Întrebări parlamentare
PDF 183kWORD 20k
12 ianuarie 2018
O-000001/2018/rev.1
Întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000001/2018/rev.1
adresată Consiliului
Articolul 128 din Regulamentul de procedură
Enrique Guerrero Salom, în numele Grupului S&D

 Subiect: Integrarea școlară a copiilor refugiați și solicitanți de azil

În total, cel puțin 1,5 milioane de copii au nevoie de protecție internațională în UE și în Turcia. Majoritatea acestor copii au pierdut deja, în medie, doi ani și jumătate de școlarizare în țara lor din cauza conflictelor și a violenței dramatice. În plus, procedurile și întârzierile birocratice în evaluarea cererii lor de azil pot însemna că pierd încă trei ani sau mai mult de școlarizare, fapt care amenință în mod neechivoc integrarea și oportunitățile lor viitoare și îi expune riscului de marginalizare și radicalizare.

Riscurile pe care le implică întârzierile mari în ceea ce privește accesul la educație au determinat Parlamentul să solicite - în cadrul actualului trilog privind reformarea Directivei privind condițiile de primire - ca accesul la sistemul de învățământ să nu fie amânat cu mai mult de o lună din momentul în care se depune cererea de protecție internațională.

Educația este un drept al omului și este garantată prin mai multe convenții internaționale. În plus, Convenția privind statutul refugiaților (articolul 22) garantează accesul egal la învățământ elementar și asigură cel puțin un tratament egal cu cetățenii străini pentru alte forme de învățământ. Legislația UE merge dincolo de aceste standarde, afirmându-se în Directiva privind condițiile de primire (articolul 14) că, chiar și înainte de recunoașterea acestui statut, copiii solicitanți de azil ar trebui să aibă acces la educație în condiții similare celor prevăzute pentru elevii care sunt cetățeni ai țării respective în termen de trei luni de la depunerea cererii de azil. Cu toate acestea, în statele membre ale UE, accesul la sistemele de învățământ este în continuare limitat. Copiii refugiați riscă să petreacă luni de zile într-una din zonele de tranzit din Ungaria, unde nu au acces la niciun fel de educație sistematică în practică. Cei care ajung în Grecia vor rămâne, probabil, în afara sistemului formal de învățământ pe una din insulele grecești timp de mai multe luni. Chiar și atunci sunt în sfârșit instalați în statele membre ale UE și pot începe să frecventeze programele de educație formală, rareori beneficiază de suficient sprijin pentru a elimina decalajul și a participa cu succes la cursurile obișnuite.

Având în vedere că studii recente și dovezi arată că cerința legală privind accesul la educație nu este în prezent pusă în aplicare suficient, ce face Consiliul pentru a se asigura că actuala obligație legală care prevede o perioadă de trei luni este pusă în practică? Având în vedere ritmurile diferite în care statele membre integrează în sistemul școlar copiii care solicită azil, ce măsuri intenționează să ia Consiliul pentru a armoniza situația și pentru a se asigura că toți copii solicitanți de azil din toate statele membre beneficiază imediat de educație și asistență lingvistică și, la trei luni după depunerea cererii lor de azil, sunt înscriși la școală în conformitate cu legislația actuală a UE în domeniul azilului? În ceea ce privește obligațiile și responsabilitățile care decurg din Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia, ce acțiuni întreprinde Consiliul pentru a monitoriza și a asigura acordarea unui acces egal la învățământul obligatoriu pentru solicitanții de azil și refugiații din Turcia?

Limba originală a întrebării: EN
Ultima actualizare: 1 martie 2018Notă juridică - Politica de confidențialitate