PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
22.10.2008
- –Hans-Peter Mayer, Bernd Posselt, Jürgen Schröder, Eija-Riitta Korhola, Tunne Kelam și Tadeusz Zwiefka, în numele Grupului PPE-DE
- –Pasqualina Napoletano, Alain Hutchinson și Thijs Berman, în numele Grupului PSE
- –Renate Weber, Fiona Hall, Frédérique Ries, Marielle De Sarnez, Sophia in 't Veld și Marios Matsakis, în numele Grupului ALDE
- –Raül Romeva i Rueda, Marie-Hélène Aubert, Margrete Auken și Jean Lambert, în numele Grupului Verts/ALE
- –Eoin Ryan, în numele Grupului UEN
- –ALDE (B6‑0556/2008)
- –PSE (B6‑0559/2008)
- –Verts/ALE (B6‑0563/2008)
- –PPE-DE (B6‑0565/2008)
- –UEN (B6‑0569/2008)
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Congo: ciocnirile din zonele de la frontiera de est a RDC
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluția sa din 21 februarie 2008 cu privire la Kivu de Nord,
– având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2008 privind situația din Republica Democratică Congo și violul - crimă de război, precum și rezoluțiile sale precedente privind încălcările drepturilor omului din Republica Democratică Congo (RDC),
– având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 22 noiembrie 2007 privind situația din Republica Democratică Congo, în special în partea de est a țării, și impactul acesteia asupra regiunii,
– având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind răspunsul UE la situații de fragilitate în țările în curs de dezvoltare,
– având în vedere comunicarea Comisiei prezentată Consiliului, Parlamentului European, Comitetului Social și Economic European și Comitetului Regiunilor intitulată „Către un răspuns al UE la situațiile de fragilitate - intervenția în medii dificile pentru dezvoltare durabilă, stabilitate și pace” (COM(2007)0643) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SEC(2007)1417),
– având în vedere Rezoluția 60/1 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 24 octombrie 2005 privind rezultatele reuniunii mondiale la nivel înalt din 2005, în special punctele 138-140 din aceasta privind responsabilitatea de a proteja,
– având în vedere declarația Consiliului din 10 octombrie 2008 cu privire la situația din partea de est a RDC,
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât luptele dintre armata congoleză, trupele rebele ale generalului deposedat de putere Laurent Nkunda, luptătorii Forțelor Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDER) și trupele Armatei de Rezistență a Domnului (LRA) din Uganda mențin de luni bune populațiile civile din provinciile de est ale RDC într-o situație de dificultate extremă;
B. întrucât atunci când au avut loc lupte grele în jurul satului de frontieră Rumangabo, lângă Goma, o tabără militară de importanță strategică a fost invadată de trupele rebele ale lui Nkunda, care și-au însușit, cu această ocazie, arme și provizii;
C. întrucât, conform rapoartelor Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), luptele care au reizbucnit în Kivu de Nord au avut ca rezultat numeroase victime și peste 100 000 de persoane strămutate, și întrucât există, de asemenea, rapoarte care menționează sute de cadavre aruncate în râu și 50 000 de persoane strămutate ca urmare a luptelor grele în care a fost implicată LRA în provincia Ituri;
D. întrucât, de la acordul de pace de la Goma semnat la 23 ianuarie 2008, atât trupele rebele ale lui Laurent Nkunda, cât și combatanții FDER și chiar Armata congoleză au comis, în partea de est a RDC, masacre, violuri de fetițe mici, mame și bunici, recrutări forțate de civili și de copii soldați, precum și multe alte abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului;
