Procedură : 2013/2600(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B7-0167/2013

Texte depuse :

RC-B7-0167/2013

Dezbateri :

PV 18/04/2013 - 10.2
CRE 18/04/2013 - 10.2

Voturi :

PV 18/04/2013 - 11.2
CRE 18/04/2013 - 11.2

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0190

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 163kWORD 91k
17.4.2013
PE509.783v01-00}
PE509.790v01-00}
PE509.792v01-00}
PE509.793v01-00}
PE509.795v01-00} RC1
 
B7-0167/2013}
B7-0173/2013}
B7-0175/2013}
B7-0176/2013}
B7-0178/2013} RC1

depusă în conformitate cu articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

Verts/ALE (B7‑0167/2013)

PPE (B7‑0173/2013)

S&D (B7‑0175/2013)

ALDE (B7‑0176/2013)

ECR (B7‑0178/2013)


referitoare la situația drepturilor omului din Kazahstan (2013/2600(RSP))


José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Tunne Kelam, Elmar Brok, Cristian Dan Preda, Bernd Posselt, Eija-Riitta Korhola, Monica Luisa Macovei, Sari Essayah, Philippe Boulland, Jean Roatta, Petri Sarvamaa, Laima Liucija Andrikienė, Zuzana Roithová, Lena Kolarska-Bobińska, Anne Delvaux, Jarosław Leszek Wałęsa, Bogusław Sonik, Krzysztof Lisek în numele Grupului PPE
Véronique De Keyser, Liisa Jaakonsaari, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Joanna Senyszyn, Pino Arlacchi, Ana Gomes în numele Grupului S&D
Leonidas Donskis, Graham Watson, Marietje Schaake, Niccolò Rinaldi, Alexander Graf Lambsdorff, Ramon Tremosa i Balcells, Marielle de Sarnez, Sarah Ludford, Kristiina Ojuland, Robert Rochefort, Sonia Alfano, Johannes Cornelis van Baalen, Izaskun Bilbao Barandica, Hannu Takkula în numele Grupului ALDE
Nicole Kiil-Nielsen, Franziska Keller, Barbara Lochbihler, Bart Staes, Rui Tavares, Raül Romeva i Rueda în numele Grupului Verts/ALE
Charles Tannock, Valdemar Tomaševski, Marek Henryk Migalski în numele Grupului ECR

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația drepturilor omului din Kazahstan (2013/2600(RSP))  

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kazahstan, inclusiv Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la Kazahstan(1), Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE pentru Asia Centrală(2) și Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 referitoare la procesul lui Yevgeni Zhovtis în Kazahstan(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 conținând recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord extins de parteneriat și cooperare UE-Kazahstan(4),

–   având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Înaltului Reprezentant Catherine Ashton din 9 octombrie 2012 cu privire la procesul de judecată al lui Vladimir Kozlov în Kazahstan și declarația Înaltului Reprezentant din 17 ianuarie 2012 cu privire la alegerile parlamentare din Kazahstan,

–   având în vedere avizul juridic al Comisiei Internaționale a Juriștilor din 13 februarie 2013 privind procedurile disciplinare împotriva juriștilor din Kazahstan,

–   având în vedere declarația din 25 ianuarie 2012 a Reprezentantului OSCE pentru libertatea presei cu privire la situația mass-mediei în Kazahstan,

–   având în vedere declarația din 1 februarie 2012 a Directorului Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului cu privire la reprimarea opoziției în Kazahstan,

–   având în vedere declarația Parteneriatului Internațional pentru Drepturile Omului (IPHR) din 20 martie 2013 intitulată „O privire asupra problemelor în materie de drepturi ale omului existente în Kazahstan” (Overview of Human Rights concerns in Kazakhstan),

–   având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, la 21 decembrie 2012, în urma unui proces de judecată inițiat la 20 noiembrie 2012 de procurorul general al Kazahstanului, Tribunalul Districtual din Almata a interzis partidul de opoziție neînregistrat, „Alga!”, acuzându-l de extremism; întrucât această interdicție implică răspunderea personală a Aliei Turusbekova, soția lui Vladimir Kozlov;

B.  întrucât, la 25 decembrie 2012, o serie de organizații mass-media ale opoziției, inclusiv opt ziare din Kazahstan și 23 de portaluri de știri pe internet, au fost interzise, fiind acuzate de extremism și calificate de procuror drept „un organ de mass-media unificat numit Respublika”; întrucât această hotărâre a fost confirmată de Curtea de Apel la 22 februarie 2013, interzicându-se astfel jurnaliștilor vizați să își exercite profesia;

C. întrucât Kazahstanul este un actor important pe scena internațională, căruia îi revine un rol de prim plan în dezvoltarea politică și socio-economică a întregii regiuni, precum și în securitatea din această regiune; întrucât Kazahstanul a avut un rol pozitiv în Asia Centrală, depunând eforturi pentru dezvoltarea unor bune relații de vecinătate cu țările vecine, reluarea cooperării regionale și rezolvarea tuturor problemelor bilaterale prin mijlocare pașnice; întrucât UE are un interes de importanță vitală față de intensificarea cooperării politice, economice și în materie de securitate cu această regiune, bazată pe o relație strânsă și deschisă între UE și Kazahstan;

D. întrucât Kazahstanul limitează de mult timp drepturile civile și politice esențiale, cum ar fi libertatea de întrunire, de exprimare și libertatea religiei; întrucât, în ultimii doi ani, s-a înregistrat un declin în respectarea libertăților fundamentale, iar în 2012, în urma violențelor ce au avut loc în Janaozen în decembrie 2011, a avut loc reprimarea flagrantă a acțiunilor persoanelor care criticau guvernul;

E.  întrucât, în ultimele luni, o serie de lideri ai opoziției, apărători ai drepturilor omului, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile au fost supuși hărțuirii și urmăririi penale, acțiuni care au dus în unele cazuri la sentințe de încarcerare;

F.  întrucât, la 13 martie 2013, Curtea de Casație a refuzat să acorde lui Vladimir Kozlov posibilitatea de a contesta hotărârea prin care acesta fusese condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare cu confiscarea bunurilor, fiind acuzat de „incitare la tulburări sociale”, „apel la răsturnarea prin violență a ordinii constituționale” și „crearea și dirijarea unui grup organizat cu scopul de a comite crime”; întrucât Kozlov depune în prezent un recurs la Curtea Supremă, aceasta fiind ultima instanță de apel în acest caz;

G. întrucât, la 7 decembrie 2012, apărătorul drepturilor omului Vadim Kuramșin a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru șantajarea adjunctului procurorului de district; întrucât această sentință a fost confirmată de Curtea de Apel la 14 februarie 2013; întrucât rearestarea dlui Kuramșin a avut loc la întoarcerea acestuia de la conferința OSCE care a avut loc la Varșovia în septembrie și a urmat eliberării acestuia după un proces anterior care a avut loc în august 2012;

H. întrucât guvernul kazah se pregătește să elaboreze un nou plan de acțiune național pentru 2013-2020 în domeniul drepturilor omului;

I.   întrucât autoritățile din Kazahstan au creat un grup de lucru pentru reforma codului penal, condus de procurorul general; întrucât, la 15 și 16 martie 2013, a fost organizată o masă rotundă intitulată „Reforma codului penal al Kazahstanului pe baza principiilor statului de drept”, la care a participat o delegație a Comisiei de la Veneția pentru a oferi recomandări cu privire la această reformă; întrucât Parlamentul European a îndemnat autoritățile din Kazahstan să alinieze legislația penală a țării la standardele internaționale, inclusiv prin reformarea articolului 164 privind „incitarea la tulburări sociale”;

J.   întrucât autoritățile din Kazahstan au recurs în repetate rânduri la acuzația de „incitare la tulburări sociale”, o acuzație vagă și exagerată care poate fi folosită pentru incriminarea exercitării legitime a dreptului la libertatea de exprimare și de asociere, drept protejat de legislația internațională din domeniul drepturilor omului;

K. întrucât, la 1 ianuarie 2013, Kazahstanul și-a început mandatul de trei ani în calitate de membru al UNHRC (Consiliul ONU pentru Drepturile Omului);

L.  întrucât, în calitatea sa de membru al OSCE, a cărei președinție a deținut-o în 2010, Kazahstanul s-a angajat să respecte și să pună în aplicare principiile fundamentale ale acestei organizații;

M. întrucât defăimarea este în continuare o infracțiune penală și întrucât Legea din 10 iulie 2009 privind introducerea de modificări și completări la legislația privind rețelele de comunicare și informare conferă surselor de internet (site-uri web, site-uri de chat, bloguri, forumuri de discuții) același statut ca cel al presei, sursele de internet și proprietarii lor fiind susceptibili de a fi trași la răspundere pentru încălcările care sunt imputabile și presei;

N. întrucât, la sfârșitul lui noiembrie 2012, ÎR/VP Catherine Ashton s-a deplasat în Asia Centrală și a vizitat Kazahstanul, în timp ce se aplicau măsuri de reprimare juridică a opoziției și a mass-mediei; întrucât ÎR/VP nu a emis nicio declarație în această privință;

O. întrucât, în iulie 2012, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a solicitat autorităților, după vizita sa de două zile în Kazahstan, să autorizeze o anchetă internațională independentă cu privire la evenimentele din Janaozen, la cauzele și la urmările acestora,

1.  subliniază importanța relațiilor dintre UE și Kazahstan, precum și importanța consolidării la nivel economic și politic a cooperării din toate domeniile; subliniază marele interes pe care UE îl poartă față de o relație durabilă cu Kazahstanul sub forma unei cooperări politice și economice;

2.  se exprimă foarte critic față de hotărârea judecătorească de a interzice partidele de opoziție pe baza unor acuzații de extremism, inclusiv partidul neînregistrat „Alga!”, și de a interzice principalii actori independenți din sectorul mass-mediei, având în vedere că acest lucru încalcă principiile libertății de exprimare și de întrunire și trezește un sentiment puternic de îngrijorare față de eventualele acte de reprimare a mass-mediei independente și a opoziției;

3.  invită autoritățile să respecte principiile standardelor OSCE în materie de libertate de exprimare, întrunire și asociere, precum și angajamentele față de acestea; încurajează Kazahstanul să privească criticile nu ca o amenințare, ci ca un instrument constructiv cu ajutorul căruia se pot îmbunătăți politicile și gradul de incluziune;

4.  subliniază că Alia Turusbekova nu poate fi trasă la răspundere pentru acțiunile unor terți;

5.  solicită UE și statelor membre să urmărească obținerea unor garanții care să protejeze jurnaliștii, activiștii de opoziție și apărătorii drepturilor omului, precum și membrii familiilor acestora, în special persoanele care vizitează instituțiile UE pentru a discuta probleme din domeniul drepturilor omului, împotriva tuturor formelor de amenințare, presiune și urmărire penală exercitate ulterior la adresa acestor persoane;

6.  își repetă îngrijorarea cu privire la detenția liderilor de opoziție, a jurnaliștilor și a juriștilor în urma unor procese de judecată care nu respectă standardele internaționale și își reafirmă apelul privind eliberarea tuturor persoanelor condamnate în baza unor acuzații penale vagi, care ar putea fi considerate ca fiind motivate politic, inclusiv Vladimir Kozlov, Vadim Kuramșin și Roza Tuletaeva; își exprimă îngrijorarea cu privire la corectitudinea proceselor și își reiterează apelul de a se garanta transparența și standardele internaționale în cadrul proceselor, de a se pune capăt condamnărilor pe baza acuzațiilor penale vagi menționate mai sus și de a se garanta independența sistemului judecătoresc;

7.  invită autoritățile din Kazahstan să garanteze condiții de detenție care respectă standardele internaționale și să permită acordarea unui tratament medical adecvat tuturor deținuților, inclusiv liderului de opoziție Vladimir Kozlov; solicită să fie implementate integral toate îmbunătățirile incluse în reforma recentă a sistemului penitenciar și să fie realizate noi îmbunătățiri, pentru a se respecta standardele internaționale;

