război dus de Putin. Ne-am exprimat, așadar, solidaritatea în momente dificile pentru Uniunea Europeană. Am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune.

Nu cerem altceva decât un drept pe care l-am câștigat. Cerem să fim primiți acolo unde ne este locul. În caz contrar, riscul apariției unor curente extremiste este imens, iar prețul plătit de proiectul european va fi unul mult prea mare. Un lucru să fie clar, domnule comisar, un lucru să fie clar, domnule ministru, putem să oferim mai departe solidaritate în vremuri de război, să garantăm stabilitatea în vremuri greu încercate.

Dar nu vom mai tolera să fim umiliți. Astăzi, românii și bulgarii, firmele din România și din Bulgaria, nici nu concep ca Uniunea să nu fie solidară cu ei și să le acorde ceea ce, în mod profund și nedrept, le-a fost refuzat atât de mult timp: accesul în spațiul Schengen.

  Matjaž Nemec (S&D). – Gospod predsednik, dober dan! Zadnji širitvi schengna smo bili priča v letu 2007, ko so v območje brez notranjih meja vstopile nove države članice, med njimi tudi Slovenija, ter leta 2008 Švica. Nato je ta proces zastal in je v slepi ulici.

Romunija in Bolgarija sta že leta 2011 izpolnili vse pogoje, a so ju države članice vse do tedaj pustile v čakalnici. V skupini S&D odločno podpiramo širitev schengna in zahtevamo, da Svet odpravi blokado ter za Romunijo in Bolgarijo nemudoma sprejme odločitev o priključitvi.

Schengen je namreč eden izmed najbolj otipljivih dosežkov Evropske unije. A je že vrsto let v krizi. Danes tako še vedno šest držav nezakonito izvaja nadzor na notranjih mejah. Tudi Avstrija s Slovenijo. In to kljub temu, da je Sodišče Evropske unije, ki je odločalo o tem, v primeru iste grožnje te nadzore od leta 2017 deklariralo kot nezakonite. Če želimo zaščititi in ohraniti schengen, ne smemo pristati na tako nedopustno in grobo kršenje sodb sodišč.

Spoštovani, Komisija zato mora nemudoma ukrepati in z vsemi sredstvi zaščititi Schengen, preden bo za to prepozno.

  Valter Flego (Renew). – Poštovani predsjedavajući, poštovane kolegice i kolege, jasno je da puni smisao Europska unija, za građanke, za građane, za gospodarstvo, dobiva ulaskom te države članice u schengenski prostor.

Naravno, preduvjet je jasno ispunjenje svih strogih tehničkih uvjeta i, naravno, politička volja ostalih država članica u Vijeću da to i podrže. Želim od srca Bugarskoj i Rumunjskoj da to čim prije i ostvare. A danas, ovdje, želim izraziti veliku sreću jer sam uvjeren da će moja Hrvatska 1. 1. 2023. postati članica schengenskog prostora.

Hvala, drage kolegice i kolege, svima vama koji ste iskazali jednu takvu jasnu volju i siguran sam da će takva odluka biti donesena u nadležnom odboru, a i ovdje na plenarnoj sjednici, kako bi građanke i građani Hrvatske i gospodarstvo Hrvatske dobili toliko željeni, ali i zasluženi poklon za novu '23. godinu. I sve one, koji su danas ovdje iznosili paušalne i netočne informacije o Hrvatskoj, molim da se smire, molim da se ispričaju, da ne viču u ovom prostoru i da ne dijele građanke i građane Europe na građane prvog i drugog reda radi svojih internih političkih bodova.

  Радан Кънев (PPE). – Г-н Председател, г-н Комисар, г-н Министър, нашата позиция в този Парламент е отдавна ясна по въпроса за присъединяването на България и Румъния към Шенген. Също отдавна е ясна позицията на Европейската комисия. Още по-ясен е интересът на българските и румънските граждани, на бизнеса в двете страни, но и на целия Европейски съюз принципите на свободното движение да важат на цялата територия на Съюза.

И тук възниква проблемът: Каква всъщност е пречката? Защо не се случи? Правителствата, които блокират приемането на България и Румъния в Шенген, дължат честен и ясен отговор. Искам да подчертая, че те не го дават. А това вече не отговаря на стандартите ни като Съюз, на принципите, по които работят институциите.

Често, макар и неофициално, се споменава корупцията и тук поставям въпроса: По какъв начин изолирането на България и Румъния помага за борбата с корупцията? По какъв начин затварянето на нашия бизнес в тесни рамки помага на това да бъде освободен той от корупционната хватка? Напротив, принципът тук е точно обратният. Не може гражданите и бизнесът да бъдат наказвани заради корупцията на своите управляващи. Гражданите и бизнесът трябва да бъдат подпомогнати. България и Румъния трябва да влязат в Шенген незабавно и трябва да получат по-голяма помощ при реформирането на службите си и на правосъдната си система, а не да бъдат изолирани.

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, domnule ministru, stimați colegi, nu știu dacă puteți să mă înțelegeți, dar am un sentiment de frustrare. Și asta nu numai eu, ci toți cetățenii din țara mea. A câta oară, să mai dezbatem? A câta oară, să mai votăm în Parlamentul European? A câta oară să mai scrie Comisia Consiliului, celor 27 de șefi de stat și de guverne, care, iată, ce democrație ne învață: un președinte de stat sau șef de guvern contează mai mult decât zecile de milioane de cetățeni!

Asta este democrația europeană? Ar putea să ne spună - și mă adresez acum celor 27 de șefi de stat și de guverne, inclusiv președintelui din țara mea - ar putea să ne spună ce punct din tratat, ce punct din Regulamentul Schengen nu-l îndeplinește România sau Bulgaria? Și nu știu dacă acești domni șefi de stat au fost vreodată într-o afacere concretă, nu de celelalte tipuri, să înțeleagă ce înseamnă să pierzi timp dacă ai avea o firmă de transport, ca cetățean. Nu știu dacă ar înțelege, dar îi întreb ca fost om de afaceri: dacă ar fi să calculăm, daunele morale și financiare de 11 ani create milioanelor de cetățeni din țara mea, cum ar putea să plătească? Cer imperativ să intre România și cetățenii din țara mea să se bucure de același ... (Președinta a retras cuvântul vorbitoarei).

  Lena Düpont (PPE). – Mr President, I was three when the Berlin Wall fell; I was 13 when Schengen became an integral part of the Amsterdam Treaties; I was about to finish school when 10 new Member States joined the European family, so Schengen and Europe have always been a part of my life. I have experienced it as an open, as a free, as a promising continent, and it has become even more so in recent times.

I would have been 24 when new Member States could have joined the Schengen Area: some 30 million citizens eagerly awaiting to experience that freedom as well, if the Council had acted. The steps needed had been taken, criteria had been met, cooperation and consultation was not only signalled but brought to life.

After all, Schengen remains one of the most important achievements of the European Union. It is more than a political showcase; it is a fundamental right of all EU citizens; it is lived by the people of the European Union; it’s part of our European DNA. Can we do more to preserve it and to strengthen it? Yes, of course. It's an achievement. It must be cherished; it must be nurtured; it must be guarded. Would it be an enormous step, an important step ahead in welcoming new members to the Schengen Area? Of course, yes. It would foster our internal security, strengthen our union, and ease the burden for European citizens.

I’m 36 now and I would be more than happy to see these accessions before another birthday passes by.

  Цветелина Пенкова (S&D). – Г-н Председател, г-н Вицепрезидент, министър Бек, Европейският парламент винаги е подкрепял пълноправното членство на България и Румъния в Шенген и днес отново препотвърждаваме тази позиция.

Всички технически изисквания са изпълнени и това е потвърдено от вътрешните министри на Съюза, но въпреки това вече повече от десетилетие двете страни са на вратата на Шенген. Равни сме по изисквания и задължения, но не и по постигнати резултати. Това не е ли двоен стандарт?

Българското членство се блокира заради политически възражения на определени държави членки в Съвета. Възражения, които нямат нищо общо с Шенген, и това е разочароващо за всички европейски граждани.

Насред толкова кризи  България разходва оскъден публичен ресурс, за да поддържа вътрешен граничен контрол с Румъния и Гърция, вместо да пренасочи този ресурс към натоварената външна европейска граница с Турция.

Съветът трябва да преосмисли позицията си и да даде незабавно зелена светлина за членството на България и Румъния в Шенген, с всички граници едновременно – въздушни, водни и сухопътни.

  Karlo Ressler (PPE). – Mr President, dear Vice-President Schinas, dear colleagues, Romanian and Bulgarian citizens have been waiting now for 11 years to enjoy all the advantages of free movement and to enter into the Schengen area.

Parliament has repeatedly emphasised its support for the Schengen enlargement, as we do today, because it is crucial for the equality of citizens within the EU. Stronger economic cooperation, enhanced connectivity, but also better protection of the external borders is in the interests of the whole European Union and not only in the interests of those two countries. This is especially true at a time of great uncertainty and damaged security architecture across the entire continent.

Ladies and gentlemen, soon we will discuss and vote here in the European Parliament on the report on Croatia’s accession to the Schengen area. Let me be clear, in December it is high time for the Council to act not only for Croatia, but also for Romania and Bulgaria, because this is in the interests of these countries, but this is also in the interests of all Europe and of fostered security on the European continent.

  Leszek Miller (S&D). – Panie Przewodniczący! Brak granic w Europie zjednoczył nasz kontynent. Jest symbolem europejskich wartości i europejskiego stylu życia. Bułgaria i Rumunia, które weszły do Unii w 2007 roku, 15 lat temu, wciąż są poza Schengen. Chorwacja czeka sześć lat, a przecież dopiero wejście do Schengen jest dopełnieniem procesu integracji rozumianego jako prawa, ale i poważne obowiązki. Co roku Bruksela szczegółowo bada przystosowanie Rumunii i Bułgarii do wymogów strefy i ogłasza rekomendacje. Jeśli zatem Komisja uznaje, że kraje aspirujące spełniają wszystkie kluczowe warunki, nie ma na co czekać. Trzeba podjąć decyzję. Unia musi dowieść, że nawet w trudnych warunkach wywołanych agresją Rosji na Ukrainę potrafi chronić swoje największe osiągnięcia, czyli swobodny przepływ osób – jedną z czterech podstawowych swobód, na których została zbudowana.

  Александър Александров Йорданов (PPE). – Г-н Председател, имам усещането за дежавю, за една пиеса на абсурда. Всичко това, което днес говорим, се говори от десет години. Техническите критерии са изпълнени, приети са резолюции, Европейската комисия е казала своето „да“. И абсурдният въпрос е: Какво още очакваме да се случи, за да бъдат приети България и Румъния в Шенгенското пространство?

Обръщам внимание – разширяването на Шенген с България и Румъния ще бъде успех за Европейския съюз, а ново отлагане ще работи единствено в полза на хибридната война, която Кремъл води срещу Европа. Настоявам от тази висока трибуна Съветът да вземе единственото правилно решение – незабавно приемане на България и Румъния в Шенген. И нека това да стане на Съвета през месец декември и да посрещнем всички заедно като едно семейство Рождество Христово.

  Carmen Avram (S&D). – Domnule președinte, de 11 ani, România stă în anticamera Schengen, așteptând să i se deschidă ușa. De 11 ani, țara mea nu e doar pregătită să intre, dar a dat dovadă de solidaritate și de acțiuni exemplare în situații de criză, a respectat legislația și pregătește acum implementarea noilor sisteme de securitate europene. Cu toate acestea, după 11 ani, încă ni se opun niște mari parteneri comerciali, pe care România i-a primit cu brațele deschise, tratându-i cu respect.

Și-i întreb astăzi de ce ne țin captivi într-o buclă de interese naționale și pretexte reinventate, afectându-i nu doar pe români, dar și pe proprii cetățeni și pe companiile lor? Oamenii țării mele vor să știe de ce, după toate sacrificiile mari, multe, dureroase, nu au dreptul să fie în Schengen, de care beneficiază chiar și state non-membre UE.

Acestea nu sunt vremuri de alienat prieteni. Valul eurosceptic din UE crește inclusiv din cauza unor astfel de greșeli. Încetați cu discriminarea României! Nu ne mai țineți în anticameră! E dreptul nostru câștigat cu greu, iar Europa, vă asigur, va avea doar beneficii.

  Eugen Tomac (PPE). – Domnule președinte, domnule comisar, domnule ministru, pun această întrebare: cui îi servește menținerea în afara frontierelor Uniunii Europene, a României și Bulgariei? Servește oare asta Comisiei Europene? Este în interesul Parlamentului European? Este în interesul cetățenilor Uniunii Europene?

Cred că se greșește fundamental atunci când, din rațiuni politice mărunte, două națiuni sunt ținute în mod nejustificat, incorect, la porțile Uniunii Europene. Suntem cetățeni europeni și am confirmat acest lucru. Peste un milion de cetățeni ai Ucrainei au trecut prin frontierele României în această invazie absurdă declanșată de Putin. Peste patru mii de copii fără părinți au fost primiți de polițiștii români în punctele de frontieră ale Uniunii Europene.

Avem dreptul să fim tratați în mod corect! Și fac încă o dată acest apel, încheind cu expresia: cui îi servește menținerea Bulgariei și României în afara frontierelor Uniunii Europene?

  Иво Христов (S&D). – Г-н Председател, през юни България сне ветото си върху амбициите на Скопие да се присъедини към Съюза. Сторихме го въпреки откритите въпроси, за да не спъваме разширяването.

През последните месеци над 100 000 украински бежанци намериха покрив и прехрана в България, с което поехме своето бреме от войната. Междувременно стотици хиляди българи, които работят в страните от Шенген и допринасят с труда си за тяхното благосъстояние, все още подлежат на граничен контрол.

Критериите са изпълнени. Време е Европейският съюз да спази собствените си правила и да приеме България и Румъния в Шенген. Време е да надраснем икономическия егоизъм на някои членове на Съвета, който държи три държави членки на прага на зоната под фалшиви предлози.

В тези много трудни месеци за Европейския съюз разширяването на Шенген е една от малкото възможности да докажем, че динамиката на Съюза не е изчерпана. Че солидарност, общо пространство и доверие между партньорите не са празни думи.

  Tomáš Zdechovský (PPE). – Pane předsedající, vážený pane komisaři, vážený pane ministře, chci se vás na začátku zeptat, jestli si v demokracii můžeme vybírat pravidla pouze tehdy, pokud se nám to hodí. Pokud ne, tak tahle debata je zbytečná, protože my už jsme Bulharsku a Rumunsku v roce 2018 jako Evropský parlament jednoznačně řekli, že patří do schengenského prostoru. Evropská komise to tady znovu zopakovala, že splňují všechna kritéria. Tak proč jim zavíráme dveře? Proč zavíráme dveře také Chorvatsku, které splňuje všechna kritéria? Protože se to některým státům hodí? Protože některé státy mají demokracii jako supermarket, kde si vyzobávají ty věci, které jsou pro ně podstatné, a jiné, které jsou nepodstatné, se snaží zdržovat? Já si myslím, že je potřeba v prosinci na summitu, který bude pod českým předsednictvím, říci jednoznačně ne. A říct ano, přijmeme Rumunsko, Bulharsko i Chorvatsko do schengenského prostoru.

  Tudor Ciuhodaru (S&D). – Domnule președinte, acum este momentul deciziei finale. Vreau ca românii să nu mai fie considerați cetățeni europeni de mâna a doua. Și pentru asta România trebuie să intre cât mai rapid în Schengen. Onorată Comisie, onorat Consiliu, v-am spus de nenumărate ori în plenul acestui Parlament, mai spun și astăz,i că îndeplinim demult toate condițiile de aderare.

