PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE referitoare la viitorul Summit UE-SUA și la Consiliul Economic Transatlantic
9.11.2010
în locul propunerilor de rezoluție depuse de următoarele grupuri:
PPE (B7‑0608/2010)
S&D (B7‑0609/2010)
Verts/ALE (B7‑0611/2010)
Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Francisco José Millán Mon, Elena Băsescu, Karl-Heinz Florenz, Romana Jordan Cizelj în numele Grupului PPE
Adrian Severin, Hannes Swoboda, Peter Skinner în numele Grupului S&D
Sarah Ludford, Lena Ek, Sharon Bowles, Olle Schmidt, Marietje Schaake în numele Grupului ALDE
Reinhard Bütikofer, Eva Lichtenberger, Indrek Tarand, Jan Philipp Albrecht în numele Grupului Verts/ALE
Charles Tannock în numele Grupului ECR
Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul Summit UE-SUA și la Consiliul Economic Transatlantic
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA[1],
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Consiliul Economic Transatlantic și Rezoluția sa din 22 octombrie 2009 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic[2],
– având în vedere concluziile Summitului UE-SUA desfășurat la Washington la 3 noiembrie 2009,
– având în vedere raportul privind progresele înregistrate adoptat la cea de-a patra reuniune din 27 octombrie 2009, Declarația comună adoptată cu ocazia Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) și reuniunile desfășurate la New York între 4 și 9 decembrie 2009 și la Madrid în perioada 4-6 iunie 2010,
– având în vedere Declarația comună UE-SUA din 28 octombrie 2009 privind intensificarea cooperării transatlantice în domeniul justiției, libertății și securității,
– având în vedere Declarația comună UE-SUA din 3 iunie 2010 privind contracararea terorismului,
– având în vedere concluziile summit-urilor G20 de la Toronto din 26-27 iunie 2010 și de la Seul din 21-23 octombrie 2010,
– având în vedere reuniunea plenară la nivel înalt a ONU privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului din 20-22 septembrie 2010, precum și concluziile acesteia,
– având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât relația transatlantică are un caracter unic și acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv angajamentul reciproc față de democrație, statul de drept și drepturile omului, combaterea terorismului și evitarea proliferării armelor de distrugere în masă; reliefând, având în vedere interesele și valorile pe care le împărtășesc, necesitatea ca UE și SUA să se asculte reciproc și disponibilitatea Parlamentului European de a asculta vocea Președintelui și a Congresului SUA;
B. întrucât Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii conlucrează la nivel mondial pentru a impulsiona un program comun bazat pe istoria, cultura, interesele și valorile comune; întrucât relațiile dintre UE și SUA trebuie să îndeplinească un rol crucial în a garanta abordarea problematicii mondiale și a noilor provocări în cadrul dreptului internațional și al instituțiilor multilaterale existente, îndeosebi ONU, OSCE și NATO;
C. întrucât cei doi parteneri transatlantici reprezintă împreună jumătate din economia mondială, în condițiile în care parteneriatul transatlantic, având un volum de 4,28 trilioane USD, constituie relația economică cea mai cuprinzătoare, integrată și îndelungată la nivel mondial și un vector esențial al prosperității economice mondiale; întrucât soliditatea relației transatlantice și angajamentul asumat în privința acesteia sunt și mai relevante în contextul actualei crize financiare și economice mondiale;
D. întrucât cei doi parteneri s-au angajat să coopereze pentru a promova creșterea și ocuparea forței de muncă în cadrul economiilor lor și întrucât Parlamentul European continuă să pledeze în favoarea deplinei realizări a unei piețe transatlantice până în 2015, care va constitui, alături de realizarea propriei piețe unice a UE, un element fundamental pentru relansarea creșterii și a redresării economice mondiale;