8.  subliniază cu fermitate faptul că combaterea legitimă a terorismului și extremismului nu trebuie folosită ca pretext pentru interzicerea activităților opoziției, pentru limitarea libertății de exprimare sau pentru împiedicarea independenței sistemului judecătoresc;

9.  subliniază că Kazahstanul este un partener internațional ce devine tot mai important în această regiune, fie în contextul cooperării cu NATO, al sprijinului pentru negocierile cu Iranul în format E3+3 sau al creării în Kazahstan a unei bănci internaționale a combustibilului; salută ambiția Kazahstanului de a se implica activ în calitate de mediator/intermediar în chestiuni legate de securitatea internațională care vizează întreaga regiune; îndeamnă autoritățile din Kazahstan să își onoreze angajamentele internaționale pe care și le-au asumat, inclusiv cele legate de statul de drept și independența sistemului judecătoresc;

10. invită Kazahstanul să creeze, inclusiv prin reforme juridice necesare, un climat în care activiștii opoziției, jurnaliștii și juriștii să își poată exercita liber activitățile; subliniază angajamentul UE de a sprijini Kazahstanul în acest efort;

11. invită Kazahstanul să își revizuiască legislația privind religia și să reducă restricțiile impuse înregistrării și practicării religiilor;

12. subliniază importanța respectării și promovării dreptului lucrătorilor de a crea sindicate independente, de a organiza greve și de a purta negocieri colective cu patronatul, în conformitate cu obligațiile ce îi revin Kazahstanului în temeiul dreptului internațional din domeniul drepturilor omului;

13. salută dialogul cu delegația Comisiei de la Veneția cu privire la noul cod de procedură penală și încurajează aprofundarea cooperării cu Comisia de la Veneția în vederea valorificării la maximum a experienței acesteia; subliniază că obiectivul reformei ar trebui să fie consolidarea independenței sistemului judecătoresc și a statului de drept, precum și îndeplinirea standardelor internaționale; își reafirmă apelul privind reforma articolului 164 referitor la „incitarea la tulburări sociale” și invită SEAE să monitorizeze îndeaproape reforma și conținutul noii legi;

14. își reafirmă apelul adresat autorităților din Kazahstan de a finaliza aplicarea planului de acțiune existent în domeniul drepturilor omului, valorificând recomandările Comisiei de la Veneția și asistența tehnică acordată de UE în cadrul Inițiativei privind statul de drept; încurajează și sprijină eforturile Kazahstanului de a elabora un nou plan de acțiune în domeniul drepturilor omului pentru 2013-2020; invită autoritățile din Kazahstan să colaboreze cu ONG-urile;

15. salută dialogurile periodice dintre UE și Kazahstan privind drepturile omului; subliniază importanța dialogurilor privind drepturile omului purtate de UE și autoritățile din Kazahstan și salută abordarea constructivă de care dă dovadă Kazahstanul; solicită consolidarea dialogurilor care pot duce la înființarea unui forum în care să poată fi abordate deschis diverse problematici; subliniază că aceste dialoguri trebuie să fie eficace și axate pe rezultate și, acolo unde este posibil, trebuie să implice reprezentanți ai societății civile;

16. salută programele internaționale de schimb de studenți înființate de guvernul kazah; subliniază impactul fundamental pe care îl au aceste sejururi peste hotare în ceea ce privește educația democratică a studenților din Kazahstan; salută sprijinul oferit de autoritățile kazahe acestor studenți la întoarcere;

17. solicită UE, în special SEAE, să monitorizeze îndeaproape evoluția situației din Kazahstan, să își exprime îngrijorările în fața autorităților kazahe atunci când este necesar, să ofere asistență și să informeze regulat Parlamentul; de asemenea, solicită delegației UE din Astana să joace un rol mai activ în monitorizarea situației, inclusiv prin urmărirea proceselor de judecată și prin efectuarea de vizite în închisori;

18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, precum și Guvernului și Parlamentului Kazahstanului.

(1)

P7_TA(2012)0089.

(2)

P7_TA(2011)0588.

(3)

JO C 224 E, 19.8.2010, p. 30.

(4)

P7_TA(2012)0459.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate