PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE

23.5.2007

depusă, în conformitate cu articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, de

• –Tunne Kelam, Charles Tannock, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Christopher Beazley, Anna Ibrisagic şi Bogdan Klich, în numele Grupului PPE-DE
• –Andres Tarand şi Hannes Swoboda, în numele Grupului PSE
• –Toomas Savi, Siiri Oviir, Margarita Starkevičiūtė şi Georgs Andrejevs, în numele Grupului ALDE
• –Cristiana Muscardini, Inese Vaidere, Ģirts Valdis Kristovskis, Guntars Krasts, Roberts Zīle, Konrad Szymański, Hanna Foltyn-Kubicka, Ryszard Czarnecki, Gintaras Didžiokas, Adam Bielan, Michał Tomasz Kamiński, Mieczysław Edmund Janowski, Wojciech Roszkowski şi Marcin Libicki, în numele Grupului UEN

în locul propunerilor de rezoluţie depuse de următoarele grupuri:

• –PSE (B6‑0205/2007)
• –UEN (B6‑0214/2007)
• –PPE-DE (B6‑0215/2007)
• –ALDE (B6‑0220/2007)

privind Estonia

Rezoluţia Parlamentului European privind Estonia

Parlamentul European,

–  având în vedere declaraţia preşedinţiei UE din 2 mai 2007 privind situaţia din faţa ambasadei Estoniei la Moscova,

–  având în vedere declaraţia preşedintelui Hans-Gert Pöttering privind situaţia din Estonia şi dezbaterea din 9 mai 2007 în sesiunea plenară,

–  având în vedere numeroasele declaraţii ale Consiliului, Comisiei şi guvernelor UE în sprijinul Estoniei,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

   întrucât, între 26-28 aprilie 2007, în capitala Estoniei şi în anumite zone din nord-estul Estoniei, demonstranţii, care au protestat împotriva deciziei guvernului estonian de a muta „monumentul sovietic ridicat în cinstea eliberatorilor Tallinnului” din centrul capitalei estoniene într-un cimitir militar la câţiva kilometri depărtare, au provocat două nopţi de violenţe, care au început prin atacarea poliţiştilor de către demonstranţi şi s-au transformat într-un vandalism răspândit în centrul Tallinnului;

B.  întrucât poliţiştii au utilizat forţa doar în situaţiile extreme şi cancelarul juridic estonian nu a identificat nicio gestionare defectuoasă a activităţii poliţiştilor;

C.  întrucât guvernul estonian a explicat, în prealabil, motivele deciziei sale guvernului Federaţiei Ruse, oferindu-se să coopereze cu aceasta pe durata mutării monumentului şi încurajând reprezentanţii ruşi să asiste la exhumări, spre deosebire de autorităţile ruse care au refuzat să facă acest lucru;

D.  întrucât exhumările au fost efectuate în conformitate strictă cu standardele şi normele internaţionale ale comportamentului demn şi monumentul a fost redeschis în cimitir printr-o ceremonie oficială şi cu participarea reprezentanţilor coaliţiei anti-Hitler;

E.  întrucât demonstraţiile violente şi atacurile împotriva legii şi ordinii s-au desfăşurat cu organizarea şi cooperarea activă a forţelor situate în afara Estoniei;

F.  întrucât mai multe declaraţii la nivel înalt au fost făcute în Rusia, inclusiv declaraţia oficială a delegaţiei Dumei de Stat în cadru vizitei sale la Tallinn, solicitând guvernului estonian să demisioneze;

G.  întrucât prim-ministrul estonian a declarat că aceste evenimente constituie o „intervenţie bine coordonată şi flagrantă în afacerile interne ale Estoniei”;

H.  întrucât, imediat după demonstraţiile din Tallinn, funcţionarea normală a ambasadei estoniene din Moscova a fost blocată timp de şapte zile de nişte demonstranţi ostili ai organizaţiei ruse de tineret pro-guvern „Nushi”, având ca rezultat atacuri fizice împotriva ambasadorilor estonieni şi suedezi, ameninţări cu demolarea clădirii ambasadei, sfâşierea steagului estonian pe teritoriul ambasadei şi numirea Estoniei ţară „fascistă”;

I.  întrucât au fost organizate atacuri informatice, în special din exteriorul Estoniei, în încercarea de a bloca liniile de comunicare oficiale şi site-urile web ale administraţiei estoniene, întrucât aceste atacuri au venit de pe adrese IP ale administraţiei ruse şi întrucât atacurile intense de propagandă au continuat pe internet sau prin mesaje pe telefoanele mobile, incitând la rezistenţă armată şi continuarea violenţelor;

J.  întrucât la doar câteva zile de la evenimentele din Tallinn, s-au introdus restricţii drastice la exporturile estoniene în Rusia, companiile ruse suspendând contractele cu firmele estoniene, furnizarea de energie în Estonia fiind ameninţată, iar legătura de cale ferată între Estonia şi St. Petersbug fiind suspendată de la sfârşitul lunii iunie;

K.  întrucât autorităţile ruse, inclusiv delegaţia Dumei de Stat, au refuzat din păcate începerea dialogului cu autorităţile estoniene şi chiar participarea la o conferinţă de presă comună la Ministerul de Externe;

L.  întrucât Mitropolitul Kornelius al Bisericii Ortodoxe Ruse din Estonia a declarat că nu există motive pentru un conflict intercomunitar şi că, după părerea lui, demonstraţiile nu constituie un conflict între comunităţile vorbitoare de limba estoniană şi cele vorbitoare de limba rusă;

M.  întrucât evenimentele au fost alimentate de dezinformarea realizată de canalele de televiziune ruse, provocând mai multe proteste;

N.  întrucât doar o parte mică din populaţia de etnie rusă a participat la demonstraţii şi acte de vandalism, un număr important de poliţişti ruşi şi-au făcut datoria cu excelenţă şi marea majoritate a persoanelor interogate au aprobat comportamentul guvernului estonian;

O.  întrucât Estonia, ca stat membru independent al UE şi al NATO, are dreptul suveran de a-şi evalua recentul trecut tragic, începând cu pierderea independenţei ca rezultat al Pactului Hitler-Stalin din 1939, recâştigată abia în 1991;

P.  întrucât ocuparea şi anexarea sovietică a statelor baltice nu au fost niciodată legal recunoscute de către democraţiile vestice;

Q.  întrucât Parlamentul European, în rezoluţia sa din 12 mai 2005, a ajuns la concluzia că „pentru unele naţiuni sfârşitul celui de-al doilea război mondial a însemnat reluarea tiraniei manifestată de Uniunea Sovietică stalinistă” şi a felicitat statele din centrul şi estul Europei cu ocazia eliberării „de sub dominaţia sau ocupaţia sovietică după atâtea decenii”;

R.  întrucât doar succesorul legal al Uniunii Sovietice, Federaţia Rusă, continuă să nege includerea ilegală a statelor baltice în Uniunea Sovietică,

1.  îşi exprimă sprijinul pentru şi solidaritatea cu guvernul estonian ales în mod democratic, în eforturile sale de garantare a ordinii, stabilităţii şi statului de drept pentru toţi rezidenţii estonieni;

2.  consideră atacurile asupra unuia dintre cele mai mici state membre ale UE ca o ocazie de a testa solidaritatea Uniunii Europene;

3.  consideră inadmisibile diferitele încercări ale autorităţilor ruse de a interveni în afacerile interne ale Estoniei;

4.  este îngrijorat de faptul că ambasada Estoniei la Moscova nu este protejată cum se cuvine de autorităţile ruse şi că ambasadorul estonian a fost atacat fizic de către demonstranţii „Nashi”; invită guvernul rus să respecte pe deplin Convenţia de la Viena privind protecţia diplomaţilor;

5.  condamnă încercările Rusiei de exercitare a unei presiuni economice asupra Estoniei ca instrument de politică externă şi solicită guvernului rus să restaureze relaţii economice normale între cele două state;

6.  reaminteşte autorităţilor ruse că retorica nediferenţiată şi vădit ostilă a autorităţilor ruse împotriva Estoniei este în contrast puternic cu principiile comportamentului internaţional şi va avea impact asupra relaţiilor dintre UE şi Rusia;

7.  invită Comisia Europeană şi toate statele membre să contribuie la analiza atacurilor informatice asupra site-urilor internet estoniene şi prezinte un studiu referitor la modalităţile de contracarare a acestor atacuri şi ameninţări la nivelul UE şi invită Rusia să contribuie din plin la aceste investigaţii;

8.  solicită guvernului rus să se angajeze într-un dialog deschis şi imparţial cu democraţiile estice şi centrale din Europa privind istoria secolului 20 şi crimele împotriva umanităţii, inclusiv cele ale comunismului totalitar, comise în acea perioadă;

9.  salută solicitarea preşedintelui estonian Toomas Hendrik Ilves, care a subliniat că persoanele care au venit în Estonia în perioada sovietică şi trăiesc acum în Republica Estonia, copiii şi nepoţii acestora, sunt toţi cetăţeni estonieni, că toţi cetăţenii estonieni, indiferent de origine, au trăit experienţa foarte dureroasă a ocupării consecutive de către cele trei puteri în ultimul secol şi că tragediile semenilor trebuie luate în considerare şi înţelese, reamintind tuturor părţilor implicate că, în acest scop, dialogul intern estonian trebuie intensificat, pentru a acoperi lacunele dintre diferitele comunităţi şi a crea noi oportunităţi de integrare, în special, pentru comunităţile estoniene care vorbesc limba rusă;

10.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernului şi parlamentului estonian, precum şi guvernului şi parlamentului Federaţiei Ruse.