Răspuns comun dat de dl Dalli în numele Comisiei
Întrebări scrise : E-004388/11 , E-005055/11 , E-005563/11 , E-005756/11
4.7.2011
Legislația alimentară a Uniunii Europene este concepută pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane pe tot teritoriul UE, garantând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne. Statele membre au de jucat un rol esențial pentru a garanta faptul că produsele alimentare introduse pe piață respectă cerințele UE privind siguranța alimentelor. Există în funcțiune sisteme eficiente pentru garantarea acestui lucru, inclusiv un Sistem rapid de alertă pentru alimente și furaje, căruia statele membre trebuie să-i notifice orice informații referitoare la existența unui risc pentru sănătate derivat din produsele alimentare sau din hrana pentru animale.
Pe lângă garantarea siguranței alimentelor și a băuturilor în Europa, legislația urmărește, de asemenea, să asigure informarea deplină a consumatorilor cu privire la natura și la caracteristicile alimentelor pe care le consumă. Pentru aceasta există cerințe stricte privind etichetarea alimentelor. Compoziția produselor alimentare trebuie să fie indicată în mod clar în lista ingredientelor și natura produsului trebuie să fie specificată prin denumire.
În ceea ce privește calitatea produselor alimentare, fără legătură cu aspectele legate de siguranță, un studiu efectuat recent de „Asociația consumatorilor din Republica Slovacă”, cu sprijinul Comisiei, a arătat că, în cazul a șase produse alimentare de marcă, compoziția și prețul pot varia în mod substanțial în șapte state membre ale UE.
Din motive legate de numărul mic al eșantioanelor și al produselor testate și din cauza lipsei informațiilor referitoare la metodologia de eșantionare a datelor publicate până în prezent, rezultatele acestui studiu nu pot fi considerate, în general, reprezentative pentru compoziția și prețul produselor alimentare în statele membre vechi și în cele noi. Comisia a solicitat rezultatele detaliate ale studiului și va efectua o analiză mai aprofundată.
Astfel de diferențe pot apărea din motive legate de preferințele și de gusturile consumatorilor, de așteptările consumatorilor (inclusiv în ceea ce privește prețurile), de specificațiile tehnice ale liniilor de producție, precum și de disponibilitatea și accesul la materiile prime. Ca regulă generală, societățile din industria alimentară decid ce să introducă pe care piață națională și la ce preț în cadrul UE. De exemplu, cunoscutele mărci de ciocolată își formulează adesea produsul în mod diferit pentru a se adapta gusturilor diferite existente în Regatul Unit și în Irlanda, pe de o parte, și în Europa, pe de altă parte.
Prin intermediul acțiunilor sale de informare și de educare a consumatorilor, Comisia a contribuit la sensibilizarea cetățenilor din noile state membre cu privire la drepturile consumatorilor, inclusiv cu privire la principalele norme referitoare la siguranța și la etichetarea alimentelor. În Bulgaria, această campanie a fost efectuată în 2010[1]. În plus, Comisia va publica, în acest an, o secțiune de informare și de educare referitoare la siguranța alimentară, în toate limbile naționale, pe Dolceta[2], actualul site online pentru educarea consumatorilor.
În viitor, Comisia va continua să acorde o atenție deosebită rezultatelor oricăror studii suplimentare realizate pe aceeași temă.
JO C 365 E din 15/12/2011