Sistemele de venit minim în Uniunea Europeană

15.6.2016

Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000087/2016
adresată Comisiei
Articolul 128 din Regulamentul de procedură
Thomas Händel, în numele Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Unul dintre obiectivele strategiei Europa 2020 este acela de a elimina pentru cel puțin 20 de milioane de persoane riscul de sărăcie sau excluziune socială. În prezent peste 120 de milioane de europeni se află în această situație din motive printre care se numără șomajul persistent, salariile mici și fragilizarea sistemelor de protecție socială, mai ales în țările cele mai afectate de criză. Președintele Juncker s-a referit în discursul său de investitură la necesitatea de a asigura un „venit adecvat” tuturor europenilor, însă strategia UE rămâne neclară. Dacă ocuparea forței de muncă este o cale esențială de a ieși din sărăcie, sistemele de venit minim ar putea fi instrumente cheie pentru a garanta protecția socială și o mai mare egalitate de șanse. În rezoluția sa din 20 octombrie 2010[1], Parlamentul a subliniat că un venit minim adecvat ar trebui fixat la un nivel de cel puțin 60% din venitul mediu al statelor membre pentru a acoperi costurile de întreținere de bază și a contribui, totodată, la creșterea economică și coeziunea socială. Această abordare ar putea fi promovată de Comisie pentru a determina statele membre să implementeze un venit minim corespunzător și accesibil, în concordanță cu practicile naționale. Având în vedere articolele 9 și 153 alineatul (1) literele (h) și (j) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 34 din Carta drepturilor fundamentale a UE:

1. Cum definește Comisia „venitul adecvat” și ce caracteristici presupune acesta?

2. Când are de gând să evalueze sistemele de venit minim din UE și să promoveze valori de referință și practici recomandate după cum a cerut Parlamentul în rezoluția sa din 14 aprilie 2016[2]? Ce programe ar putea fi folosite pentru a oferi sprijin administrativ statelor membre?

3. Ce măsuri va lua în privința venitului minim în continuarea recomandării sale 2008/867/CE?

4. Cum se va asigura că în țările care implementează programe de ajustare financiară finanțarea venitului minim garantat (VMG) nu se substituie altor dispoziții de protecție socială?

5. Cum o să ajute statele membre să ofere oportunități de a preveni dependența pe termen lung de venitul minim?

• [1]  JO C 70 E, 8.3.2012, p. 8.
• [2]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0136.