PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE referitoare la prizonierii de conştiinţă din Cuba

10.3.2010

depusă în conformitate cu articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluţie depuse de următoarele grupuri:
PPE (B7‑0169/2010)
EFD (B7‑0170/2010)
S&D (B7‑0174/2010)
ALDE (B7‑0175/2010)
ECR (B7‑0176/2010)
Verts/ALE (B7‑0178/2010)

José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Francisco José Millán Mon, Jaime Mayor Oreja, Mario Mauro, Bogusław Sonik, Cristian Dan Preda, Laima Liucija Andrikienė, Filip Kaczmarek, Tunne Kelam în numele Grupului PPE
Adrian Severin, Luis Yáñez-Barnuevo García, Emine Bozkurt în numele Grupului S&D
Renate Weber, Izaskun Bilbao Barandica în numele Grupului ALDE
Raül Romeva i Rueda în numele Grupului Verts/ALE
Edvard Kožušník, Charles Tannock în numele Grupului ECR
Fiorello Provera în numele Grupului EFD

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la prizonierii de conştiinţă din Cuba

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la situaţia din Cuba, în special cele din 17 noiembrie 2004, 2 februarie 2006 şi 21 iunie 2007,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Raportul anual privind drepturile omului în lume din 2004, 2005, 2006, 2007 şi 2008 şi politica UE în domeniul drepturilor omului,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 14 decembrie 2006 referitoare la urmările Premiului Saharov[1],

–   având în vedere declaraţia Preşedinţiei Consiliului din 14 decembrie 2005 referitoare la „Doamnele în Alb” (Damas de Blanco), precum şi declaraţiile anterioare, din 26 martie 2003 şi 5 iunie 2003, privind situaţia din Cuba,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului 96/697/PESC adoptată la 2 decembrie 1996 şi actualizată periodic,

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe din 18 iunie 2007, iunie 2008 şi 15 iunie 2009 privind Cuba,

–   având în vedere declaraţiile purtătorului de cuvânt al Vicepreşedintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Baroneasa Catherine Ashton, şi ale Preşedintelui Parlamentului, Jerzy Buzek, cu privire la moartea prizonierului politic şi prizonierului de conştiinţă Orlando Zapata Tamayo, în Cuba,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură,

A. întrucât apărarea universalităţii şi indivizibilităţii drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale rămâne unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene;

B.  întrucât zeci de jurnalişti independenţi, disidenţi paşnici şi apărători ai drepturilor omului, majoritatea membri ai opoziţiei democratice, continuă să se afle în închisoare în Cuba pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale la exprimare şi la asociere şi a dreptului de a se reuni;

C. întrucât, în 2005, Parlamentul a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire „Doamnelor în Alb”; întrucât refuzul autorităţilor cubaneze de a permite „Doamnelor în Alb” să vină la sediul Parlamentului European pentru a primi premiul încalcă unul dintre drepturile fundamentale ale omului, şi anume dreptul de a părăsi şi de a reveni liber în propria ţară, consfinţit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

D. întrucât instituţiile comunitare au depus eforturi pentru a determina eliberarea şi acordarea de tratament umanitar prizonierilor politici şi prizonierilor de conştiinţă din Cuba;

E.  întrucât moartea lui Orlando Zapata Tamayo, prima în aproape 40 de ani a unui activist cubanez în greva foamei, protestând împotriva abuzurilor regimului, constituie un regres considerabil în respectarea drepturilor omului în Cuba şi a dat naştere unui val de proteste la nivel internaţional şi a determinat şi alţi prizonieri politici şi disidenţi cubanezi să intre în greva foamei,

1.  condamnă ferm moartea crudă, care ar fi putut fi evitată, a lui Orlando Zapata Tamayo, disident şi prizonier politic, survenită în urma unei greve a foamei de 85 de zile, şi îşi exprimă solidaritatea şi compasiunea pentru familia acestuia;

2.  condamnă arestările preventive ale activiştilor şi încercarea guvernului de a împiedica familia lui Orlando Zapata Tamayo să organizeze înmormântarea şi să îi aducă un ultim omagiu;

3.  regretă lipsa oricărui semnal concludent din partea autorităţilor cubaneze ca răspuns la apelurile UE şi ale comunităţii internaţionale în vederea eliberării tuturor prizonierilor politici şi în favoarea deplinei respectări a libertăţilor fundamentale, în special a libertăţii de exprimare şi de asociere politică;

4.  solicită guvernului cubanez eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor prizonierilor politici şi de conştiinţă;

5.  îşi exprimă îngrijorarea cu privire la situaţia prizonierilor politici şi a disidenţilor care au intrat în greva foamei ca urmare a morţii lui Orlando Zapata Tamayo; salută faptul că majoritatea dintre ei se hrănesc din nou, dar atrage atenţia asupra stării alarmante a jurnalistului şi psihologului Guillermo Fariñas, a cărui grevă a foamei s-ar putea solda cu consecinţe fatale;

6.  regretă faptul că solicitările repetate ale Consiliului şi Parlamentului de eliberare imediată a tuturor prizonierilor politici şi de conştiinţă au rămas fără efect şi subliniază că menţinerea în detenţie a disidenţilor cubanezi din motive legate de idealurile şi activitatea lor politică paşnică contravine Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului;

7.  îndeamnă Consiliul şi Comisia să intensifice acţiunile prin care se solicită eliberarea prizonierilor politici şi acordarea de garanţii cu privire la activitatea apărătorilor drepturilor omului, în concordanţă cu concluziile Consiliului Afaceri Externe din 8 decembrie 2009;

8.  îndeamnă instituţiile UE să acorde un sprijin necondiţionat şi să încurajeze fără rezerve iniţierea unui proces paşnic de tranziţie politică în direcţia unei democraţii pluripartite în Cuba;

9.  îşi exprimă profunda solidaritate cu întregul popor cubanez, sprijinindu-l în progresele pe calea democrației şi a respectării şi promovării libertăţilor fundamentale;

10. invită Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi comisarul responsabil de cooperare să lanseze imediat un dialog structurat cu societatea civilă cubaneză şi cu cei care sprijină o tranziţie paşnică în Cuba, în acord cu concluziile adoptate succesiv de Consiliul UE, utilizând mecanismele de cooperare pentru dezvoltare ale Comunităţii, în special în cadrul Iniţiativei europene pentru democraţie şi drepturile omului

11. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Președinției în exercițiu a UE, Vicepreşedintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum şi Guvernului şi Adunării Naţionale a Puterii Populare ale Republicii Cuba.

 

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2006)0601.