Sanatarkat istuntoselostukset

Torstai 11. toukokuuta 2023 - Strasbourg

5. Kohti vahvaa ja kestävää EU:n leväalaa (keskustelu)

  Presidente. – Segue-se o debate sobre a pergunta com pedido de resposta oral à Comissão sobre o tema «Rumo a um setor das algas da UE forte e sustentável», apresentada por Pierre Karleskind, em nome da Comissão das Pescas (O-000015/2023 - B9-0018/23) (2023/2547(RSP)).

  Predrag Fred Matić, u ime Odbora za ribarstvo. – Poštovani predsjedavajući, povjereniče, Europska unija je najveći svjetski uvoznik proizvoda od morskih algi. Stoga u Europi očito postoji velika potražnja za takvim proizvodima, a očekuje se da će se u predstojećim godinama potražnja za algama i proizvodima od njih povećati.

Vrijeme je da se u potpunosti iskoristi potencijal algi kao obnovljivog resursa u Europi. Zbog porasta svjetskog stanovništva, iscrpljivanja resursa, pritisaka na okoliš i klimatskih promjena potrebno je drukčije pristupiti hrani i gospodarskim sustavima.

Rat u Ukrajini je dodatno istaknuo koliko je ranjiva globalna opskrba hranom. Obustave izvoza žitarica iz Ukrajine i rast cijena energije potaknuli su inflaciju cijena hrane diljem svijeta, a zemlje u razvoju pogođene su puno snažnije od ostalih.

U Europi još uvijek nemamo konkretne mjere kojima bi iskoristili uporabu algi kao alternativnog izvora bjelančevina za održiv prehrambeni sustav i sigurnost opskrbe hranom, ali i za proizvodnju alternativnih goriva. Iskoristivost algi u Europi mogla bi postati predvodnica i izvor inspiracije za druge industrije da postanu inovativne i društveno uzorne, pri čemu će se otvoriti tisuće radnih mjesta, posebno u obalnim zajednicama.

Industrija morskih algi u Europi je u svojim počecima i trenutačno je više usmjerena na skupljanje morskih algi u divljini nego na uzgoj u objektima akvakulture kao primjerice u Aziji. Za sada je znano da imaju nutritivne, zdravstvene i biotehnološke koristi, no mogućnosti primjene morskih mikroorganizama su beskonačne jer mogu pružiti rješenja koja bi mogla biti od velikog socioekonomskog značaja.

Osim svakodnevne uporabe želim istaknuti važnost uzgoja mikro algi od kojih svi oblici života u vodi direktno ili indirektno dobivaju svoju hranu. Fitoplanktoni su osnovne energetske jedinice hranidbenog lanca, a istraživanja su pokazala da se svake godine redovito izgubi biomasa od 1 % ukupne svjetske količine.

To je vrlo zabrinjavajuće s obzirom da proizvode 50 % kisika i pohranjuju ugljikov dioksid iz atmosfere u moru. Prisutnost mikro algi izravan je pokazatelj zdravlja morskog ekosustava i buduće proizvodnje ribljeg fonda. Klimatske promjene i onečišćenje vode ne smiju biti uzrok gubitka planktona jer povećanje mase planktona izravno utječe na razine ribljeg fonda.

Znajući koliki utjecaj fitoplankton ima na cjelokupni ekosustav, posebna pažnja se treba posvetiti obnovi i zaštiti morskog okoliša i svim živim bićima unutar njega.

Već duži niz godina diskutiramo o gubitku ribljih fondova i proučavamo načine pomoću kojih možemo smanjiti utjecaj prekomjernog ribolova. Pritom ne dajemo pažnju akcijskim planovima pomoću kojih možemo povećati hranidbeni potencijal naših mora, a nemamo ni koordinirani plan zaštite ili obnove planktona.

Bitno je nastaviti provoditi znanstvena istraživanja. Tako ćemo utvrditi načine za smanjenje gubitka morskih staništa, ali i načine pomoću kojih možemo povećati hranidbeni potencijal unutar naših mora.

Sve to vodi prirodnom smanjenju ugljičnih emisija u zraku. Dok se suočavanje s najčešćim uzrocima gubitka planktona, prvenstveno klimatskim promjenama i onečišćenjem, pokazalo kao izazov, postoje određeni koraci koji mogu dovesti do povećanja rasta planktona.

Zaključno, željeli bismo čuti kako Komisija razmatra daljnje korake u implementiranju odgovarajućeg regulatornog okvira za sektor algi u Europskoj uniji i na koji način i putem kojeg budžeta će se razvoj tog sektora financirati. U slučaju da države članice ne poduzmu mjere za iskorištavanje potencijala sektora algi u Europskoj uniji, postoje li alternativne metode i stvarna politička volja da se ovaj značajan sektor počne iskorištavati u svom punom potencijalu?

  Virginijus Sinkevičius, Member of the Commission. – Mr President, honourable Members, the European Commission sees algae as a treasure of the seas and this is the reason why we have adopted on 15 November 2022 the Commission communication ‘towards a strong and sustainable EU algae sector’. The EU algae initiative is supposed to unlock the great potential of algae production in the EU and therefore I welcome our exchange today and the draft resolution of the European Parliament on this crucial topic. I would like now to reply to your specific questions.

First of all regarding a future regulatory framework in the EU, let me highlight that the EU algae initiative calls on Member States’ authorities to simplify national licensing procedures for algae cultivation. The Commission has already started its work to promote this needed simplification. Creating one—stop shops at Member State level is a simplification that the Commission welcomes and supports. The EU4Algae stakeholder platform is currently working on a licensing toolkit, which will compile general and country—specific information to guide future algae farmers through the licensing process.

Before the summer of 2023, the Commission will issue a guidance document on regulatory and administrative procedures in aquaculture as part of the implementation of the EU strategic guidelines for aquaculture. This document will aim at providing concrete recommendations to the EU Member States’ competent authorities to reduce administrative burden and costs on aquaculture operators, including those involved in the farming of algae.

Regarding your second question on how the Commission will follow up if Member States do not do not implement the EU algae initiative. So it’s important to emphasise that algae cultivation is part of aquaculture policy and it is consequently a competence of the EU Member States. So the Commission supports and coordinates Member States’ efforts in this area via the open method of coordination. Furthermore, the Commission will prepare by 2027 a progress report of the implementation of the EU algae initiative, and this will be an important opportunity to take stock of the state of play and then of course consider further steps in case more needs to be done to fulfil potential for the sustainable development of the EU algae sector.

Regarding the question about funding, I can reassure you that the Commission has encouraged the Member States to include algae in their multiannual national strategic aquaculture plans and their programmes under the European Maritime Fisheries and Aquaculture Fund. In addition, the Commission will ensure that algae are satisfactorily covered in the European Maritime Fisheries and Aquaculture Fund measures directly managed by the Commission and in other EU funding instruments – those funding instruments comprise ‘EU Mission: Restore our Ocean and Waters’ under Horizon Europe, the Circular Bio—based Europe Joint Undertaking, the food strand under the European Institute of Innovation and Technology, BlueInvest and others.

Last year, the Commission set up the EU4Algae platform that now includes more than 700 stakeholders. And this platform will consolidate information on all available funding opportunities and future open calls for funding to facilitate the access to information and support for the algae sector.

Honourable Members, finally I would like to welcome the recently adopted Council conclusions on bioeconomy, which underline the potential of the EU blue bioeconomy, including the algae sector, for creating employment in coastal and rural areas, recovering European seas and freshwater resources and delivering low—carbon—footprint products to the European market.

It is in the interest of all of us to see the potential of the algae sector fully developed. So I look forward to our discussions today.

  Gabriel Mato, en nombre del Grupo PPE. – Señor presidente, yo creo que hoy nadie duda que los productos del mar son saludables y que no tenemos que perder de vista la necesidad de producir más alimentos a partir de los océanos, que, además, es un objetivo estratégico señalado por la Unión Europea.

Junto con la pesca, la acuicultura y otros sectores relacionados, el sector de las algas es de una importancia estratégica vital y contribuye, además, a la seguridad alimentaria. Además, la producción y la transformación de algas pueden servir a la fabricación de productos farmacéuticos, nutracéuticos, bioestimulantes, de origen biológico y cosméticos.

La Unión Europea es uno de los principales importadores mundiales de productos de algas marinas. El sector estima que la demanda europea de algas podría aumentar de unas 270 000 toneladas en 2019 a ocho millones en 2030 y alcanzar un valor de casi 9 000 millones de euros en este año. Por tanto, necesitamos impulsar el desarrollo sostenible de este joven y dinámico sector de la Unión Europea.

Y para que vea, señor comisario, que yo también sé reconocer los aciertos: la comunicación de la Comisión es muy bienvenida, especialmente en tanto en cuanto propone la simplificación administrativa, la mejora del marco de gobernanza y el entorno empresarial.

Para aprovechar el potencial del sector de las algas de la Unión Europea, el cultivo y la producción de algas regenerativas deben ampliarse en toda la Unión Europea y los mercados de algas deben desarrollarse. Como señala la propia Comisión, una próspera industria de algas de la Unión Europea podría convertirse en un buque insignia y una fuente de inspiración para que otras industrias se vuelvan más regenerativas, innovadoras y socialmente ejemplares, creando miles de puestos de trabajo en el proceso, especialmente en las comunidades costeras. Lo comparto plenamente, comisario.

Por supuesto, las algas y las microalgas pueden representar una importante fuente complementaria de proteínas a las que provienen del pescado, los crustáceos y otro tipo tradicional de mariscos, pero lo que está muy claro es que en ningún caso pueden sustituirlas, como algunos pretenden.

  Isabel Carvalhais, em nome do Grupo S&D. – Senhor Presidente, Senhor Comissário, um setor das algas forte e sustentável tem tudo para ser um ator—chave numa economia azul sustentável e circular.

A versatilidade e aplicabilidade das algas é enorme, como, aliás, já aqui foi dito. Vai desde as rações para animais à produção de energia, desde os cosméticos à produção de produtos farmacêuticos. E, ricas como são em proteínas, as algas podem ainda ser usadas como uma importante fonte complementar da alimentação humana.

No entanto, para atingir esse potencial, é necessário que a União Europeia implemente medidas que ajudem a fortalecer o setor, por exemplo: investir na pesquisa e desenvolvimento científico e tecnológico para melhorar o cultivo, o processamento e a extração de produtos à base de algas, procurando melhorar a sua qualidade e competitividade no mercado; criar um quadro regulador para o desenvolvimento de padrões de qualidade e segurança dos produtos à base de algas; direcionar medidas de apoio para a produção e comercialização desses produtos, aumentando, assim, a confiança dos investidores; estimular projetos de economia circular que integrem as algas em circuitos diversos, por exemplo, no tratamento de águas residuais ou na fertilização dos solos agrícolas.

O setor das algas não será certamente uma panaceia, mas será e é todo um mundo novo, com um enorme potencial ambiental e económico que a União Europeia tem de saber apoiar.

  Izaskun Bilbao Barandica, en nombre del Grupo Renew. – Señor presidente, el cultivo de las algas, el desarrollo de una industria sostenible que aproveche las potencialidades de este recurso es una de las mayores esperanzas para responder a la creciente demanda de alimentos y revertir y corregir errores cometidos en el pasado y sobre suelo firme.

Las múltiples aplicaciones de un producto que regenera el medio marino e incrementa nuestras capacidades para secuestrar y neutralizar emisiones de carbono merecen un plan específico con su correspondiente despliegue financiero. Investigación, innovación y apoyo al emprendimiento tienen que impulsar lo que hoy ya sabemos, pero, además, desarrollar alternativas y productos para atender la creciente demanda mundial de alimentos en general y proteínas en particular.

Es un sector emergente que necesita más difusión y campañas de concienciación para generar el interés que cataliza la captación de talento e impulsa el conocimiento. Es un sector que será clave para la diversificación de la renta en las zonas costeras, que complemente la que procede de la pesca. Puede ser clave también para nuestras políticas de cooperación al desarrollo ofreciendo oportunidades, esperanza y alternativa a quienes, por no tenerla hoy, arriesgan la vida en peligrosos procesos migratorios.

Pero, además, tenemos hoy ya una gran oportunidad para mejorar nuestras normas sobre etiquetado que no protege hoy adecuadamente el pescado frente a producciones que se hacen pasar por tal. La experiencia demuestra que la legislación vigente no basta para conseguirlo. Y los productos hechos con algas no pueden seguir ese camino.

Un estudio de las Naciones Unidas sobre la revolución de las algas las señala como una gran esperanza para resetear el planeta. Mejoremos nuestras normas sobre etiquetado, para impedir que las algas se presenten como pescado. Pero, desde hoy, vayamos más allá. El branding de las algas tiene que ser alternativo, construirse desde el principio desde sus fortalezas. Productos sostenibles, sabrosos, nutritivos, sanos, naturales, pero otros, nuevos, diferentes. Salud para ti, para nosotros y para el planeta.

