PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE referitoare la pedeapsa cu moartea în Japonia

15.2.2012

depusă în conformitate cu articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluţie depuse de următoarele grupuri:
PPE (B7‑0089/2012)
S&D (B7‑0090/2012)
Verts/ALE (B7‑0091/2012)
GUE/NGL (B7‑0092/2012)
ALDE (B7‑0093/2012)

Cristian Dan Preda, Elmar Brok, Sandra Kalniete, Mario Mauro, Bernd Posselt, Roberta Angelilli, Tunne Kelam, Monica Luisa Macovei, Elena Băsescu, Eija-Riitta Korhola, Sari Essayah, Zuzana Roithová, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Giovanni La Via, Csaba Sógor, Lena Kolarska-Bobińska, Bogusław Sonik în numele Grupului PPE
Véronique De Keyser, Christel Schaldemose, David Martin, Georgios Stavrakakis, Pino Arlacchi, Tanja Fajon, Liisa Jaakonsaari în numele Grupului S&D
Marietje Schaake, Sonia Alfano, Kristiina Ojuland, Robert Rochefort, Ramon Tremosa i Balcells, Edward McMillan-Scott, Marielle De Sarnez, Graham Watson, Leonidas Donskis, Louis Michel, Izaskun Bilbao Barandica, Jelko Kacin în numele Grupului ALDE
Keith Taylor, Frieda Brepoels, Sandrine Bélier, Raül Romeva i Rueda, Barbara Lochbihler, Carl Schlyter în numele Grupului Verts/ALE
Marie-Christine Vergiat în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la pedeapsa cu moartea în Japonia

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluţia 63/168 a Adunării Generale a ONU, prin care se solicită punerea în aplicare a Rezoluţiei 62/149 a Adunării Generale a ONU din 18 decembrie 2007, care cerea un moratoriu universal asupra pedepsei cu moartea şi asupra execuţiilor,

–   având în vedere Rezoluţia 65/206 a Adunării Generale a ONU din 21 decembrie 2010 referitoare la un moratoriu asupra utilizării pedepsei cu moartea,

–   având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 27 septembrie 2007 privind un moratoriu universal asupra pedepsei cu moartea,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 13 iunie 2002 referitoare la abolirea pedepsei capitale în Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 7 octombrie 2010 referitoare la Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea,

–   având în vedere Declaraţia comună a dnei Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, şi a dlui Thorbjørn Jagland, Secretar General al Consiliului Europei, cu ocazia Zilei europene şi mondiale împotriva pedepsei cu moartea, 10 octombrie 2011,

–   având în vedere declaraţia Uniunii Europene din 6 aprilie 2011 privind abolirea pedepsei cu moartea, care încuraja ţările cu statut de observator în cadrul Consiliului Europei, printre care şi Japonia, să abolească pedeapsa cu moartea,

–   având în vedere Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, pe care Japonia a ratificat-o în 1999,

–   având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Uniunea Europeană îşi exprimă angajamentul ferm de a acţiona în vederea abolirii pedepsei cu moartea peste tot în lume şi depune eforturi pentru ca principiul de bază al dreptului la viaţă să fie universal acceptat;

B.  întrucât 2011 a fost primul an, din 1993, în care nu a avut loc nicio execuţie în Japonia; întrucât, cu toate acestea, noul ministru al justiţiei, Toshio Ogawa, a anunţat că nu doreşte să continue politica „prudentă” a predecesorului său, Hiraoka Hideo, şi că este gata să semneze din nou ordine de execuţie;

C. întrucât s-au înregistrat, la nivel mondial, progrese semnificative înspre abolirea pedepsei cu moartea şi întrucât un număr tot mai mare de ţări abolesc pedeapsa capitală;

D. întrucât un angajament oficial al Japoniei, în calitatea sa de democraţie de frunte a Asiei şi de membru de bază al comunităţii internaţionale, de a aboli pedeapsa cu moartea ar fi nu doar conform cu tendinţa internaţională, ci ar şi trimite un semnal puternic în întreaga lume că dreptul la viaţă trebuie respectat şi protejat;

E.  întrucât circa 130 de persoane condamnate la moarte în Japonia îşi aşteaptă în acest moment executarea;

F.  întrucât prizonierii şi reprezentanţii lor legali nu sunt informaţi cu privire la execuţie până în ziua în care aceasta urmează să aibă loc, iar familiile află despre ea doar după eveniment, ceea ce reprezintă o mare cruzime, având în vedere anii lungi de aşteptare a executării,

1.  salută faptul că relaţia UE cu Japonia se bazează pe ataşamentul comun faţă de libertate, democraţie, statul de drept şi drepturile omului;

2.  salută faptul că, din iulie 2010, nu au mai avut loc execuţii în Japonia şi că Ministerul Justiţiei din această ţară a înfiinţat, în 2010, un grup de studiu privind pedeapsa cu moartea;

3.  solicită insistent noului ministru al justiţiei, Toshio Ogawa, să nu aprobe niciun ordin de execuţie pe viitor şi să sprijine lucrările grupului de studiu;

4.  solicită Japoniei să-şi continue eforturile în vederea reluării moratoriului de facto, care a fost instituit între noiembrie 1981 şi martie 1993, şi să încurajeze autorităţile publice, membrii Parlamentului, organizaţiile societăţii civile şi mass-media să participe la o dezbatere naţională pe tema utilizării pedepsei cu moartea în ţară;

5.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Comisiei, parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU şi Comisarului ONU pentru Drepturile Omului, precum şi prim-ministrului şi ministrului justiţiei din Japonia şi Dietei Japoniei.