Compatibilitatea dintre acordurile fiscale încheiate de Germania și Regatul Unit cu Elveția și Directiva UE privind impozitarea economiilor

4.10.2011

Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000229/2011
adresată Comisiei
Articolul 115 din Regulamentul de procedură
Sharon Bowles
în numele Comisia pentru afaceri economice şi monetare

Atât Germania, cât și Regatul Unit au încheiat recent acorduri fiscale bilaterale cu Elveția. Potrivit acordului germano-elvețian, se va percepe un impozit final reținut la sursă în cazul veniturilor din economii, investiții etc. ale cetățenilor germani care dețin conturi în Elveția (art. 18). Acordul prevede atât o plată unică pentru pierderile de venit din trecut, efectuată inițial de băncile elvețiene, și un impozit permanent pe dobânzi și pe randamentul capitalului. Totuși, impozitul reținut la sursă va fi returnat în mod anonim, protejându-se astfel secretul bancar elvețian. Alte state membre ar putea avea în vedere acorduri similare, Franța și Spania examinând în prezent această posibilitate.

1. Consideră Comisia că Acordul fiscal germano-elvețian, care prevede o rată de 26,375% a impozitului reținut la sursă (art. 18), este compatibil cu Directiva UE privind impozitarea economiilor și cu Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană de stabilire a unor măsuri echivalente cu cele prevăzute de directiva respectivă, care prevede o rată de 35% a impozitului reținut la sursă? Este suficient sistemul de credit menționat la art. 20 din acord și în comparație cu rata de 48% a impozitului reținut la sursă prevăzută de Regatul Unit? A putut Comisia să evalueze termenii acordului încheiat între Regatul Unit și Elveția și, dacă da, ce părere are despre dispozițiile acestuia?

2. Cum vede Comisia impactul acestui acord asupra negocierilor care se desfășoară în cadrul Consiliului în legătură cu Directiva privind impozitarea economiilor și, la un nivel mai general, cum corespunde acordul respectiv obiectivului enunțat de consolidare a coordonării fiscale dintre statele membre la nivelul UE? Consideră Comisia sau alte state membre că acordul reprezintă un obstacol în calea înregistrării de progrese în ceea ce privește directiva în cauză? Ce acțiuni va întreprinde Comisia pentru a proteja dispozițiile Directivei privind impozitarea economiilor și pentru a avansa în cadrul procedurii de revizuire?

3. Dispun statele membre de competența de a negocia astfel de acorduri bilaterale în pofida faptului că Directiva privind impozitarea economiilor cuprinde deja dispoziții în materie? Consideră Comisia că ar trebui să joace un rol mai important în controlul ex ante al acordurilor fiscale bilaterale dintre statele membre și țările terțe? A fost implicată sau consultată Comisia în negocierile dintre Germania/Regatul Unit și Elveția? Va urmări Comisia, în acest context, să fie implicată sau consultată în viitoarele negocieri cu alte țări terțe?

4. Cum corespunde acordul articolului 26 din Modelul OCDE și frânează acesta dezvoltarea schimbului automat de informații fiscale?

Depunere: 4.10.2011

Trimisă: 6.10.2011

Termen pentru răspuns: 13.10.2011