E. întrucât țările în curs de dezvoltare au contribuit în cea mai mică măsură la impactul schimbărilor climatice imputabile activității umane, dar se confruntă cu cele mai grave consecințe ale acestora; întrucât, ca urmare a efectelor externe negative ale schimbărilor climatice, investițiile la nivel internațional în vederea reducerii sărăciei sunt puse în pericol, amenințând, astfel, realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM); relevând, de asemenea, necesitatea unui dialog permanent pe tema inițiativei unui parteneriat transatlantic pentru dezvoltare,
Summitul UE-SUA
1. insistă asupra importanței intensificării de către UE și administrația SUA a dialogului lor strategic, a cooperării și a coordonării în ceea ce privește abordarea provocărilor mondiale și a conflictelor regionale;
2. invită ambii parteneri să promoveze respectarea democrației și a drepturilor omului la nivel mondial cu titlu de element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intense în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză; solicită din nou Guvernului SUA să ratifice și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; își reiterează apelul în favoarea abolirii universale a pedepsei capitale;
3. consideră că este esențial ca ambii parteneri din cadrul Summitului UE-SUA să își asume un rol de lider privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate la reuniunea G20;
4. subliniază importanța cooperării UE-SUA pentru a se conveni asupra unor rezultate concrete în vederea încheierii, în cele din urmă, a unui acord internațional la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 16) de la Cancun, pe baza dovezilor științifice într-o formă care să includă o asistență internațională adecvată, pentru a finanța atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acest fenomen în țările în curs de dezvoltare;
5. salută noua abordare de către Guvernul SUA a relațiilor cu Israelul și solicită revigorarea parteneriatului dintre UE și SUA în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian; salută, în acest context, lansarea unor negocieri directe între Israel și Autoritatea Palestiniană, anunțată la Washington la 2 septembrie 2010; subliniază că sunt necesare noi negocieri care vor conduce, într-un termen convenit, la o soluție bazată pe existența a două state, și anume Statul Israel și un stat palestinian independent, democratic și viabil, care să coexiste în pace și securitate; subliniază că trebuie să se asigure o pace cuprinzătoare, care este în interesul fundamental al tuturor părților în regiune și al UE, pe baza rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU, al Principiilor de la Madrid, inclusiv principiul „teritoriu în schimbul păcii”, al Foii de parcurs, al acordurilor încheiate anterior de către părți, și subliniază că este necesar ca Cvartetul pentru Orientul Mijlociu să se angajeze în mod activ în procesul de pace, recunoscând importanța Inițiativei arabe pentru pace și cooperarea continuă cu partenerii arabi; îndeamnă Guvernul Israelului să reînnoiască moratoriul asupra construirii de colonii; solicită un angajament european mai activ față de Siria și Liban;
6. subliniază că incertitudinile cu privire la natura programului nuclear iranian periclitează sistemul de neproliferare și stabilitatea în regiune și în lume; își exprimă dezamăgirea față de refuzul continuu al Iranului de a coopera pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), obstrucționând activitatea agenției, refuzându-i accesul la instalațiile nucleare de primă importanță și recurgând la dreptul său de veto cu ocazia numirii inspectorilor; invită conducerea iraniană să garanteze respectarea de către Iran a obligațiilor pe care și le-a asumat în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară; invită autoritățile de la Teheran să ratifice și să pună în aplicare protocolul adițional la Acordul privind garanțiile și invită SUA și UE să-și coordoneze politicile externe în vederea realizării acestui obiectiv;
7. solicită îmbunătățirea cooperării dintre UE și SUA în Afganistan și Pakistan în scopul de a contribui la pacea și stabilitatea, democrația, drepturile omului și la dezvoltarea din regiune; subliniază importanța participării țărilor vecine și a altor actori esențiali din regiune la acest proces, ceea ce poate contribui în mod deosebit la stabilizarea situației regionale;
