Contextul empiric al CETA - studii

10.11.2016

Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000137/2016
adresată Comisiei
Articolul 128 din Regulamentul de procedură
Louis Aliot, Gerolf Annemans, Marie-Christine Arnautu, Nicolas Bay, Dominique Bilde, Mara Bizzotto, Mario Borghezio, Marie-Christine Boutonnet, Steeve Briois, Angelo Ciocca, Edouard Ferrand, Lorenzo Fontana, Sylvie Goddyn, Marcel de Graaff, Jean-François Jalkh, Gilles Lebreton, Dominique Martin, Michał Marusik, Georg Mayer, Sophie Montel, Franz Obermayr, Marcus Pretzell, Laurenţiu Rebega, Matteo Salvini, Jean-Luc Schaffhauser, Mylène Troszczynski, Harald Vilimsky, Olaf Stuger, Joëlle Mélin, în numele Grupului ENF

Comisia a evidențiat perspectivele economice pozitive ale acordului comercial euro-canadian CETA încă de la începutul negocierilor.

Diverse studii cantitative au fost utilizate pentru a susține această poziție, fundamentând-o cu cifrele corespunzătoare. Proiecțiile sugerează o creștere a PIB în UE și Canada între 0,08 % și 0,76 %, lucru valabil pentru ambele economii.

1. Este adevărat că Comisia nu a utilizat niciun studiu bazat pe modelul de politică globală al Organizației Națiunilor Unite pentru a evalua rezultatele posibile ale acordului CETA?

2. În ce măsură au influențat negocierile privind CETA efecte cum ar fi reorientarea schimburilor comerciale în interiorul UE, posibila reducere a ponderii veniturilor din muncă și pierderea previzibilă de locuri de muncă?

3. În cazul în care s-ar dovedi acum că decizia Comisiei de a încheia CETA s-a bazat pe studii false și nerealiste, ar constitui acest lucru un motiv pentru a stopa procesul de ratificare a acordului?