  France Jamet, au nom du groupe ID. – Monsieur le Président, Monsieur le Commissaire, l’inestimable valeur de l’or bleu n’est plus à démontrer. Le problème, c’est que nos politiques publiques peinent à l’entendre. J’en veux pour preuve le potentiel inexploité des algues en Europe aujourd’hui, qui ne représente qu’1 % de la production mondiale. Notre algoculture est au stade embryonnaire, alors que scientifiques, nutritionnistes et industriels s’accordent à vanter l’intérêt des plantes aquatiques dans de multiples domaines: chimie, antibiotique nouvelle génération, bioéthanol, complément alimentaire, cosmétique, compost, biogaz.

Les débouchés sont multiples, à condition d’en prendre la mesure et de savoir les exploiter et les rentabiliser. Même les phosphates et les nitrates dégagés par les algues vertes qui s’amoncellent sur notre littoral breton pourraient être exploités pour faire pousser des algues vertueuses sous contrôle, dont la plus-value pourrait contribuer notamment à dédommager nos communes impactées, et leur donner le pouvoir de revaloriser leur territoire.

Mais face aux gros opérateurs, aux lobbies de la chimie et des multinationales, je ne pense pas qu’il soit besoin de rapport ou d’expert missionné par la Commission. Nous devons dès maintenant faire preuve de courage, d’audace et de volonté politique. Et si nous n’innovons pas, si nous restons à la traîne en matière de recherche, cette richesse naturelle va nous échapper et notre production locale sera condamnée. Notre souveraineté alimentaire sera l’enjeu de demain, nous le savons tous. Nous devons défendre l’or bleu, nos mers, nos océans maintenant.

  João Pimenta Lopes, em nome do Grupo The Left. – Senhor Presidente, Portugal tem uma relação histórica com a recolha e utilização de algas nas regiões costeiras, desde a apanha do moliço à apanha do sargaço para utilização agrícola como adubo, que moldou comunidades costeiras na região centro e norte de Portugal. A utilização deste recurso foi sendo substituída pelo recurso a fertilizantes químicos, mas em detrimento do ambiente e das comunidades que desta atividade dependiam.

O interesse pelas algas reaparece para a indústria alimentar, medicinal ou para a produção de ficocoloides. Um outro redescobrimento que pode ter um interessante valor económico e que deve ser acompanhado da correspondente valorização laboral e social em favor das comunidades onde se insira e das estratégias de desenvolvimento nacionais.

Importa que os apoios que para aqui se mobilizem, as estratégias de implementação que se venham a implementar não sejam em detrimento dos apoios à pesca, em particular à pesca de pequena escala, ou da usurpação ou competição com áreas específicas de pescaria.

  Francisco José Millán Mon (PPE). – Señor presidente, señor comisario, el sector europeo de producción de algas tiene un gran potencial. Resulta paradójico que, siendo Europa un continente tan volcado al mar, seamos a la vez uno de los mayores importadores de algas marinas del mundo. En mi tierra, en Galicia, sé que varias empresas y también científicos de la Universidad de Vigo están trabajando en la valorización de diferentes especies de algas para la obtención de cosméticos y biocombustibles. Además, ya existen en Galicia empresas de cultivo de algas para consumo humano.

No puedo, por tanto, más que acoger con satisfacción esta iniciativa de la Comisión Europea. En particular, celebro que aborde un aspecto que me parece fundamental: la excesiva duración y complejidad de los procedimientos de autorización. Acierta mucho la Comisión al decir que el sector de las algas precisa unos procedimientos simplificados y, también, al pedir a los Estados miembros que simplifiquen los procedimientos de concesión de licencias.

El cultivo de algas se enfrenta, por tanto, en buena medida, a los mismos problemas que el sector europeo de la acuicultura, cuyo crecimiento lamentablemente sigue estancado debido a las trabas burocráticas. Evitemos ahora caer en el mismo error con las algas.

  Carmen Avram (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, salut comunicarea privind sectorul algelor și calendarul propus de Comisie pentru dezvoltarea lui. Poate ar fi trebuit să avem această dezbatere cu mulți ani în urmă, pentru ca azi să vedem deja rezultatele concrete. Cu un război la granița UE, cu un pericol real la adresa securității alimentare și în plină cursă pentru decarbonizare, exploatarea algelor a devenit o necesitate reală și imediată, pentru că ea nu e doar o oportunitate pentru sectorul de pescuit și acvacultură: acest nou business european va oferi o sursă de proteină pentru hrana animalelor, o resursă valoroasă pentru producerea biocombustibilului și un mod de a reduce presiunea de pe terenul agricol.

Pentru țara mea înseamnă și posibilitatea de a exploata sustenabil cele 10 mii de tone de alge care sufocă anual litoralul Mării Negre. Solicit, deci, Comisiei Europene ca, pe lângă stimularea inovării și finanțarea unor proiecte-pilot, să convingă statele membre să pregătească legislația și să simplifice birocrația pentru a demara procesul de producție. Schimbările pe care le traversăm nu ne permit nicio zi de întârziere.

Catch-the-eye procedure

  Maria Grapini (S&D). – Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi, sigur, algele, s-a demonstrat științific, sunt utilizate și în medicină, și în cosmetică și da, și alternativ, în alimentație. Cred că este nevoie de o suplimentare a fondurilor pentru cercetare, dar și de o bună comunicare către cetățeni, pentru că știm ce s-a întâmplat atunci când s-a discutat și s-a dezbătut și a fost și o rezoluție pe proteină alternativă din insecte, gândaci, greieri și așa mai departe. Noi nu putem dicta de la Bruxelles sau de la Strasbourg ce să mănânce cetățenii.

Fiecare țară are, sigur, o gamă de alimente tradiționale, dar se pot oferi informații și atunci creșterea algelor cu o utilizare atât de largă se va face în funcție de cererea de pe piață. Numai că trebuie reglementat, trebuie certificat, trebuie să avem standarde, pentru că acum, sigur, ne bazăm pe importuri din țări terțe. De aceea, cred, domnule comisar, că este foarte important cum le comunicăm cetățenilor, să nu înțeleagă din nou că noi îi obligăm să mănânce alge ca alternativă la proteina animală.

  Caroline Roose (Verts/ALE). – Monsieur le Président, avec cette résolution, le Parlement envoie un signal fort en faveur de la culture des algues en Europe. Son développement présente de nombreux intérêts. Les algues sont une alternative aux farines de poissons utilisées en aquaculture et qui entraînent le pillage des mers en Afrique de l’Ouest. Mais les algues sont aussi intéressantes pour la consommation humaine, un aliment nutritif et durable.

La culture de macro-algues séquestre du carbone et contribue à la lutte contre le changement climatique. Elle peut aussi contribuer à la restauration des écosystèmes marins. La culture d’algues peut permettre à certains pêcheurs de se diversifier au niveau de leur activité. Mais il faudra veiller à ce que la culture d’algues reste durable. Éviter la collecte d’algues via des techniques destructrices comme les dragues et privilégier les méthodes moins impactantes. Cultiver des espèces locales, éviter des monocultures d’algues qui présenteraient des risques sanitaires. Développons donc la culture d’algues, mais évitons de répéter les dérives de l’aquaculture intensive.

  Ana Miranda (Verts/ALE). – Senhor Presidente, a Galiza tem uma relação histórica também com a apanha de algas, como o sargaço. O recurso natural das algas dá trabalho, apanha—se de pé, com as mãos. É um recurso natural com alto valor nutritivo em proteínas, mas também bom para a saúde, para a cosmética, para os biocombustíveis.

Na Galiza, temos várias empresas inovadoras de produção de algas e, ademais, nesse sentido – e damos as boas—vindas a este plano europeu –, precisamos também de apoio financeiro, porque, na Galiza, dão—se as condições ótimas para o desenvolvimento da produção de algas, mas este tem de ser acompanhado de um plano biológico de saneamento das águas e com uma política comercial e de etiquetagem clara. Porque não serve a produção da aquicultura intensiva, mas sim uma produção de algas extensiva e respeitando sempre o meio natural.

(End of catch-the-eye procedure)

  Virginijus Sinkevičius, Member of the Commission. – Mr President, honourable Members, thank you for this debate today and thank you for your support and your contributions and feedbacks. They are essential in shaping the EU algae initiative towards a more sustainable future, and I trust that we will ensure a fruitful cooperation between our two institutions and work together towards this algae revolution to make sure that we make the best of their potential for Europe.

Before closing, I would like to mention the first EU algae awareness summit in Paris on 5-7 October this year. This event will be organised by the Commission jointly with the French authorities and the United Nations Global Compact and we want to inspire national authorities for change and raise public awareness by sharing best practices, success stories and inviting people to test algae products.

  Presidente. – Comunico que recebi uma proposta de resolução* om base no artigo 136.º, n.º 5, do Regimento, para encerrar o debate.

O debate está encerrado.

A votação realizar-se-á hoje.

_______________

* Ver ata.

(A sessão é suspensa às 11h51)

IN THE CHAIR: ROBERTA METSOLA
President