E. întrucât mandatul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Republica Democrată Congo (MONUC) intră sub incidența Capitolului VII din Carta ONU, fapt ce-l abilitează să folosească toate mijloacele necesare pentru a descuraja orice tentativă de aplicare a forței de către orice grup armat, străin sau congolez, în special de către fostele Forțe Armate din Rwanda și luptătorii Interhamwes, care ar amenința procesul politic, și pentru a asigura protecția civililor amenințați de acte iminente de violență fizică;
F. întrucât în cadrul conferinței de la Goma pentru pace, securitate și dezvoltare s-au făcut promisiuni de demobilizare treptată și a fost încheiat un angajament de armistițiu, care prevede încetarea focului de către toate părțile beligerante, dezarmarea tuturor forțelor neguvernamentale, întoarcerea și reinstalarea tuturor persoanelor strămutate în partea de est a RDC, precum și înființarea unui mecanism temporar de supraveghere a armistițiului;
G. întrucât Armata congoleză nu dispune de resurse umane, tehnice și financiare necesare pentru realizarea misiunilor în provinciile de est ale RDC, situație care constituie o amenințare la adresa rolului său de protecție a populației și a restabilirii păcii;
H. întrucât este indispensabilă găsirea unei soluții politice pentru conflictul din provinciile de est ale RDC, care să permită consolidarea păcii și democrației, promovarea stabilității și dezvoltării pentru bunăstarea tuturor populațiilor din regiunea Marilor Lacuri;
I. întrucât războiul civil din regiune, care este în desfășurare de patru ani, se caracterizează prin jaful sistematic al bogățiilor țării, de care se fac responsabili aliații și inamicii guvernului congolez;
J. întrucât, în urma ostilităților de la sfârșitul anului 2007, mai multe organizații umanitare au fost nevoite să își înceteze activitatea, iar centrele de sănătate nu mai sunt aprovizionate sau au fost chiar părăsite de personalul de îngrijire;
K. întrucât îmbunătățirea semnificativă a situației sănătății și reducerea ratei mortalității în RDC, în general, și în provinciile de est, în special, vor necesita ani de angajament susținut și o investiție financiară substanțială, atât din partea guvernului congolez, cât și din partea comunității internaționale;
L. întrucât lucrătorii din domeniul umanitar au raportat că, în regiunile de est ale RDC, populațiile locale și strămutate devin din ce în ce mai vulnerabile, iar continuarea conflictelor împiedică accesul misiunilor umanitare în anumite zone care au totuși nevoie de ajutor alimentar și medical urgent;
M. întrucât malnutriția este o altă formă a extremei vulnerabilități a populațiilor care trăiește în prezent în provinciile de est ale RDC, iar datele din programele de ajutor medical ale organizației Medicii Fără Frontiere oferă o indicație alarmantă a amplorii malnutriției în provinciile de est ale RDC,
N. întrucât UE condamnă cu fermitate recentele declarații ale lui Laurent Nkunda care cer răsturnarea guvernului ales și legitim al RDC,
1. este extrem de preocupat de reizbucnirea luptelor între Armata congoleză și milițiile reapărute în Kivu de Nord și în regiunea Ituri anterior pacificată;
2. se declară profund revoltat de masacrele, crimele împotriva umanității și violențele sexuale împotriva femeilor și fetelor, care sunt comise de foarte mulți ani în provinciile de est ale RDC și solicită tuturor autorităților naționale și internaționale competente să îi aducă sistematic în fața justiției pe autorii acestora, oricare ar fi ei, și solicită Consiliului de securitate al ONU să ia de urgență toate măsurile susceptibile de a împiedica în mod real orice atacuri viitoare împotriva populațiilor civile din provinciile de est ale RDC;
3. invită Congresul național pentru apărarea poporului (CNDP) să reintegreze imediat și necondiționat procesul de pace în care se angajase în ianuarie 2008 în Goma;
4. îndeamnă toți actorii să reinstituie statul de drept și să lupte împotriva nedreptății, în special în raport cu violarea femeilor și fetelor și cu recrutarea copiilor soldați;
5. invită guvernul RDC să elaboreze, împreună cu Rwanda și MONUC, un plan pentru izolarea și capturarea liderilor forțelor FEDER vinovați de genocid și pentru oferirea celor care nu au fost implicați în genocid și care vor să se întoarcă la viața civilă posibilitatea unei reinstalări în Congo sau a unei reintegrări în Rwanda;
6. invită comunitatea internațională și Consiliul de securitate al ONU să consolideze MONUC dotând-o cu resurse materiale și umane corespunzătoare pentru a-și putea îndeplini misiunea, după cum Alan Doss, șeful MONUC, a solicitat la New York după informarea Consiliului de securitate al ONU;
7. salută faptul că Președintele RDC și miniștrii săi și-au exprimat public sprijinul față de MONUC pentru contribuția sa la siguranța națională;
8. invită MONUC să cerceteze acuzațiile conform cărora Armata congoleză și FDER au ajuns la o înțelegere secretă cu privire la controlul comerțului lucrativ al minereurilor în Kivu de Nord, și să pună capăt acestei practici;
9. își reafirmă sprijinul față de autoritățile congoleze în eforturile lor de a găsi o soluție politică la criză și invită toate părțile implicate să respecte armistițiul;
10. constată cu îngrijorare că elemente ale LRA au purtat recent atacuri împotriva a șaisprezece localități în teritoriul Dungu, în estul RDC, în provincia de est și Ituri, în care rapoartele ICNUR consemnează un număr de aproximativ 80 de copii declarați dispăruți, ceea ce confirmă temerile unor noi operații de recrutare forțată a copiilor soldați;
11. subliniază că regruparea etnică a populațiilor pe parcursul procesului de strămutare constituie un pericol potențial în condițiile actuale;
12. solicită netolerarea violențelor sexuale împotriva fetelor și femeilor, care sunt utilizate ca armă de război, și aplicarea unor sancțiuni penale severe autorilor acestor infracțiuni; atrage atenția asupra importanței accesului la servicii de sănătate reproductivă și de consiliere în situațiile de conflict și în taberele de refugiați;
13. invită toate părțile să își respecte angajamentele luate cu privire la protecția populațiilor civile și respectarea drepturilor omului, în conformitate cu acordul de pace de la Goma și cu comunicatul de la Nairobi, și să le pună rapid în aplicare;
14. invită guvernele din RDC și Rwanda să pună capăt ostilităților verbale recent exprimate, să reinstituie un dialog constructiv și să pună capăt conflictului;
15. încurajează toate guvernele din regiunea Marilor Lacuri să inițieze un dialog pentru a-și coordona eforturile în direcția reducerii tensiunilor și stopării violenței în estul RDC înainte ca acest conflict să se răspândească în întreaga regiune;
16. invită Consiliul și Comisia să pună de urgență în aplicare programe de ajutor medical și de reintegrare de mare anvergură în favoarea populațiilor civile din estul RDC, punând în special accentul asupra asistenței acordate femeilor și fetelor victime ale infracțiunilor de violență sexuală, pentru a răspunde nevoilor imediate și în perspectiva reconstrucției iminente; subliniază rolul-cheie jucat de femei în reconstrucția comunităților distruse;
17. invită Procurorul general al Curții Penale Internaționale să ancheteze atrocitățile comise în Kivu și Ituri începând din luna iunie a anului 2003 și să îi urmărească în justiție pe principalii responsabili; aceasta se referă în special la șefii principalelor miliții care nu au fost arestați și la cei care sunt responsabili de masacre și de violențe sexuale;
18. solicită instituirea efectivă a unor mecanisme de control, de tipul Procesului Kimberley, în materie de certificare de origine a resurselor naturale importate pe piața UE;
19. invită Consiliul, precum și fiecare stat membru, să acorde un ajutor specific populațiilor din estul RDC;
20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, instituțiilor Uniunii Africane, Înaltului Reprezentant pentru PESC, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului de securitate al ONU, Comisiei ONU pentru drepturile omului și parlamentelor și guvernelor regiunii Marilor Lacuri.