Procedură : 2009/2502(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B6-0022/2009

Texte depuse :

RC-B6-0022/2009

Dezbateri :

PV 14/01/2009 - 14
CRE 14/01/2009 - 14

Voturi :

PV 15/01/2009 - 6.6
CRE 15/01/2009 - 6.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0028

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 103kWORD 65k
12.1.2009
PE416.145
PE416.146
PE416.147
PE416.148
PE416.149
PE416.150
 
B6‑0022/2009}
B6‑0023/2009}
B6‑0024/2009}
B6‑0025/2009}
B6‑0026/2009}
B6‑0027/2009} RC1
depusă, în conformitate cu articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, de
   Doris Pack, în numele Grupului PPE-DE
   Hannes Swoboda și Jan Marinus Wiersma, în numele Grupului PSE
   Diana Wallis și Jelko Kacin, în numele Grupului ALDE
   Adam Bielan, Ryszard Czarnecki, Konrad Szymański, Ewa Tomaszewska, Salvatore Tatarella, Hanna Foltyn-Kubicka și Mieczysław Edmund Janowski, în numele Grupului UEN
   Daniel Cohn-Bendit, Gisela Kallenbach, Angelika Beer, Raül Romeva i Rueda, Cem Özdemir, Sepp Kusstatscher și Joost Lagendijk, în numele Grupului Verts/ALE
   Erik Meijer și Roberto Musacchio, în numele Grupului GUE/NGL
în locul propunerilor de rezoluție depuse de următoarele grupuri:
   PPE-DE (B6‑0022/2009)
   PSE (B6‑0023/2009)
   ALDE (B6‑0024/2009)
   UEN (B6‑0025/2009)
   GUE/NGL (B6‑0026/2009)
   Verts/ALE (B6‑0027/2009)
referitoare la Srebrenica

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Srebrenica 

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2005 privind „Balcanii: la zece ani după Srebrenica”,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere dintre Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina, semnat la 16 iunie 2008, și perspectiva aderării la Uniunea Europeană oferită tuturor țărilor din Balcanii de Vest în cadrul reuniunii la nivel înalt a UE organizată la Salonic în 2003,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în iulie 1995, orașul bosniac Srebrenica, care la momentul respectiv era o enclavă declarată zonă protejată de către Consiliul de Securitate al ONU în rezoluția sa din 16 aprilie 1993, a fost ocupat de milițiile sârbe conduse de generalul Ratko Mladić și aflate sub autoritatea lui Radovan Karadžić care, la momentul respectiv, era președintele Republicii Srpska;

B.  întrucât, în câteva zile de masacru după căderea orașului Srebrenica, peste 8 000 de bărbați și băieți musulmani care se refugiaseră pe acest teritoriu protejat de Forțele de protecție ale ONU (UNPROFOR) au fost executați sumar de către forțele sârbilor bosniaci aflate sub comanda generalului Mladić și de către unități paramilitare, inclusiv unități de poliție neregulate sârbe care au pătruns pe teritoriul bosniac din Serbia; întrucât, aproximativ 25 000 de femei, copii și vârstnici au fost deportați cu forța, fapt care a devenit cea mai mare crimă de război care a avut loc în Europa de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial;

C.  întrucât această tragedie, declarată act de genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI), s-a petrecut pe un teritoriu declarat zonă protejată de ONU, reprezentând astfel un simbol al neputinței comunității internaționale de a interveni în conflict și de a proteja populația civilă;

D.  având în vedere încălcările repetate ale Convențiilor de la Geneva de către trupele sârbilor bosniaci împotriva populației civile din Srebrenica, inclusiv deportarea a mii de femei, copii și vârstnici și violarea unui mare număr de femei;

E.  întrucât, în ciuda eforturilor imense depuse până în prezent pentru descoperirea gropilor comune și a mormintelor individuale și pentru exhumarea și identificarea trupurilor victimelor, cercetările desfășurate până în prezent nu permit o reconstituire completă a evenimentelor care s-au petrecut în orașul Srebrenica și în jurul acestuia;

F.  întrucât nu poate exista o pace veritabilă fără justiție și întrucât cooperarea deplină și neîngrădită cu TPI rămâne o condiție de bază pentru continuarea procesului de integrare în UE a țărilor din Balcanii de Vest;

G.  întrucât generalul Radislav Krstić al armatei sârbilor bosniaci este prima persoană pe care TPI a găsit-o vinovată de complicitate și instigare la săvârșirea genocidului de la Srebrenica, însă, întrucât cel mai important acuzat, Ratko Mladić, este încă în libertate după aproape paisprezece ani de la tragicele evenimente; întrucât trebuie salutat faptul că Radovan Karadžić a fost predat TPI;

H.  întrucât instituționalizarea unei zile comemorative este cel mai bun mijloc de omagiere a victimelor masacrelor și de trimitere a unui mesaj clar către generațiile viitoare,

1.  comemorează și aduce un omagiu tuturor victimelor atrocităților comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie; transmite condoleanțe și își exprimă solidaritatea față de familiile victimelor, multe dintre acestea trăind fără o confirmare definitivă a sorții pe care au avut-o tații, fiii, soții sau frații lor; recunoaște că această durere continuă este agravată de eșecul de a-i aduce pe cei vinovați de aceste acte în fața justiției;

2.  invită Consiliul și Comisia să comemoreze într-un mod corespunzător aniversarea actului de genocid de la Srebrenica-Potočari sprijinind recunoașterea de către Parlamentul European a datei de 11 iulie drept Ziua comemorării genocidului de la Srebrenica în întreaga Uniune Europeană și să invite toate țările din Balcanii de Vest să ia aceeași decizie;

3.  solicită să se depună mai multe eforturi pentru aducerea în fața justiției a persoanelor puse sub urmărire și aflate încă în libertate; își exprimă sprijinul deplin pentru activitatea importantă și dificilă desfășurată de TPI și subliniază că aducerea în fața justiției a celor vinovați de masacrele care s-au petrecut în orașul Srebrenica și împrejurul acestuia reprezintă un pas important către pace și stabilitate în regiune;

4.  subliniază importanța reconcilierii în cadrul procesului de integrare europeană; subliniază rolul important care revine comunităților religioase, presei și sistemului educațional în acest proces, pentru ca civilii din toate grupurile etnice să depășească tensiunile trecutului și să înceapă o coexistență pașnică și sinceră, în interesul păcii , stabilității și creșterii economice durabile; îndeamnă toate țările să depună mai multe eforturi pentru a accepta un trecut dificil și tulburat;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernului și parlamentului Bosniei și Herțegovina și entităților acesteia, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate