• EN - English
  • RO - română
Întrebare parlamentară - E-001761/2020(ASW)Întrebare parlamentară
E-001761/2020(ASW)

Răspuns dat de dl Schmit în numele Comisiei Europene

Articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Regulamentul (CE) nr. 492/2011[1] interzice orice tip de discriminare a lucrătorilor pe bază de naționalitate în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, remunerarea, ocuparea forței de muncă și alte condiții de lucru. Aceste dispoziții sunt direct aplicabile și, prin urmare, pot fi invocate de către lucrători în fața instanțelor și instanțelor naționale competente. Directiva 2014/54/UE privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor[2] prevede instituirea unor organisme naționale care să acorde asistență lucrătorilor din UE în apărarea drepturilor lor. Lista organismelor poate fi consultată pe site-ul Comisiei[3].

Autoritatea Europeană a Muncii[4], în curs de înființare, va contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că normele UE privind mobilitatea lucrătorilor sunt puse în aplicare în mod corect, simplu și eficient.

În ceea ce privește condițiile de muncă la care se referă distinsul membru, Directiva 2003/88/CE[5] stabilește cerințele minime de securitate și sănătate pentru organizarea timpului de lucru, inclusiv perioadele minime de repaus zilnic, repausul săptămânal și concediul anual, pauzele și timpul de lucru maxim săptămânal. Prezenta directivă se aplică lucrătorilor, dar nu lucrătorilor care desfășoară activități independente. Comisia verifică dacă legislația austriacă aplicabilă îngrijitorilor respectă cerințele Directivei 2003/88/CE.

În cazul în care există o suspiciune de falsă activitate independentă (și anume, un raport de muncă ascuns), cauza poate fi adusă în fața inspecției naționale și a sistemului judiciar.

Ultima actualizare: 14 iulie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate