Propunere comună de rezoluţie - RC-B7-0693/2011Propunere comună de rezoluţie
RC-B7-0693/2011

    PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE referitoare la apropiatul Summit UE-Rusia din 15 decembrie 2011 şi la rezultatul alegerilor pentru Duma de Stat din 4 decembrie 2011

    13.12.2011

    depusă în conformitate cu articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
    în locul propunerilor de rezoluţie depuse de următoarele grupuri:
    Verts/ALE (B7‑0693/2011)
    S&D (B7‑0694/2011)
    ALDE (B7‑0695/2011)
    ECR (B7‑0697/2011)
    PPE (B7‑0700/2011)

    Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ria Oomen-Ruijten, Ioannis Kasoulides, Alojz Peterle, Elena Băsescu, Cristian Dan Preda, Lena Kolarska-Bobińska, Laima Liucija Andrikienė, Inese Vaidere, Nadezhda Neynsky, Joachim Zeller, Mario Mauro, Tokia Saïfi, Arnaud Danjean, Traian Ungureanu, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė în numele Grupului PPE
    Hannes Swoboda, Véronique De Keyser, Knut Fleckenstein, Kristian Vigenin, Boris Zala în numele Grupului S&D
    Kristiina Ojuland, Guy Verhofstadt, Leonidas Donskis, Robert Rochefort, Edward McMillan-Scott, Marietje Schaake, Ramon Tremosa i Balcells, Sonia Alfano, Izaskun Bilbao Barandica, Johannes Cornelis van Baalen, Graham Watson, Ivo Vajgl în numele Grupului ALDE
    Rebecca Harms, Werner Schulz, Raül Romeva i Rueda, Bart Staes, Barbara Lochbihler, Tarja Cronberg, Indrek Tarand, Rui Tavares în numele Grupului Verts/ALE
    Charles Tannock, Ryszard Antoni Legutko, Tomasz Piotr Poręba, Marek Henryk Migalski, Geoffrey Van Orden, Michał Tomasz Kamiński, Roberts Zīle, Ryszard Czarnecki, Janusz Wojciechowski, Konrad Szymański, Adam Bielan în numele Grupului ECR


    Procedură : 2011/2948(RSP)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    RC-B7-0693/2011
    Texte depuse :
    RC-B7-0693/2011
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    Rezoluţia Parlamentului European referitoare la apropiatul Summit UE-Rusia din 15 decembrie 2011 şi la rezultatul alegerilor pentru Duma de Stat din 4 decembrie 2011

    Parlamentul European,

     având în vedere rapoartele şi rezoluţiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special Rezoluţia din 9 iunie 2011[1] referitoare la summitul UE-Rusia din 9-10 iunie 2011 şi Rezoluţia din 17 iunie 2010 referitoare la summitul UE-Rusia,

     având în vedere rapoartele şi rezoluţiile sale anterioare referitoare la relaţiile dintre UE şi Rusia, în special Rezoluţia din 7 iulie 2011[2] referitoare la pregătirea alegerilor din decembrie 2011 pentru Duma de Stat din Rusia, alături de Raportul său din 16 decembrie 2010 referitor la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume şi politica Uniunii Europene în această privinţă[3],

     având în vedere Acordul de parteneriat şi cooperare (APC) dintre UE şi Federaţia Rusă[4] şi negocierile iniţiate în 2008 cu privire la un nou acord UE-Rusia, precum şi „Parteneriatul pentru modernizare” lansat în 2010,

     având în vedere obiectivul comun al Uniunii Europene şi al Rusiei stabilit în declaraţia comună făcută ca urmare a celui de-al 11-lea Summit UE-Rusia de la Sankt Petersburg din 31 mai 2003, şi anume de a crea un spaţiu economic comun, un spaţiu comun de liberate, securitate şi justiţie, un spaţiu comun de cooperare în materie de securitate externă şi un spaţiu comun de cercetare şi educaţie, care să includă şi aspecte culturale (cele patru „spaţii comune”),

     având în vedere declaraţia finală comună şi recomandările reuniunii Comisiei parlamentare de cooperare UE-Rusia din 19-20 septembrie 2011 de la Varşovia,

     având în vedere declaraţia comună de la reuniunea Consiliului de parteneriat permanent UE-Rusia privind libertatea, securitatea şi justiţia din 11 octombrie 2011 de la Varşovia,

     având în vedere observaţiile Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant Catherine Ashton de la cea de a opta reuniune a Consiliului permanent de parteneriat UE-Rusia din 17 noiembrie 2011 de la Moscova,

     având în vedere cel mai recent Dialog UE-Rusia pe tema drepturilor omului desfăşurat la 29 noiembrie 2011,

     având în vedere Declaraţia din 6 şi 7 decembrie 2011 a Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant Catherine Ashton cu privire la alegerile pentru Duma de Stat din Federaţia Rusă,

     având în vedere concluziile preliminare din 5 decembrie prezentate de Biroul pentru instituţii democratice şi drepturile omului al OSCE (OSCE/ODIHR), de Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) şi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în urma misiunii internaţionale de observare a alegerilor pentru Duma de Stat din 4 decembrie 2011,

     având în vedere agenda summitului UE-Rusia de la Bruxelles din 15 decembrie 2011,

    –   având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

    A. întrucât UE şi Rusia sunt interdependente, atât din punct de vedere economic, cât şi politic; întrucât, prin urmare, cooperarea consolidată şi relaţiile de bună vecinătate dintre UE şi Rusia sunt de o importanţă majoră pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea Europei şi nu numai; întrucât Uniunea Europeană este angajată în continuare în aprofundarea şi dezvoltarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia, pe baza unei adeziunii profunde faţă de principiile democratice; întrucât încheierea unui acord de parteneriat strategic între UE şi Federaţia Rusă are în continuare o importanţă capitală pentru dezvoltarea unui adevărat parteneriat strategic;

    B.  întrucât securitatea aprovizionării cu energie reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru UE şi este unul dintre principalele domenii de cooperare cu Rusia; întrucât este extrem de important ca UE să adopte o poziţie comună şi să dea dovadă de o puternică solidaritate internă;

    C.  întrucât Rusia, ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are o responsabilitate comună, alături de ceilalţi membri ai Consiliului, de a menţine stabilitatea pe scena mondială; întrucât numeroase probleme la nivel internaţional, îndeosebi cele din zonele învecinate cu ambele părţi (Caucazul de Sud şi Republica Moldova), cele din nordul Africii, Siria, Orientul Mijlociu, Iran, cele legate de terorism, securitatea energetică, schimbările climatice şi crizele financiare, nu vor putea fi depăşite decât printr-o abordare coordonată care să includă Rusia;

    D. întrucât Federaţia Rusă este membru cu drepturi depline al Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi s-a angajat, în consecinţă, să respecte principiile democraţiei şi drepturile fundamentale; întrucât subzistă încă preocupări legate de situaţia drepturilor omului, de statul de drept, de independenţa justiţiei şi de măsurile represive luate împotriva jurnaliştilor şi a opoziţiei;

    E.  întrucât în 2011 se împlinesc douăzeci de ani de la dizolvarea URSS, care a reprezentat un eveniment major în istoria europeană; întrucât ar trebui recunoscută contribuţia la acest eveniment adusă de cei care s-au opus în mod activ totalitarismului şi care au contribuit la eliberarea de acesta;

    F.  întrucât, la 12 aprilie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat complexitatea excesivă a procedurilor de înregistrare a partidelor politice din Rusia, care nu respectă standardele electorale stabilite de Consiliul Europei şi de OSCE; întrucât există în continuare preocupări majore în legătură cu dificultăţile cu care se confruntă partidele politice ce doresc sa participe la alegeri şi care dăunează efectiv competiţiei politice şi pluralismului în Rusia şi subminează legitimitatea alegerilor;

    G. întrucât în ziua alegerilor au fost consemnate numeroase nereguli, inclusiv cazuri de votare multiplă (aşa-numitele „carusele ale autocarelor”), de împiedicare a activităţii observatorilor din partea partidelor şi de umplere cu buletine a urnelor de vot; întrucât poliţia a reţinut sute de activişti ai opoziţiei care au încercat să organizeze demonstraţii la 4 decembrie şi în zilele următoare la Moscova, Sankt Petersburg şi în alte oraşe ale Rusiei pentru a protesta împotriva modului în care au fost administrate alegerile;

    H. întrucât, la 10 decembrie, cel puţin 50 000 de persoane au participat la o demonstraţie în Piaţa Bolotnaia din Moscova, solicitând anularea rezultatelor alegerilor din 4 decembrie, organizarea de noi alegeri, demisia şefului comisiei electorale, anchetarea presupuselor manipulări ale buletinelor de vot şi eliberarea imediată a protestatarilor arestaţi; întrucât au avut loc demonstraţii similare şi în alte oraşe ale Rusiei;

    I.   întrucât a trecut un an de când Parlamentul European a adresat Consiliului îndemnul ca, „în lipsa unor acţiuni pozitive din partea autorităţilor ruse de cooperare şi investigare a cazului lui Serghei Magniţki, să insiste pentru ca autorităţile ruse să îi aducă pe cei vinovaţi în faţa justiţiei, precum şi să ia în considerare posibilitatea impunerii unei interdicţii de intrare în UE a funcţionarilor ruşi implicaţi în acest caz”, încurajând totodată „agenţiile UE de aplicare a legii să coopereze în vederea îngheţării conturilor bancare şi a altor active ale funcţionarilor ruşi în cauză în toate statelor membre ale UE”[5],

    1.  îşi reafirmă convingerea că Rusia rămâne unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Uniunii Europene în dezvoltarea unei cooperări strategice, partener cu care UE are în comun nu doar interese economice şi comerciale, ci şi obiectivul de a coopera îndeaproape pe scena internaţională;

    2. îndeamnă UE şi Rusia să profite de apropiatul summit pentru a imprima un nou impuls negocierilor cu privire la un nou acord de parteneriat şi cooperare; îşi reiterează susţinerea pentru un acord cuprinzător, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să cuprindă aspecte de ordin politic, economic şi social şi să includă toate aspectele referitoare la democraţie, statul de drept şi respectarea drepturilor omului; îşi exprimă din nou punctul de vedere conform căruia democraţia şi drepturile omului trebuie să facă parte integrantă din acest acord, mai ales în ceea ce priveşte elaborarea şi includerea unei clauze eficace şi operaţionale privind drepturile omului;

    3.  solicită să fie depuse eforturi mai semnificative pentru a asigura progresul Parteneriatului pentru modernizare dintre UE şi Rusia; este ferm convins că Parteneriatul pentru modernizare va promova reformele, va relansa relaţiile dintre UE şi Rusia şi va dezvolta o cooperare reciproc avantajoasă în materie de comerţ, economie şi securitate energetică, contribuind în acelaşi timp la redresarea economiei mondiale; consideră că Parteneriatul pentru modernizare trebuie să fie strâns asociat unui proces ambiţios de reforme interne, care să includă consolidarea instituţiilor democratice şi un sistem juridic fiabil; invită, în acest sens, UE şi guvernul rus să stabilească măsurile necesare pentru realizarea acestor obiective;

    4.  salută finalizarea negocierilor de aderare a Rusiei la OMC, fapt ce va contribui la crearea unui mediu concurenţial mai echitabil pentru comunităţile de afaceri ale ambelor părţi şi va facilita şi liberaliza comerţul în economia mondială; subliniază că, odată cu aderarea, Rusia are obligaţia juridică de a respecta toate normele OMC, inclusiv în ceea ce priveşte renunţarea la măsurile protecţioniste; în acest context, îşi exprimă preocuparea cu privire la uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, care a condus la stabilirea de tarife consolidate mai mari; îşi exprimă convingerea că aderarea Rusiei la OMC se va dovedi a fi un pas important către aprofundarea integrării economice bilaterale, inclusiv prin încheierea negocierilor în curs privind noul acord;

