PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la recentele violențe din Irak
9.10.2013 - (2013/2874(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
Verts/ALE (B7‑0446/2013)
ECR (B7‑0447/2013)
S&D (B7‑0458/2013)
PPE (B7‑0459/2013)
ALDE (B7‑0462/2013)
José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Cristian Dan Preda, Alejo Vidal‑Quadras, Bernd Posselt, Mariya Gabriel, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Roberta Angelilli, Laima Liucija Andrikienė, Andrzej Grzyb, Petri Sarvamaa, Monica Luisa Macovei, Eija-Riitta Korhola, Philippe Boulland, Jean Roatta, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Giovanni La Via, Sari Essayah, Krzysztof Lisek, Tokia Saïfi, Martin Kastler, Bogusław Sonik în numele Grupului PPE
Véronique De Keyser, Ana Gomes, Silvia Costa, Maria Eleni Koppa, Pino Arlacchi, Corina Crețu, Joanna Senyszyn, Liisa Jaakonsaari, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mitro Repo, Marc Tarabella, Antigoni Papadopoulou, María Muñiz De Urquiza în numele Grupului S&D
Jelko Kacin, Louis Michel, Alexander Graf Lambsdorff, Marietje Schaake în numele Grupului ALDE
Tarja Cronberg, Barbara Lochbihler, Nicole Kiil-Nielsen, Raül Romeva i Rueda în numele Grupului Verts/ALE
Charles Tannock, Struan Stevenson, Ryszard Antoni Legutko, Tomasz Piotr Poręba, Ryszard Czarnecki, în numele Grupului ECR
Jaroslav Paška
Rezoluția Parlamentului European referitoare la recentele violențe din Irak
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Irakul, în special cea din 14 martie 2013 referitoare la „Irak: situația critică a minorităților, inclusiv a turkmenilor irakieni”[1],
– având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă part, și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak[2],
– având în vedere Documentul de strategie comun pentru Irak (2011-2013) al Comisiei,
– având în vedere „Raportul privind drepturile omului în Irak: ianuarie-iunie 2012”, prezentat în comun de Misiunea ONU de asistență din Irak (UNAMI) și de Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului la 19 decembrie 2012,
– având în vedere raportul nr. 144 al Grupului Internațional de Criză, din 14 august 2013, privind Orientul Mijlociu, intitulat „Make or Break: Iraq’s Sunnis and the State”,
– având în vedere datele ONU privind numărul victimelor înregistrate în septembrie, publicate la 1 octombrie 2013,
– având în vedere declarația de la 29 iulie 2013 a Secretarului General al ONU Ban Ki‑moon, îndemnând liderii de a îndepărta Irakul „de prăpastie”,
– având în vedere declarația de la 1 septembrie 2013 a Secretarului General al ONU Ban Ki‑moon cu privire la evenimentele tragice din Camp Ashraf care au condus la moartea a 52 de persoane,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință ,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Irakul este parte,
– având în vedere articolele 122 alineatul (5) și 110 alineatul (4) din regulamentul său de procedură,
– având în vedere declarația din 5 septembrie 2013 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Catherine Ashton, referitoare la recentele violențe din Irak,
A. întrucât Irakul se confruntă în continuare cu probleme politice, socioeconomice și de securitate grave și întrucât scena politică din această țară este extrem de fragmentată și afectată de violență și de politici sectare, în detrimentul grav al aspirațiilor legitime ale poporului irakian de pace, prosperitate și o tranziție autentică spre democrație;
B. întrucât, conform datelor privind numărul victimelor publicate de UNAMI, 979 de irakieni au fost uciși și alți 2 133 au fost răniți în acte de terorism și violență în septembrie 2013; întrucât Bagdad a fost guvernoratul cel mai afectat în septembrie 2013 cu 1 429 de victime civile (418 de persoane ucise și 1 011 rănite), urmat de Ninewa, Diyala, Salahuddin și Anbar; întrucât Kirkuk, Erbil, Babil, Wasit, Dhi-Qar și Basra au înregistrat, de asemenea, victime;
C. întrucât impactul violenței asupra populației civile rămâne în continuare la un nivel îngrijorător de ridicat și continuă să crească, ducând până la 5 000 de civili uciși și 10 000 de răniți de la începutul anului 2013, acestea fiind cele mai ridicate cifre din ultimii cinci ani;
D. întrucât probleme sociale și economice grave - sărăcia la scară largă, nivelul ridicat al șomajului, stagnarea economică, degradarea mediului și lipsa serviciilor publice de bază - continuă să afecteze o parte importantă a populației; întrucât numeroase demonstrații pașnice revendicând mai multe drepturi sociale, economice și politice continuă să fie reprimate sistematic și cu impunitate de către forțele de securitate;
E. întrucât constituția irakiană garantează egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, precum și „drepturi administrative, politice, culturale și de educație pentru diferitele naționalități;”
F. întrucât Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak, în special clauza sa privind drepturile omului, subliniază că dialogul politic dintre UE și Irak ar trebui să se axeze pe drepturile omului și consolidarea instituțiilor democratice,