Este incorect ca unii să fie mai egali ca alții și acest lucru trebuie să înceteze. Vreau, de fapt, drepturi egale pentru români, aceleași drepturi ca cele pentru olandezi, germani și francezi. Orice amânare de acum nu mai este justificată. Sper să susțineți toți demersul meu.

  Sunčana Glavak (PPE). – Poštovani predsjedavajući, povjereniče, hvala vam na strpljenju danas, kolegice i kolege. Kao jedno od najvećih postignuća Europske unije, Schengen utjelovljuje načelo slobode kretanja, s više od 400 milijuna ljudi, i predstavlja onu najopipljiviju prednost članstva u Europskoj uniji.

U vremenima kada je europski projekt integracija nagrižen uslijed kriza s kojima se suočavamo, a pogotovo sukoba u Ukrajini, moramo dati jasnu političku potporu državama članicama, kroz primanje u schengenski prostor. Trebalo bi poduzeti mjere kako bi i Rumunjska i Bugarska, koje su ispunile sve tehničke uvjete 2011., mogle imati koristi od svog statusa. Vjerujem da će moja zemlja Hrvatska 1. siječnja iduće godine, u desetoj godini članstva u Europskoj uniji, istodobno ući u schengenski prostor i europodručje: dvije najuže integracije u središtu Europske unije.

Vanjske granice Europske unije moraju biti snažno zaštićene zbog brojnih izazova s kojima smo suočeni i na taj način moramo oblikovati zajedničku sigurnosnu politiku, a onima koji ne znaju ništa o mojoj zemlji i nazivaju je različitim kvalifikacijama, poručujem: nemojte se služiti fake newsom.

  Robert Hajšel (S&D). – Mr President, the Schengen area is undoubtedly one of the core pillars and privileges of the European Union. I fully recognise the need to be extremely careful while judging the preparedness of the countries to fulfil the criteria, especially when it comes to the necessity to protect external borders.

Here we have to say that Romania and Bulgaria have since 11 years met all the technical conditions and passed all the stress tests, even the massive arrival of the Ukrainian refugees. But they have still not been granted membership of the Schengen area. On the contrary, they have been held hostage to the political games of some Member States.

Already last year, when voting on the annual report on the functioning of the Schengen area, I supported the accession of both countries to Schengen and once again I appeal to the Council to grant the entry to Romania and Bulgaria immediately. The Romanians and Bulgarians deserve the privilege to use all the benefits that EU membership provides us with, including the genuine free movement of people without border controls.

Catch-the-eye procedure

  Loránt Vincze (PPE). – Domnule președinte, stimați colegi, vorbim deseori de solidaritate europeană. Unele state sunt extrem de susținătoare când este vorba de terțe țări, dar mai reticente când trebuie să își dea acordul pentru desăvârșirea parcursului european al României, adică aderarea la zona Schengen. Nu este corect. Noi ne-am făcut temele, criteriile tehnice de acces sunt îndeplinite de mai bine de zece ani.

În ultimele luni, autoritățile românești au gestionat peste două milioane de refugiați ucraineni. România a arătat solidaritate deplină în contextul războiului din Ucraina și a demonstrat încă o dată că este pregătită să controleze eficient granițele externe ale Uniunii Europene. Întârzierea aderării la zona Schengen costă bani companiilor, transportatorilor și este o pierdere inutilă de timp pentru cetățeni. Plus un cost pentru mediul înconjurător din cauza miilor de camioane care stau zeci de ore în trafic.

Mesajul cetățenilor din România și Bulgaria este unul fără echivoc: nu mai acceptăm să fim considerați cetățeni europeni de rangul 2. Iată, Comisia Europeană și Parlamentul își reafirmă sprijinul ferm pentru aderare, iar Consiliul trebuie să urmeze această abordare justă, fără întârziere și fără condiții suplimentare.

  Tomislav Sokol (PPE). – Poštovani predsjedavajući, schengenski prostor jedno je od najvažnijih postignuća Europske unije. Važno je, stoga, sačuvati njegov integritet, naročito od sve češćih nezakonitih migracija i zloupotreba prava na azil od strane ekonomskih migranata koji na njega nemaju pravo.

Bugarska i Rumunjska obavljaju taj rudarski posao, čuvaju granicu EU. Odavno su zadovoljile sve uvjete i zato zaslužuju biti dio Schengena. Osim toga, moram se osvrnuti na ponovljene laži izrečene u ovoj dvorani na račun Hrvatske. Višegodišnji napori koje je hrvatska vlada provodila rezultirali su ispunjenjem tehničkih kriterija za ulazak u schengenski prostor 2019. Time je potvrđeno da Hrvatska na najbolji mogući način štiti najdulju vanjsku granicu EU od ilegalnih migracija, sukladno europskom i međunarodnom pravu. Oni koji tvrde suprotno, uporno obmanjuju javnost zbog vlastitih sitnih politikantskih interesa.

Ulazak Hrvatske u Schengen u interesu je cijele Europske unije i to se ovdje još jednom mora istaknuti.

  Iuliu Winkler (PPE). – Domnule președinte, stimați colegi, voi repeta un adevăr pe care l-ați auzit în dezbaterea de astăzi de cel puțin 100 de ori: de 11 ani, România îndeplinește toate cerințele tehnice pentru aderarea la spațiul european de liberă circulație. Doar din rațiuni politicianiste, accesul nostru în spațiul Schengen a fost blocat. Așteptăm să fim tratați în mod egal cu ceilalți cetățeni europeni și să circulăm liber.

Mediul de afaceri, de asemeni, așteaptă ca Uniunea Europeană să își respecte angajamentele politice și să ridice povara administrativă și financiară generată de faptul că am fost lăsați în afara spațiului Schengen. La toate nivelurile de reprezentare, partidul meu, formațiunea mea politică, Uniunea Democrată Maghiară din România, militează și lucrează pentru aderarea României la spațiul Schengen. Sper că vom avea în decembrie o decizie pozitivă a statelor membre în privința aderării noastre.

(Brīvā mikrofona uzstāšanās beigas.)

  Margaritis Schinas, Vice-President of the Commission. – Mr President, thank you all for this converging and cross-party support. What I take out of this debate are three very simple messages that you would allow me to share.

Message number one is that the Schengen area is only possible because we have agreed to share responsibility, and to share responsibility means to be able to share sovereignty. There is no first class sovereignty and second class sovereignty. We are all responsible collectively for having decided to share our sovereignty together in managing our borders.

Message number two is that Schengen does not belong to politicians, to ministers, to prime ministers, to the Commissioner, or to my humble self. Schengen belongs to Europeans, to all Europeans.

I take this opportunity to publicly salute Sophia in ‘t Veld for finding the right words to remind her prime minister, the Dutch Prime Minister, that he is not the owner – as nobody else is the owner – of Schengen freedoms.

Message number three is that Schengen is a fundamental project that we will constantly always adapt and bring forward. But there is no going back for Schengen. Schengen will go deeper, Schengen will grow larger and will include Bulgaria and Romania.

  Mikuláš Bek, President-in-Office of the Council. – Mr President, Vice-President of the Commission, honourable Members, thank you for this timely debate. I have well noted all views expressed here. I will be very brief now and simply reiterate what I said at the beginning.

Achieving progress to enable Bulgaria and Romania to be fully part of the Schengen area is among the priorities of the Czech Presidency. The Presidency believes that there is a historical momentum to achieve a breakthrough in the completion of the Schengen enlargement process.

Allow me just one empirical observation on the popular topic of unanimity, which has been mentioned in this debate. It has been suggested that, had the Schengen enlargement been subject to the qualified majority voting, the problem would not be there. Well, recalling the number and voting power of those Member States who have been opposing it at particular stages of the debate over the past 11 years, I am not entirely sure about it.

But as I said, the Presidency is committed to an open and constructive discussion with all stakeholders in order to advance as much as possible to that substantive and hopefully decisive discussion at the December Council.

With regard to Croatia, the Presidency considers that Croatia fulfils the criteria for the lifting of controls at internal borders. In this regard, the Council sent its draft decision to the European Parliament last June. We trust that the Council will receive the opinion of the Parliament in due course. Thank you for your attention.

  President. – The debate is closed. The vote will take place during the next part—session.

Written statements (Rule 171)

  Karol Karski (ECR), na piśmie. – Zdecydowanie wspieram starania Bułgarii, Rumunii i Chorwacji o pełne członkostwo w strefie Schengen. Procedura formalnej oceny gotowości Bułgarii, Rumunii i Chorwacji do wejścia do strefy Schengen zakończyła się z pozytywnym wynikiem, więc proces ten powinien być najszybciej jak to możliwe sfinalizowany.

Już w ubiegłym roku Rada stwierdziła, że Chorwacja spełniła wszystkie wymagania, aby stać się członkiem Schengen, jednak kraj ten wciąż czeka na zakończenie tego procesu. Bułgaria i Rumunia wstąpiły do Unii Europejskiej w 2007 r., Chorwacja w 2013 r. Przez te wszystkie lata kraje te wypełniły zobowiązania, aby umożliwić swoim obywatelom korzystanie z przysługujących im praw wynikających z pełnoprawnego członkostwa w strefie Schengen.

Kraje te, w wyniku podjętych przez siebie starań, dysponują obecnie nowoczesnymi rozwiązaniami i technologią, które przyczyniają się do odpowiedniego wdrażania przepisów Schengen. Możemy być też pewni co do podejmowanych przez te kraje środków bezpieczeństwa, dzięki skutecznemu zarządzaniu przez nie przepływami migracyjnymi, i działań na rzecz walki z przestępczością. Są to ważne przesłanki, które pozwalają na bezpieczne zniesienie kontroli granicznych przez te kraje. Znacznie ułatwiłoby to podróżowanie i rozwinęłoby współpracę transgraniczną. Nic nie usprawiedliwia niezrozumiałej opieszałości w przyjęciu tych krajów do strefy Schengen. W mojej opinii już dawno te kraje powinny były się w niej znaleźć.

  Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris. – România trebuie să intre în Schengen la 1 ianuarie 2023, împreună cu Croația și Bulgaria. Cer Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne ca la reuniunea din 9 decembrie să ia decizia de admitere a României în Schengen.

Granița externă a UE din România este una dintre cele mai sigure, iar din punct de vedere tehnic suntem puși la punct de multă vreme.

Nu există niciun motiv pentru ca România și Bulgaria, țări membre UE din 2007, să intre în Schengen după Croația, devenită membră 6 ani mai târziu.

UE este un spațiu al bunăstării, iar circulația liberă a mărfurilor și persoanelor este un element esențial în construirea și menținerea acestei bunăstări. Or, situarea în afara Schengen a adus prejudicii majore mediului de afaceri, nu doar din România, din toate statele care fac afaceri în România, inclusiv Olanda, țara care s-a opus până acum intrării în Schengen a țării mele, dar care, pe de altă parte, este în topul investitorilor străini din România.

1 ianuarie 2023 trebuie să rămână în istorie ca data la care România, alături de Bulgaria și Croația, au aderat la zona Schengen.

  Dan-Ştefan Motreanu (PPE), în scris. – După cum bine știm cu toții, România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la Spațiul Schengen de 11 ani și și-a demonstrat, în mod suplimentar, capacitatea de a proteja frontierele UE, prin modul în care a gestionat situația refugiaților ucraineni. Este de neacceptat ca cetățenii români, printre cei mai proeuropeni, să aștepte în continuare la cozi interminabile la controalele frontierelor terestre și aeriene, la fel cum este de neacceptat ca firmele românești să piardă miliarde de euro anual din cauza unor bariere birocratice inutile pe piața unică europeană.

Salut sprijinul exprimat astăzi din partea tuturor partidelor politice din Parlamentul European pentru aderarea României la Spațiul Schengen, precum și sprijinul Comisiei Europene, și solicit pe această cale minorității din Consiliu care s-a opus aderării României de-a lungul anilor să dea dovadă de discernământ și să se alăture majorității covârșitoare la votul care va avea loc în reunirea Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din luna decembrie.

  Gheorghe-Vlad Nistor (PPE), în scris. – Chestiunea Schengen reprezintă, pentru România și Bulgaria, nu doar un deziderat, parte a integrării continue în UE, însă și o obligație statutară pe care celelalte state membre au datoria de a o pune în aplicare. De 11 ani România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderare, însă, alături de Bulgaria, este captivă obsesiei, marotei aș spune, unor state europene (din fericire, din ce in ce mai puține), cu privire la magnitudinea corupției din cele două țări.

Nimeni nu contestă acea realitate, dar a fost cazul cu ani în urmă; în prezent, instituțiile anti-corupție din România sunt printre cele mai funcționale și unanim lăudate din Europa. Ca membri egali ai Uniunii Europene, cu obligații și beneficii, nu putem accepta șantajul sau abuzul din partea unor colegi ce se cred mai îndreptățiți în casa noastră comună. În aceste momente dificile pentru continent, România își îndeplinește cu sârguință și cu bună-credință toate obligațiile, și chiar mai mult. Dacă vom fi blocați, și pe mai departe, de la drepturile noastre, se va pune în discuție viabilitatea proiectului European și se vor deschide, și mai larg, porțile populismului anti-UE, în special în două state eminamente proeuropene și pro-euro-atlantice.

  Емил Радев (PPE), в писмена форма. – Крайно време е България да получи правото да се възползва от пълното прилагане на разпоредбите на достиженията на правото от Шенген, в това число премахването на проверките по вътрешните граници. Единадесет години по-късно ние все още сме третирани като държава - втора ръка, по отношение на която се прилагат поредните двойни стандарти. Време е това да приключи! Време е Съветът на ЕС да вземе решение, което не е изцяло политическо, а основано на изпълнението на обективни критерии. Решение, което не поставя европейската интеграция в задънена улица, а напротив - дава й ново начало.

Дойде времето Европа да спре да се крие зад бюрократични хватки, като изтъква причини, които не са пряко свързани с управлението на границите, а да изпълни своите ангажименти. Позволете ми в тази връзка да припомня, че техническата готовност за опазването на външните граници от страна на България бе многократно потвърдена от различни институции на ниво ЕС - Комисия, Парламент, дори и отделни държави членки. Крайно време е обаче всички да разберат, че разширяването на Шенгенското пространство не е просто каприз на някои държави, то би било победа за целия ЕС и ще направи външните ни граници по-силни и по-устойчиви на кризи, каквито в последно време не липсват!

  Mihai Tudose (S&D), în scris. – Parlamentul European a adoptat numeroase cereri ca România și Bulgaria să devină membre cu drepturi depline ale zonei de liberă circulație. Cele mai recente rezoluții pe această temă au fost votate în decembrie 2018, iunie 2020 și iulie 2021. Această dezbatere și rezoluția pe care o vom vota în sesiunea următoare sunt utile cu atât mai mult cu cât evidențiază lipsa de temei a poziției Consiliului UE.

Atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European consideră că, încă din 2011, România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen. Mai mult, în actualul context geopolitic, țara mea este garantul unei frontiere de maximă importanță și calea de acces în UE a exporturilor de cereale ale Ucrainei. Cu toate acestea, cetățenii și companiile din România suferă o discriminare umilitoare și costisitoare, dar și rușinoasă tocmai pentru cei care pretind că o impun în numele – câtă ipocrizie! – unor pretinse valori europene.

Noi, românii, ne-am îndeplinit obligațiile prevăzute în acquis-ul Schengen. De aceea, cer Consiliului UE ca, la reuniunea din decembrie, să ia decizia corectă, în conformitate cu valorile ce stau la baza construcției europene: România, membră a Spațiului Schengen! În caz contrar, mai târziu s-ar putea să fie prea târziu...