    5.  subliniază importanţa intensificării parteneriatului din domeniul energiei cu Rusia; reiterează faptul că aprovizionarea cu resurse naturale nu trebuie folosită ca un instrument politic; subliniază importanţa colaborării în domeniul energiei pentru ambele părţi, întrucât aceasta reprezintă o oportunitate de aprofundare a cooperării economice şi comerciale, pe o piaţă deschisă şi transparentă, ţinându-se seama pe deplin de nevoia UE de diversificare a canalelor de transport şi a furnizorilor de energie; subliniază că principiile interdependenţei şi transparenţei ar trebui să se afle la baza acestei cooperări, alături de accesul egal la piaţă, la infrastructură şi la investiţii şi alături de un cadru în domeniul energiei obligatoriu din punct de vedere juridic, care să garanteze furnizarea fiabilă şi regulată a energiei către toate statele membre ale UE, bazată pe standarde egale;

    6.  solicită Consiliului şi Comisiei să se asigure că în noul acord de parteneriat dintre UE şi Rusia sunt incluse principiile Tratatului privind Carta energiei şi ale Protocolului referitor la tranzit anexat la acesta; salută semnarea în februarie 2011 a unui mecanism actualizat de avertizare rapidă, menit să îmbunătăţească gradul de coordonare în cazul urgenţelor legate de aprovizionare sau de cerere;

    7.  subliniază că UE ar trebui să îşi extindă cooperarea cu Rusia în materie de energie către domenii precum eficienţa energetică sau cercetarea în sectorul tehnologiilor pentru surse de energie regenerabile; reaminteşte că acordurile interguvernamentale şi cele comerciale încheiate în domeniul energiei între entităţi din Rusia şi din UE trebuie să respecte obligaţiile juridice ale ambelor părţi;

    8.  îndeamnă Federaţia Rusă să contribuie mai mult la procesul de combatere a schimbărilor climatice, reducând emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern şi participând la negocierile internaţionale privind crearea unui cadru de politică cuprinzător în domeniul combaterii schimbărilor climatice pentru perioada de după 2012 în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto; subliniază, în acest context, că, pentru a efectua reducerile necesare până în 2020 în comparaţie cu emisiile din 1990 în ţările menţionate în anexa I, toate ţările industrializate trebuie să îşi ia angajamentul de a reduce în mod semnificativ nivelurile actuale de emisii şi de a intensifica procesul de captare a carbonului în păduri;

    9.  solicită Rusiei să ratifice şi să aplice fără întârziere Convenţia UNECE (Espoo) şi reaminteşte angajamentul Rusiei de a elabora standarde unitare pentru evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor transfrontaliere;

    10. ia act de concluziile comune din 11 octombrie 2011, care au anunţat finalizarea listei de măsuri comune în vederea eliminării vizelor de călătorie şi sprijină aprobarea oficială a listei şi implementarea sa ulterioară; reaminteşte importanţa asigurării coerenţei regionale a abordării adoptate în ceea ce priveşte liberalizarea regimului vizelor în raport cu Rusia şi cu ţările din Parteneriatul estic; salută finalizarea negocierilor privind modificarea Acordului din 2006 dintre UE şi Rusia de facilitare a eliberării vizelor, precum şi stabilirea unui dialog UE-Rusia în domeniul migraţiei; subliniază importanţa implementării efective a Acordului de readmisie dintre UE şi Rusia; solicită continuarea cooperării în materie de imigraţie ilegală, îmbunătăţirea controalelor la punctele de trecere a frontierei şi schimburi de informaţii privind terorismul şi criminalitatea organizată;

    11. salută propunerea de a simplifica micul trafic de frontieră în regiunea oblastului Kaliningrad şi subliniază faptul că aceasta va contribui la promovarea în continuare a parteneriatului strategic dintre UE şi Rusia, în conformitate cu priorităţile stabilite în Foaia de parcurs pentru spaţiul comun de libertate, securitate şi justiţie;

    12. ia notă de rezultatul alegerilor pentru Duma de Stat desfăşurate la 4 decembrie 2011; subliniază că desfăşurarea alegerilor a demonstrat că Rusia nu îndeplineşte standardele electorale definite de OSCE; îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările referitoare la cazuri de fraudă şi la constatările preliminare ale raportului OSCE/ODIHR care indică încălcări ale procedurii, lipsă de imparţialitate în media, hărţuirea observatorilor independenţi şi lipsa separaţiei dintre partid şi stat;

    13. reiterează faptul că procedurile complexe de înregistrare au condus la excluderea mai multor partide de opoziţie şi au dăunat grav libertăţii de asociere, competiţiei politice şi pluralismului încă de la început;

    14. condamnă măsurile luate de autorităţile ruse împotriva „Golos”, un grup rus de monitorizare, după ce acesta a creat un site web dedicat înregistrării fraudelor şi neregulilor electorale;

    15. salută demonstraţiile din Rusia ca fiind o expresie a voinţei poporului rus de a se bucura de mai multă democraţie; condamnă actele de reprimare săvârşite de poliţie împotriva demonstranţilor paşnici care protestau împotriva neregulilor şi a fraudelor electorale consemnate de observatorii internaţionali; îndeamnă autorităţile ruse să respecte dreptul la libertatea de întrunire şi de expresie, să nu folosească violenţa împotriva demonstranţilor paşnici şi să elibereze imediat şi necondiţionat toţi demonstranţii paşnici arestaţi în contextul alegerilor; solicită ca toate cazurile raportate de fraudă şi intimidare să facă obiectul unor anchete imediate şi complete, iar cei găsiţi vinovaţi să fie pedepsiţi şi speră ca ordinul preşedintelui Medvedev de iniţiere a unei anchete în acest sens să se dovedească substanţial şi transparent;

    16. ia act de recentele apeluri privind anularea alegerilor din 4 decembrie pentru Duma de Stat; solicită autorităţilor ruse să analizeze amănunţit toate cazurile de manipulare electorală în vederea sancţionării funcţionarilor implicaţi şi a repetării scrutinului acolo unde s-au înregistrat nereguli;

    17. solicită Preşedintelui Consiliului European, Preşedintelui Comisiei şi Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant să aducă în discuţie chestiunea alegerilor din 4 decembrie în cadrul summitului, îndemnând Rusia să îşi respecte obligaţiile internaţionale care decurg, în special, din statutul Rusiei ca membru al Consiliului Europei şi al OSCE; invită Consiliul Europei şi OSCE să evalueze respectarea de către Rusia a obligaţiilor ce derivă din statutul său de membru în aceste organizaţii;

    18. îndeamnă autorităţile ruse să ţină seama de constatările raportului de monitorizare al OSCE/ODIHR, să modifice legile electorale în conformitate cu standardele stabilite de Consiliul Europei şi de OSCE, în colaborare cu Comisia de la Veneţia, şi să respecte aceste standarde în practică pentru a garanta desfăşurarea unor alegeri prezidenţiale libere şi democratice în 2012, în care candidaţii opoziţiei să se bucure de şanse egale; invită Rusia să creeze posibilitatea de a asigura o observare eficace şi suficientă a alegerilor, în conformitate cu standardele OSCE/ODIHR şi ale Consiliului Europei;

    19. îşi reiterează preocuparea în legătură cu situaţia drepturilor omului în Rusia şi cu absenţa statului de drept şi a unei justiţii independente; îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu cazul lui Serghei Magniţki, în special în ceea ce priveşte impunitatea persoanelor a căror culpabilitate a fost dovedită în legătură cu moartea sa; ia act de raportul publicat în iulie 2011 de Consiliul pentru drepturile omului al Preşedintelui Medvedev în care se prezentau dovezi cu privire la faptul că arestarea lui Serghei Magniţki a avut loc cu încălcarea legii, iar în perioada de detenţie acesta a fost supus bătăilor şi torturii cu scopul de a-l forţa să îşi recunoască vinovăţia; constată că Departamentul de Stat al SUA, Oficiul pentru Afaceri Externe al Regatului Unit şi Parlamentul Ţărilor de Jos au decis în 2011 să impună o interdicţie de acordare a vizelor pentru aproximativ 60 de funcţionari ruşi bănuiţi de implicarea în moartea lui Serghei Magniţki ca rezultat al lipsei de acţiune din partea autorităţilor ruse;

    20. solicită comisiei de anchetă să desfăşoare o investigaţie cuprinzătoare şi riguroasă, fără tabuuri, să prezinte cu promptitudine concluzii concrete şi să ia toate măsurile necesare pentru a-i aduce pe vinovaţi în faţa justiţiei; invită Consiliul, în cazul în care autorităţile ruse nu vor lua măsuri, să examineze posibilitatea unor acţiuni cum ar fi o interdicţie de călătorie valabilă pentru întreaga UE şi îngheţarea activelor financiare ale celor găsiţi vinovaţi de torturarea şi moartea lui Serghei Magniţki, precum şi de muşamalizarea cazului;

    21. subliniază importanţa schimbului permanent de opinii cu Rusia în domeniul drepturilor omului în cadrul consultărilor UE-Rusia pe această temă, ca metodă de consolidare a interoperabilităţii părţilor în toate domeniile de cooperare, şi solicită îmbunătăţirea formatului acestor reuniuni pentru o mai mare eficacitate, acordându-se o atenţie specială acţiunilor comune împotriva rasismului şi xenofobiei; solicită, de asemenea, deschiderea acestui proces pentru a permite o contribuţie reală din partea Parlamentului European, a Dumei de Stat şi a ONG-urilor pentru drepturile omului, indiferent dacă dialogul are loc în Rusia sau într-un stat membru al UE;

    22. condamnă recentele propuneri privind criminalizarea difuzării de informaţii publice cu privire la orientarea sexuală şi la identitatea de gen în diverse regiuni din Rusia şi la nivel federal;

    23. invită Vicepreşedintele Comisiei/Înaltul Reprezentant şi Comisia să desfăşoare iniţiative comune cu guvernul rus în vederea consolidării securităţii şi a stabilităţii în vecinătatea comună; îndeamnă Rusia să contribuie în mod activ la soluţionarea „conflictelor îngheţate” din vecinătatea sa şi să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor implicate în astfel de conflicte;

    24. reaminteşte obligaţia Rusiei de a implementa în totalitate acordul în şase puncte de încetare a focului, inclusiv aspectul referitor la respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei; salută disponibilitatea Rusiei de a continua demersurile cu privire la elaborarea unui acord-cadru în domeniul operaţiunilor de gestionare a crizelor; solicită, în acest sens, autorităţilor ruse să dea dovadă de consecvenţă şi să permită, aşadar, Misiunii de monitorizare a UE în Georgia să aibă acces la teritoriile ocupate din Abhazia şi Osetia de Sud în conformitate cu acordul de încetare a focului din 2008;

    25. sprijină Grupul de la Minsk al OSCE şi pe copreşedintele său în eforturile lor de soluţionare a conflictului din Nagorno-Karabah;

    26. salută relansarea negocierilor legate de conflictul transnistrean în formatul 5+2 şi ia act de prima reuniune oficială din 1 decembrie 2011, care, se speră, va fi o primă etapă în soluţionarea conflictului;

    27. consideră că Rusia, care are drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, trebuie să se ridice la înălţimea responsabilităţilor sale în crizele internaţionale; subliniază că numeroase probleme internaţionale, îndeosebi cele legate de Siria şi Iran, nu pot fi rezolvate în lipsa unei abordări coordonate care să includă Rusia; îndeamnă Rusia să adopte o abordare mai constructivă, în special în ceea ce priveşte rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU; invită Rusia să se alăture efortului mondial de blocare a încercărilor Iranului de a obţine uraniu îmbogăţit şi de a desfăşura alte activităţi nucleare care au ca scop construirea de armament nuclear; invită autorităţile din Rusia să sprijine sancţiunile internaţionale împotriva entităţilor iraniene ca răspuns la atacul asupra Ambasadei Marii Britanii;

    28. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, guvernului şi parlamentului Federaţiei Ruse, Consiliului Europei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.