1. condamnă cu fermitate recentele acte de terorism și intensificarea violenței sectare care amenință țara cu pericolul de a reveni la conflictele sectare și provoacă temeri privind posibilitatea ca acest conflict să se extindă la întreaga regiune; atrage atenția asupra faptului că deși violența are caracteristici sectare, cauzele sale sunt mai degrabă politice decât religioase;
2. transmite condoleanțe familiilor și prietenilor persoanelor decedate sau rănite;
3. condamnă recentele atacuri din: 3 septembrie 2013, în care cel puțin 60 de persoane au fost ucise, în principal în districtele șiite din Bagdad; 15 septembrie 2013, în care peste 40 de persoane au fost ucise în explozii pe tot teritoriul Irakului majoritatea vizând zonele șiite; 21 septembrie 2013, în care cel puțin 60 de persoane au fost ucise la o înmormântare în Sadr City, Bagdad; 30 septembrie 2013, în care cel puțin 54 de persoane au fost ucise în explozii ale unor mașini capcană în principal în districtele șiite din Bagdad; 5 octombrie 2013, în care cel puțin 51 de persoane au fost ucise și peste 70 rănite într-un atac sinucigaș cu bombă în Bagdad vizând pelerini șiiți din districtul al-Adhamiya, în timp ce cel puțin alte 12 persoane au fost ucise și 25 rănite într-un alt atentat sinucigaș cu bombă care a avut loc într-o cafenea din Balad, în nordul Bagdadului în aceeași zi; 6 octombrie 2013, în care cel puțin 12 copii cu vârste cuprinse între șase și doisprezece ani au fost uciși și mulți alții răniți într-un atentat sinucigaș cu bombă care a avut loc în apropierea unei școli primare din satul turkmen șiit Qabak; 7 octombrie 2013, în care cel puțin 22 de persoane au fost ucise într-un nou val de explozii în Bagdad și 8 octombrie 2013, în care cel puțin nouă persoane au fost ucise în explozia unei mașini capcană și în atacuri care vizau forțele de securitate din nordul țării;
4. condamnă cu fermitate atacurile forțelor irakiene asupra Camp Ashraf din 1 septembrie 2013, în care 52 de refugiați iranieni au fost uciși, șapte locuitori răpiți, inclusiv șase femei care, conform declarației Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Catherine Ashton, ar fi reținute în Bagdad și solicită eliberarea lor imediată și necondiționată; își exprimă sprijinul cu privire la munca UNAMI care încearcă să transfere în afara Irakului aproximativ 3 000 de locuitori;
5. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la noul val de instabilitate și solicită liderilor politici irakieni din toate mediile etnice și religioase, să colaboreze pentru a pune capăt violenței sectare și neîncrederii și pentru a reuni poporul irakian;
6. solicită atât Guvernului irakian, cât și guvernelor regionale să condamne atacurile și să organizeze o anchetă internațională independentă rapidă și completă a recentelor atacuri teroriste din regiune și solicită guvernului irakian să coopereze pe deplin cu această anchetă pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați;
7. își exprimă îngrijorarea cu privire la propagarea violenței din conflictul din Siria spre Irak, unde rebelii jihadiști având legături cu „Statul islamic al Irakului”, grup militant sunit care cuprinde militanți al-Qaeda, au câștigat teren;
8. solicită de urgență liderilor politici, religioși și civili, precum și forțelor de securitate să înceapă să colaboreze pentru a opri vărsarea de sânge și să asigure că toți cetățeni irakieni beneficiază de aceeași protecție;
9. solicită guvernului irakian și liderilor politici să adopte măsurile necesare pentru a asigura securitatea și protecția întregii populații din Irak, în special a persoanelor din rândul minorităților vulnerabile; solicită guvernului irakian să asigure că forțele de securitate respectă statul de drept și normele internaționale;
10. solicită comunității internaționale și UE să sprijine guvernul irakian prin promovarea inițiativelor de dialog național, de consolidare a statului de drept și de asigurare a unor servicii de bază, cu scopul de a crea un stat irakian sigur, stabil, unit, prosper și democratic, în care drepturile politice și drepturile omului sunt protejate;
11. solicită autorităților irakiene, având în vedere că situația securității a agravat problemele pentru grupurile mai vulnerabile precum femeile, tinerii și militanții pentru drepturile fundamentale, inclusiv sindicaliștii, să ia măsuri urgente pentru a acorda mai multe resurse programelor care vizează remedierea situației;
12. încurajează dialogul religios între clericii suniți și șiiți ca fiind un instrument necesar pentru rezolvarea conflictului; consideră că recentele discuții între Statele Unite și Iran pot oferi, de asemenea, o oportunitate Irakului de a reprezenta o punte între cele două părți, având în vedere că este una dintre singurele țări care menține relații puternice cu ambele părți; solicită liderilor iranieni să se angajeze în mod constructiv în stabilizarea regiunii;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Consiliului ONU pentru drepturile omului.