8. deși este conștient că divulgarea de documente militare clasificate prezintă riscul de a pune în pericol personalul militar, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile grave, formulate recent, potrivit cărora tortura a fost tolerată în Irak; solicită abordarea acestei chestiuni în cadrul Summitului UE-SUA în vederea desfășurării unei anchete transatlantice independente;
9. îndeamnă ferm Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) să-și onoreze angajamentele asumate în cadrul convorbirilor purtate la nivelul Grupului celor șase, inclusiv abandonarea completă și verificabilă a tuturor armelor nucleare și a programelor nucleare existente; solicită RPDC să-și respecte pe deplin toate obligațiile relevante în materie de neproliferare și dezarmare; își reafirmă sprijinul ferm față de convorbirile purtate de Grupul celor șase și rămâne hotărât să obțină o soluționare satisfăcătoare și completă, pe cale diplomatică, a acestei problematici;
10. salută rezultatul Summitului privind securitatea nucleară mondială din aprilie 2010, în cadrul căruia a fost subliniată importanța la nivel mondial a prevenirii terorismului nuclear și a asigurării securității tuturor materialelor nucleare vulnerabile în termen de patru ani și convenirea unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea și universalizarea acordurilor și programelor existente în domeniul securității nucleare; sprijină inițiativele anumitor țări vizând sporirea securității pe teritoriul propriu și încurajează alte state să se alăture acestui proces;
11. subliniază importanța NATO, în calitatea sa de piatră de temelie a securității transatlantice, și solicită realizarea unei cooperări strategice între SUA și statele membre ale UE în vederea abordării provocărilor la adresa securității mondiale; ia act de eforturile depuse pentru a ajunge la un acord referitor la un nou concept strategic; consideră că ar trebui examinate evoluții pertinente în cadrul acestei structuri extinse în materie de securitate, în cooperare cu Rusia și statele membre ale OSCE care nu sunt membre ale UE; subliniază importanța PESA și valoarea pe care o poate oferi capacitatea europeană consolidată de apărare pentru întărirea securității transatlantice;
12. constată creșterea numărului diverselor noi provocări cu care se confruntă atât UE, cât și SUA; îndeamnă partenerii să inițieze un proces global comun, în cadrul căruia să fie evaluate și dezvoltate toate măsurile referitoare la politica transatlantică, cu scopul de a stabili o strategie unică, coerentă și cu un amplu domeniu de aplicare, care să permită abordarea eficientă a acestor subiecte;
13. salută semnarea noului Tratat START la 8 aprilie 2010, la Praga, de către Președintele SUA, Barack Obama, și de către Președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev, și își exprimă speranța cu privire la ratificarea rapidă a acestui tratat de către ambele părți;
14. îndeamnă la intensificarea eforturilor depuse de UE și SUA în vederea participării, alături de Turcia, Grecia și Cipru, la eforturile depuse de ONU în vederea unei soluții durabile pentru problema Ciprului pe baza unei constituții federale bizonale și bicomunale într-o insulă reunificată; subliniază importanța strategică a Turciei în cadrul relațiilor UE-SUA;
15. recunoaște suprapunerea intereselor comerciale și politice ale UE și SUA în America Latină, continent în care UE a încheiat parteneriate strategice cu Mexicul și Brazilia și acorduri de liber schimb cu Chile și Mexicul, un alt astfel de acord fiind în curs de negociere cu Columbia;
Reuniunea Consiliului Economic Transatlantic (CET) și consolidarea CET
16. este convins că CET constituie mecanismul cel mai adecvat pentru gestionarea relației economice transatlantice; îndeamnă partenerii să exploateze la maximum potențialul CET pentru a depăși obstacolele existente în calea integrării economice și a realiza o piață transatlantică până în 2015, lucru care va constitui un răspuns pozitiv la criza economică și socială actuală;
17. îndeamnă CET să adopte o atitudine mai strategică pentru a răspunde la preocupările tuturor părților interesate; reafirmă solicitarea pentru o distribuire la timp a calendarului reuniunilor CET, a ordinilor de zi, a foilor de parcurs și a rapoartelor privind progresele înregistrate, care ar trebuie să fie la dispoziția părților interesate cu suficient timp înaintea reuniunilor și publicate pentru îmbunătățirea transparenței;
18. salută faptul că CET consultă o serie de părți interesate, inclusiv reprezentanți din sectorul afacerilor, și solicită din nou acordarea unui rol similar reprezentanților mișcării sindicale de pe ambele părți ale Atlanticului; solicită ca președinții Dialogului transatlantic pentru muncă și al Dialogului transatlantic pentru energie să fie incluși în grupul consilierilor;
19. invită Comisia să urmărească, în lumina apropiatei reuniuni a CET, adoptarea formală de proceduri pentru recunoașterea reciprocă a declarațiilor de conformitate pentru produsele ce fac obiectul unor testări obligatorii efectuate de terți, îndeosebi pentru echipamentul electric și echipamentul din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și să insiste în privința recunoașterii reciproce a unităților de măsură legale, în special pentru acceptarea etichetării exclusive în sistem metric a produselor UE exportate în SUA, să analizeze standardizarea împreună cu autoritățile SUA, să organizeze mese rotunde pe tema standardelor, axate pe soluții inovatoare, și să se coordoneze pe plan internațional; consideră că Parteneriatul de acțiune inovatoare ar trebui să aibă obiective mai ambițioase decât aplicarea DPI și să abordeze dialogul strategic referitor la politica concurenței, transferul de tehnologie și convergența normelor;
20. consideră că este deosebit de important să aibă loc un dialog în cadrul CET cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară; subliniază preocupările cu privire la utilizarea clonării în creșterea animalelor;
21. invită la cooperare în cadrul CET cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare al industriilor, în special IMM-urile, urmând abordarea propusă în inițiativa UE „Small Business Act”, respectiv de „a gândi mai întâi la scară mică” atunci când se elaborează legislația cu impact transatlantic;
22. salută semnarea celei de-a doua etape a acordului UE-SUA „Open Skies” în domeniul aviației în iunie 2010 ca o piatră de temelie pentru o cooperare eficientă, precum și încheierea celui mai recent acord cu Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) la 8 octombrie 2010 ca un important pas înainte pentru piața transatlantică în domeniul aviației; solicită,. totuși, autorităților SUA și Comisiei să acționeze pentru a asigura o mai mare libertate în ceea ce privește investițiile și deținerea transportatorilor aerieni pe ambele maluri ale Atlanticului, indiferent de cetățenia străină;
23. subliniază importanța utilizării CET și în calitate de cadru al cooperării macroeconomice între parteneri, ținând cont de nivelul fără precedent al cooperării în timpul crizei, și încurajează instituțiile monetare competente să-și consolideze coordonarea, în special în domeniul supravegherii și al prevenirii riscurilor sistemice; recunoaște rolul major jucat de UE și SUA în cadrul instituțiilor financiare mondiale, printre care FMI, Banca Mondială și Banca Reglementelor Internaționale;
Rolul DTL în cadrul CET
24. reafirmă invitația pe care a adresat-o liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și co-președinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;
25. consideră că este esențial să se asigure că în Dialogul legislatorilor și în procesul CET sunt atrași membri-cheie ai Congresului și ai Parlamentului European, pentru a garanta că legislația nu are consecințe nedorite asupra comerțului și investițiilor transatlantice; speră ca actualul DTL să poată deveni treptat o adunare transatlantică interparlamentară, urmând recomandările adresate de Parlament în rezoluția sa din 26 martie 2009 menționată anterior;
Comerțul bilateral și internațional
26. este hotărât să îi solicite în continuare corpului legiuitor din SUA - și invită Comisia să facă acest lucru în cadrul CET - să își reanalizeze poziția în ceea ce privește obligația de scanare în proporție de 100% a containerelor, precum și să dezvolte o cooperare cu SUA bazată pe gestionarea riscurilor, inclusiv recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial dintre UE și SUA, în conformitate cu cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor;
27. subliniază nevoia urgentă de a încheia Runda de la Doha pentru dezvoltare cât de curând cu putință; solicită o abordare comună, care să implice economiile emergente cum ar fi China, India și Brazilia, pentru elaborarea normelor și negocierilor comerciale multilaterale;
28. își exprimă convingerea că CET poate juca un rol important în promovarea unei abordări comune a UE și SUA în ceea ce privește relațiile comerciale ale acestora cu țările terțe, răspunzând, în același timp, preocupărilor legate de accesul la piețe;
Dezvoltarea
29. reamintește că angajamentele internaționale asumate în privința ODM-urilor, a căror concretizare stagnează, în numeroase cazuri, față de calendarul prevăzut, pot fi onorate doar dacă țările industrializate își mențin angajamentele și alocă 0,7 din PIB pentru ajutorul pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări până în 2015; solicită, prin urmare, UE și SUA, precum și altor donatori internaționali, să-și onoreze angajamentele și să ia măsuri pentru accelerarea progreselor realizate în ceea ce privește atingerea țelurilor prevăzute în cadrul ODM până în 2015;
Crizele economice și financiare
30. reamintește că Acordul Basel II și viitoarea sa versiune revizuită sunt destinate să devină un standard mondial și îndeamnă SUA să implementeze cu promptitudine Basel II; prin urmare, este foarte preocupat de faptul că limitările stabilite în urma crizei în diverse dispoziții legislative naționale (în special în cadrul reformei sectorului financiar și în Legea privind protecția consumatorilor din SUA, prin care sunt impuse limite privind recunoașterea ratingurilor externe) ar avea ca rezultat o fragmentare severă a procesului de aplicare a acestui standard mondial; ia act, de asemenea, de importanța determinantă a unor norme contabile mondiale coerente pentru asigurarea unui mediu concurențial echitabil și invită SUA să adopte standardele internaționale de raportare financiară (SIRF);
31. constată că criza a reprezentat cea mai gravă recesiune mondială de la Marea Depresiune și că, pentru a reacționa la această situație, guvernele din întreaga lume, în special ale UE și al SUA, au cooperat într-o formă fără precedent pentru a reforma piețele și instituțiile financiare; solicită Dialogului EU-SUA privind reglementarea piețelor financiare (DRPF), având în vedere rolul său de a coordona abordările între autoritățile de reglementare, să identifice neajunsurile și să facă demersuri pentru ameliorarea convergenței;
32. consideră că structurile de guvernanță economică și financiară instituite la începutul crizei, atât la nivel mondial, cât și în SUA sau UE, nu au oferit suficientă stabilitate sistemului financiar mondial; consideră că, având în vedere creșterea interdependenței economiilor și a piețelor financiare, trebuie consolidată cooperarea în materie de politici macroeconomice și de supraveghere a principalelor economii; recunoaște, de asemenea, că UE trebuie să abordeze problema reprezentării sale în cadrul Fondului Monetar Internațional;
33. invită Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii să coopereze cu China în vederea soluționării litigiului mondial legat de ratele de schimb monetar, fără a aplica măsuri protecționiste sau cu caracter de represalii; consideră că presiunile exercitate asupra statelor membre ale UE sunt diferite de cele cu care se confruntă SUA, în special în ceea ce privește bonurile de tezaur și existența unei uniuni monetare;
34. constată că atât proiectul de lege Frank-Dodd, cât și programul de reformă a cadrului de reglementare din UE, respectă inițiativele G20 și consideră drept importantă continuarea acestei cooperări în întregul proces decizional; constată că acest lucru este reliefat în mod evident în special în legislația privind piețele de instrumente financiare derivate necotate la bursă; subliniază că o mare parte din divergențe sunt cauzate de tipurile diferite de legislații și roluri ale autorităților de supraveghere în procesul decizional;
Energia, mediul, transporturile, industria, cercetarea și știința
35. salută crearea Consiliului pentru energie UE-SUA, având drept obiectiv elaborarea unui nou cadru în vederea aprofundării dialogului transatlantic pe marginea aspectelor strategice ale energiei, precum siguranța aprovizionării sau politicile de încurajare a tranziției către surse de energie cu nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon, în paralel cu consolidarea colaborării științifice curente în domeniul tehnologiilor energetice; salută inițializarea unui nou Acord Energy Star între UE și SUA privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, precum și cooperarea în vederea dezvoltării de noi tehnologii energetice;
36. încurajează CET să promoveze cooperarea în scopul unei strategii externe comune privind energia și materiile prime, care să sprijine diversificarea surselor, a rutelor de aprovizionare și a infrastructurii și să promoveze o economie eficientă din punct de vedere energetic, pentru a crește siguranța aprovizionării cu energie și pentru a crește gradul de independență energetică; de asemenea, încurajează CET să contribuie la elaborarea unor criterii de sustenabilitate convergente pentru mixul energetic și să intensifice cercetarea și dezvoltarea, inclusiv în domeniul biocombustibililor; consideră că este esențială elaborarea unei politici corespunzătoare referitoare la materiile prime și la pământurile rare, care să vizeze scăderea dependenței de aceste materiale;
37. observă că schimbările climatice reprezintă o provocare mondială pentru care nu există o soluție politică și tehnologică unică, însă combinarea oportunităților existente și creșterea dramatică a eficienței în toate domeniile economice și sociale în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare ar contribui la soluționarea problemei resurselor și a distribuției, deschizând calea pentru o a treia revoluție industrială;
38. îndeamnă Președinția UE să obțină, în cadrul viitorului Summit de la Cancun, un angajament ambițios din partea SUA și cooperarea acesteia în vederea promovării legăturilor dintre schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și sistemele de comercializare regionale sau federale din SUA; constată, în această privință, importanța asigurării unor standarde și criterii de referință comune pe toate piețele ETS emergente, astfel încât să se evite orice blocaje normative inutile pe aceste piețe;
39. solicită SUA să permită aplicarea completă și efectivă a primei etape a acordului UE-SUA în domeniul aviației și a acordului UE-SUA în domeniul securității aeriene; reamintește atât Comisiei Europene, cât și autorităților SUA că, în cazul în care nu se încheie un acord pentru a doua etapă, unele state membre ar putea anula acordul pentru prima etapă;
40. îndeamnă CET să stimuleze cooperarea în domeniul cercetării pentru a valorifica în mod mai eficient potențialul Acordului de cooperare științifică și tehnologică UE-SUA, care a fost extins recent, în special prin extinderea abordării bazate pe publicarea de cereri de oferte coordonate în domenii de interes strategic reciproc și prin intensificarea cooperării în materie de cercetare în domeniul energiei;
Proprietatea intelectuală și protecția consumatorilor
41. subliniază importanța unei strânse cooperări transatlantice cu privire la Agenda digitală, precum piața digitală, libertatea internetului la nivel mondial, neutralitatea rețelei, dreptul la protecția vieții private, standardele comune, transparența și statul de drept în legătură cu ACTA;
42. consideră esențială dezvoltarea unei strategii comune de acțiune UE-SUA de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală în vederea combaterii comerțului mondial cu produse falsificate și piratate, care cunoaște o creștere tot mai mare; solicită crearea unui grup operativ transatlantic în vederea combaterii contrafacerii, care ar constitui un semnal necesar al voinței politice de a combate activități ilegale care afectează competitivitatea industriilor novatoare și creative, respectând totodată libertățile civile, libertatea de exprimare, dreptul la viață privată și la un proces echitabil;
