PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la aspectele externe ale securității energetice
16.9.2009
în locul propunerilor de rezoluție depuse de următoarele grupuri:
PPE (B7‑0040/2009)
S&D (B7‑0043/2009)
Verts/ALE (B7‑0045/2009)
ALDE (B7‑00046/2009)
ECR (B7‑0058/2009)
Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Pilar del Castillo Vera în numele Grupului PPE
Kristian Vigenin, Teresa Riera Madurell în numele Grupului S&D
Johannes Cornelis van Baalen în numele Grupului ALDE
Reinhard Bütikofer, Franziska Katharina Brantner, Rebecca Harms, Claude Turmes în numele Grupului Verts/ALE
Roberts Zīle, Charles Tannock, Michał Tomasz Kamiński, Adam Bielan, Tomasz Piotr Poręba, Ryszard Antoni Legutko în numele Grupului ECR
Rezoluția Parlamentului European referitoare la aspectele externe ale securității energetice
Parlamentul European,
- având în vedere Rezoluția sa din 26 septembrie 2007 privind promovarea unei politici externe europene comune în domeniul energiei,
- având în vedere acordul interguvernamental dintre Austria, Bulgaria, Ungaria, România și Turcia privind proiectul de construcție a gazoductului Nabucco, semnat la 13 iulie 2009 la Ankara,
- având în vedere achiziționarea de către societatea rusă Surgutneftegaz, ce își desfășoară activitatea în domeniul petrolier și al gazelor, a unui important pachet de acțiuni minoritar (21,2%) în cadrul societății petrochimice ungare MOL, membră a consorțiului Nabucco,
- având în vedere Protocolul de cooperare în domeniul gazului, semnat de Rusia și Turcia la 6 august 2009 la Ankara, în temeiul căruia Turcia își dă acordul prealabil pentru construirea gazoductului South Stream și permite Rusiei să desfășoare activități de prospecție pentru construcția conductei în apele teritoriale turcești,
- având în vedere Memorandumul de înțelegere încheiat la 13 iulie 2009 între 12 societăți din Uniunea Europeană în vederea lansării Inițiativei Industriale DESERTEC pentru exploatarea pe scară largă a vastului potențial reprezentat de energia solară în Orientul Mijlociu și Africa de Nord,
- având în vedere cea de-a doua revizuire strategică a politicii energetice,
- având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE (COM(2009)363 final),
- având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind informarea Comisiei cu privire la proiectele de investiții în infrastructura energetică din cadrul Comunității Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 736/96 (COM(2009)361 final),
- având în vedere cea de A cincisprezecea conferință a părților (COP 15) la CCONUSC, care urmează să se desfășoare în curând, și cea de A cincea conferință a părților ce servește drept Reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (COP/MOP 5), care vor avea loc la Copenhaga, Danemarca, în perioada 7-18 decembrie 2009,
– având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât securitatea energetică reprezintă o componentă esențială a siguranței, stabilității și prosperității generale a Uniunii Europene, precum și un element cheie pentru continuarea dezvoltării economice și sociale în Europa, care nu dispune însă deocamdată de niciun temei în tratate;
B. întrucât lipsa unei politici comune europene veritabile și eficiente în domeniul siguranței energetice subminează coerența și credibilitatea acțiunea externă a UE
C. întrucât dependența UE de importurile de energie este în prezent considerabilă și întrucât, în condițiile actuale, se preconizează că aceasta se va accentua;
D. întrucât, în ciuda scăderii prețului la petrol și gaze ca urmare a crizei financiare mondiale, progresul lent înregistrat în ceea ce privește trecerea la combustibili mai durabili, scăderea producției câmpurilor de petrol și gaze mondiale în pofida descoperirii de noi resurse și creșterea continuă a cererii presupun în mod inevitabil, după ce criza va lua sfârșit, contractarea piețelor combustibililor fosili și creșterea dependenței de importuri pentru țările consumatoare;
E. întrucât mai multe state membre depind într-o mare măsură de un furnizor unic de gaze naturale, iar întreruperea nejustificată a furnizării poate cauze probleme grave, după cum a demonstrat-o cea mai recentă criză din domeniul gazelor dintre Rusia și Ucraina de la începutul anului 2009;
F. întrucât o serie de state membre nu dispun de rezerve naturale suficiente pentru a face față situațiilor de criză;
G. întrucât, în situația în care aprovizionarea cu energie depinde, în prezent, din ce în ce mai mult de regiuni cu o situație politică instabilă, eforturile de a asigura securitatea aprovizionării cu energie exclusiv la nivel național s-au dovedit a fi insuficiente și incapabile de a apăra interesele pe termen lung ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene;
H. întrucât instrumentele de avertizare rapidă existente s-au dovedit neadecvate pentru anticiparea crizei în domeniul gazelor din ianuarie 2009;
I. întrucât amenințările previzibile la adresa securității aprovizionării cu energie vor continua să existe cât timp țările producătoare de energie și cele de tranzit nu se conformează unor norme comune și transparente, în conformitate cu Tratatul privind Carta energiei și cu Protocolul referitor la tranzit;
J. întrucât o evoluție semnificativă spre o creștere mult mai importantă a ponderii energiei regenerabile în structura actuală a producției de energie a Uniunii Europene ar avea un impact major în ceea ce privește reducerea dependenței sale de energia importată, consolidând securitatea energetică a Uniunii, pe de o parte, și, pe de altă parte, permițându-i să-și onoreze angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020, sau cu un procent și mai ridicat, în cazul încheierii unui acord în acest sens la Copenhaga;
K. întrucât o soluție foarte eficientă din punctul de vedere al costurilor de reducere a dependenței energetice a UE o constituie promovarea economiilor de energie, a energiilor regenerabile și a măsurilor de ameliorare a eficienței energetice, care contribuie, de asemenea, la combaterea schimbărilor climatice și la trecerea către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;
L. întrucât o cooperare strânsă în domeniul aprovizionării cu energie reprezintă o măsură indispensabilă și extrem de eficientă pentru instaurarea unui climat de încredere în cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările învecinate;
M. întrucât, în pofida unor măsuri deja adoptate, este necesar să se elaboreze o politică energetică cu adevărat comună în ceea ce privește reglementarea pieței interne, fără ca aceasta să presupună stabilirea structurii producției de energie a fiecărei țări, care rămâne o prerogativă a statelor membre, dar și aspectele externe, care să ia în considerare interesele politice și economice ale tuturor statelor membre;
N. întrucât o politică europeană externă comună în domeniul energiei, bazată pe solidaritate, diversificare, unitate pentru apărarea intereselor comune, intensificarea cooperării cu principalele țări exportatoare, de tranzit și consumatoare de energie, precum și promovarea dezvoltării durabile, ar crea sinergii care contribuie la asigurarea siguranței aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană și ar spori forța, capacitatea de acțiune în chestiunile de politică externă și credibilitatea Uniunii Europene ca actor pe scena mondială;
1. așteaptă din partea Comisiei, a Consiliului și a statelor membre să exercite împreună un rol de lideri strategici mai puternic în ceea ce privește definirea unei reale politici externe comune în domeniul energiei în Europa, în conformitate cu solicitarea adresată în Rezoluția sa din 26 septembrie 2007 privind promovarea unei politici externe europene comune în domeniul energiei;
2. salută măsurile de diversificare și creștere a securității energetice a UE propuse de Comisie în cea de-a doua revizuire strategică a politicii energetice; consideră însă că este nevoie să se definească în mod clar prioritățile și să se ia urgent măsuri de punere în aplicare a acestor priorități, oferind informații complete Parlamentului în această privință;
3. își reiterează opinia potrivit căreia, în vederea prevenirii unei viitoare întreruperi a aprovizionării cu gaz și a crizelor legate de aceasta, este extrem de important ca piața energetică internă să funcționeze în mod adecvat, la fel de importantă fiind și diversificarea surselor de energie; prin urmare, subliniază că este necesar să se investească mai mult în sursele de energie regenerabile și în cele cu conținut scăzut de carbon, precum și în eficiența energetică, investiții care ar trebui să reprezinte o parte esențială a Planului de acțiune privind energia pentru perioada 2010 – 2014;
4. salută noile propuneri de regulamente privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale, precum și proiectele de investiții în infrastructura energetică din Comunitatea Europeană, care vor contribui la consolidarea securității aprovizionării cu gaze în Uniunea Europeană prin garantarea deplină a faptului că statele membre iau măsuri preventive și îmbunătățesc mecanismele de gestionare a crizelor, precum și prin creșterea transparenței și reducerea birocrației;
5. solicită să se depună mai multe eforturi pentru a anticipa potențialele probleme de aprovizionare cu energie pentru a evita în viitor întreruperile prin consolidarea, printre altele, a eficacității Rețelei de corespondenți în domeniul securității energetice (NESCO) și solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență mecanismele existente de preavertizare, Rețeaua de corespondenți în domeniul securității energetice (NESCO) și alte instrumente care s-au dovedit ineficiente în contextul crizei energetice dintre Rusia și Ucraina din 2009;
6. invită Uniunea Europeană și statele sale membre să dezvolte capacități de stocare cu capacitate de mobilizare rapidă;
7. consideră că îmbunătățirea interconectărilor din interiorul Europei este esențială, deoarece depășirea decalajelor existente este crucială pentru funcționarea eficientă a pieței interne și pentru solidaritatea în domeniul energiei; salută, în acest sens, acordul privind finanțarea proiectelor de infrastructură ca parte a Planului european de redresare economică (250 de milioane de euro) și ideea de a oferi Europei o nouă superrețea europeană de gaze și electricitate, dar insistă asupra faptului că o creștere generală a finanțării publice și private este indispensabilă în domeniul securității energetice;
8. subliniază necesitatea urgentă a implementării proiectelor strategice având drept obiectiv diversificarea aprovizionării cu energie, în special în coridorul sudic; felicită, în contextul scăderii dependenței de aprovizionarea cu energie din Rusia, guvernele Austriei, Bulgariei, României, Turciei și Ungariei, pentru semnarea la 13 iulie 2009 a Acordului interguvernamental privind cadrul legal pentru proiectul de construcție a conductei Nabucco, eveniment ce reprezintă un pas important spre realizarea acestui proiect prioritar al UE, dar subliniază totodată importanța unui regim general prin care să se reglementeze dezvoltarea coridorului în vederea stabilirii unei legături între Uniunea Europeană și noile surse de gaze din Orientul Mijlociu și zona Mării Caspice, fără a depinde de o anumită societate sau conductă, regim având drept obiectiv principal stabilirea rapidă a acestei legături; îndeamnă societățile și statele membre care cooperează îndeaproape cu Comisia să încheie acorduri inițiale cu eventualii furnizori pentru alimentarea gazoductelor;
9. subliniază că UE ar trebui să inițieze dialoguri susținute cu principalii furnizori de energie pentru ridicarea gradului de interdependență și securitate energetică la nivelul întregii Uniuni Europene, acordând o atenție deosebită măririi eficienței, accesului echitabil pe piață, nediscriminării și transparenței;
10. subliniază că dialogurile privind energia nu ar trebui în niciun caz să aibă loc în detrimentul dialogurilor deschise și orientate spre rezultate pe tema drepturile omului și că protecția drepturilor omului și a securității energetice ar trebui să reprezinte o prioritate a ordinii de zi a viitorului summit UE-Rusia și să devină parte integrantă a noului acord UE-Rusia;
11. sugerează adoptarea unei abordări comune la nivelul Uniunii Europene în vederea negocierilor privind normele și taxele de tranzitare convenite cu partenerii externi și invită statele membre să se informeze reciproc și să informeze și Comisia cu privire la deciziile și acordurile strategice legate de proiectele de infrastructură energetică;
12. invită Comisia să ia măsuri imediate împotriva unor încercări ostile ale unor entități străine netransparente de preluare a altor entități de pe piața energetică a UE și să aplice cu strictețe normele UE privind concurența; este alarmat de faptul că societatea Surgutneftgaz a achiziționat recent un pachet de acțiuni la societatea energetică maghiară MOL și de faptul că societatea respectivă nu poate face publică nici structura acționariatului său, nici identitatea beneficiarilor săi finali, potrivit solicitării adresate, în mod legitim, de autoritatea maghiară de reglementare a pieței energetice; solicită Comisiei să investigheze activitățile entităților străine netransparente, cum ar fi CENTREX, care a preluat recent o participație de 20% la compania austriacă de comercializare și stocare Baumgarten;
13. invită UE să colaboreze cu țările din regiunea Mării Nordului, având în vedere potențialul important al acestor țări în materie de resurse energetice, în principal pentru a produce energie eoliană offshore;
14. invită Consiliul și Comisia să coopereze cu statele membre UE din zona Mării Mediteraneene și cu țările din Africa de Nord, având în vedere potențialul semnificativ al acestora în ceea ce privește resursele energetice și posibilitățile importante care ar putea fi create pentru propria lor dezvoltare; încurajează în special folosirea energiei solare și a celei eoliene în aceste regiuni; salută progresul recent realizat în legătură cu Inițiativa industrială DESERTEC, care urmărește dezvoltarea vastului potențial reprezentat de energia solară în Orientul Mijlociu și Africa de Nord,; evidențiază că UE trebuie să abordeze proiectul DESERTEC într-un mod coerent și să contribuie în mod activ la dezvoltarea țărilor din Nordul Africii și din Orientul Mijlociu; solicită, prin urmare, companiilor și statelor membre implicate în acest proiect, în strânsă cooperare cu Comisia, să promoveze dezvoltarea prin intermediul unui real transfer de tehnologie și a unei veritabile consolidări a capacităților destinate companiilor locale și societății civile pentru a garanta însușirea acestora de către țările respective și a construi un parteneriat de durată cu țările mediteraneene în care se va dezvolta DESERTEC;
15. subliniază importanța strategică a regiunii arctice pentru UE atât în materie de resurse energetice, mediu și transporturi, cât și în ceea ce privește deschiderea coridorului Nord-Est;
16. subliniază că progresele realizate în elaborarea unei politici energetice europene comune depind în mare măsură de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să ia măsuri pentru a garanta înscrierea în Tratat a unui temei juridic obligatoriu, progresiv și global pentru o politică comună în materie de aprovizionare cu energie și securitate energetică; solicită ratificarea rapidă a Tratatului de la Lisabona, care conține o clauză referitoare la solidaritatea energetică și înscrie politica energetică în sfera de responsabilitate comună a UE și a statelor membre, considerând că aceasta reprezintă un pas în direcția cea bună;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.