Cooperarea în domeniul judiciar și polițienesc, vizele
43. solicită în mod insistent Uniunii Europene să negocieze de pe poziția de entitate unică în ceea ce privește programul SUA de scutire de vize, astfel încât cele patru state membre – Bulgaria, Ciprul, Polonia și România – care nu au fost incluse în programul de scutire de vize să nu încheie acorduri bilaterale cu SUA pentru a obține statutul de țară scutită de vize; își reiterează opinia potrivit căreia Comisia trebuie să continue să abordeze, în cadrul dialogului cu SUA la nivel politic și tehnic, importanța acordată de UE admiterii cât mai rapide în programul de scutire de vize a celor patru state membre ale UE care continuă să fie excluse;
44. subliniază spiritul de cooperare dintre UE și SUA în privința combaterii terorismului mondial și îndeamnă UE și SUA să continue să acționeze într-un spirit de cooperare pentru a contracara în continuare amenințarea reprezentată de terorism; își reafirmă fermitatea în combaterea terorismului și convingerea fermă că este necesar să se garanteze că măsurile de securitate nu subminează protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, asigurând, în același timp, respectarea absolută a vieții private și a protecției datelor; reafirmă faptul că necesitatea și proporționalitatea reprezintă principii esențiale, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;
45. salută faptul că Acordul UE-SUA privind transferul datelor bancare reflectă voința SUA de a răspunde pozitiv solicitărilor legate de protecția datelor adresate de Parlamentul European în cadrul raportului SWIFT;
46. invită Consiliul să ajungă rapid la un acord prin care să stabilească un mandat de negociere ambițios în vederea încheierii unui acord UE-SUA privind protecția datelor; îndeamnă negociatorul Uniunii să avanseze în cadrul negocierilor pentru a asigura protecția deplină a drepturilor fundamentale; sprijină abordarea Comisiei, care susține aplicarea unui astfel de acord-cadru tuturor acordurilor existente și viitoare dintre UE sau statele sale membre și SUA privind transferul și procesarea datelor cu caracter personal în cadrul cooperării polițienești și judiciare;
47. invită atât SUA, cât și UE, să limiteze culegerea și prelucrarea de date la nivelul cel mai redus realmente necesar îndeplinirii obiectivelor în materie de securitate, astfel încât amenințările la adresa valorii libertății, în general, și a libertăților civile, în particular, să fie reduse la minimum și recomandă în mod insistent ca solicitările de transfer de date, precum și alte înțelegeri în domeniul justiției și al afacerilor interne, să fie tratate, în general, mai degrabă într-un cadru multilateral SUA-UE decât separat, la nivel bilateral, cu fiecare stat membru;
48. subliniază profunda sa preocupare cu privire la așa-numita Lege privind promovarea călătoriilor (Travel Promotion Act) și cu privire la efectul său discriminatoriu prin faptul că se aplică doar călătorilor care beneficiază de programul SUA de scutire de vize, precum și îngrijorarea sa cu privire la protecția datelor legată de faptul că plățile pot fi efectuate doar cu una dintre principalele patru cărți de credit, care sunt gestionate exclusiv de societăți care își au sediul pe teritoriul SUA; solicită abordarea subiectului taxei ESTA (sistemul electronic de autorizare a călătoriilor) în cadrul următoarei reuniuni ministeriale JAI UE-SUA din decembrie;
49. având în vedere recentele evoluții de pe ambele țărmuri ale Atlanticului, care constituie tot atâtea provocări la adresa caracterului armonios și divers al societăților, solicită desfășurarea unui dialog deschis între guvernele și societățile noastre cu privire la formele prin care putem contribui, cu toții, la aprofundarea toleranței și a respectului față de diversitate în propria noastră comunitate, în semn de respect, din partea tuturor, față de drepturile fundamentale ale omului;
50. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședinților Consiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.
- [1] Texte adoptate, P6_TA(2009)0193.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2009)0058.