Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la drepturile omului și democrație în Pakistan, în special Rezoluția din 12 martie 2014 referitoare la rolul regional al Pakistanului și relațiile sale politice cu UE(1), Rezoluția din 10 octombrie 2013 referitoare la recentele cazuri de violență și persecuție împotriva creștinilor, în special în Peshawar(2), Rezoluția din 10 martie 2011 referitoare la Pakistan, în special la uciderea lui Shahbaz Bhatti(3), Rezoluția din 20 ianuarie 2011 referitoare la situația creștinilor în contextul libertății religioase(4) și Rezoluția din 20 mai 2010 referitoare la libertatea religioasă în Pakistan(5),

–   având în vedere articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–   având în vedere articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–   având în vedere declarațiile Înaltului Reprezentant al UE Catherine Ashton referitoare la atacul asupra comunității creștine din Peshawar din 23 septembrie 2013 și la asasinarea lui Shahbaz Bhatto la 2 martie 2011;

–   având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie și credință,

–   având în vedere rapoartele Raportorului Special al ONU pentru libertatea de religie și convingeri,

–   având în vedere Raportul raportorului special al ONU privind libertatea religioasă sau de credință și Raportul raportorului special al ONU privind independența judecătorilor și a avocaților (Addendum: Misiunea în Pakistan) din 4 aprilie 2013,

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la Raportul anual 2012 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, în care condamnă persecutarea creștinilor și a altor minorități religioase(6),

–   având în vedere Planul de angajament pe cinci ani UE-Pakistan din martie 2012, care conține o serie de priorități cum sunt buna guvernare și dialogul privind drepturile omului, precum și cel de Al doilea dialog strategic UE-Pakistan din 25 martie 2014, strâns legat de acesta,

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 11 martie 2013 referitoare la Pakistan, în care acesta reafirmă așteptările UE referitoare la promovarea și la respectarea drepturilor omului și condamnă toate actele de violență, inclusiv cele săvârșite împotriva minorităților religioase(7),

–   având în vedere articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât un cuplu creștin, Shafqat Emmanuel și Shagufta Kausar, a fost condamnat la moarte la 4 aprilie 2014 sub acuzația că ar fi trimis un SMS insultător la adresa Profetului Mahomed; întrucât cei doi și-au negat vina și au declarat că pierduseră telefonul de pe care a fost trimis mesajul cu ceva timp înainte de trimiterea acestuia;

B.  întrucât Sawan Masih, un creștin pakistanez din Lahore, a fost condamnat la moarte la 27 martie 2014 pentru blasfemie împotriva Profetului Mahomed; întrucât, la anunțarea acuzațiilor care i se aduc lui Masih, a izbucnit o revoltă violentă în cartierul creștin Joseph Colony din orașul Lahore, în cursul căreia numeroase clădiri au fost arse din temelii, printre care și două biserici;

C. întrucât Asia Bibi, o creștină din Punjab, a fost arestată în iunie 2009 și condamnată la moarte în noiembrie 2010, fiind acuzată de blasfemie; întrucât, după o așteptare de câțiva ani, apelul ei a ajuns în cele din urmă în fața instanței superioare din Lahore; întrucât, pentru primele două înfățișări, din ianuarie și martie 2014, președinții completelor de judecată se pare că au fost în concediu;

D. întrucât adolescenta creștină Rimsha Masih, în vârstă de 14 ani, acuzată pe nedrept că ar fi profanat Coranul, a fost achitată în 2012 după ce s-a constatat că fusese victima unei înscenări, iar vinovatul a fost arestat; întrucât, cu toate acestea, tânăra a fost nevoită să părăsească țara împreună cu familia ei;

E.  întrucât creștinii, care reprezintă aproximativ 1,6 % din populația Republicii Islamice Pakistan, suferă din cauza prejudecăților și a unor acte sporadice de violență săvârșite de mulțimi; întrucât majoritatea creștinilor pakistanezi duc o viață precară, temându-se deseori de acuzații de blasfemie, un subiect care poate provoca izbucniri violente din partea populației; întrucât alți câțiva creștini sunt închiși în prezent, fiind acuzați de blasfemie;

F.  întrucât Mohammad Asghar, cetățean britanic care suferă de o boală psihică și care locuiește în Pakistan, a fost arestat sub acuzația că ar fi trimis scrisori către diferiți demnitari, în care susținea că e un profet, și a fost condamnat la moarte în ianuarie 2014;

G. întrucât alt cetățean britanic, Massud Ahmad, în vârstă de 72 de ani, membru al comunității religioase Ahmaddiya, a fost doar de curând eliberat pe cauțiune după ce a fost arestat în 2012 fiind acuzat că a citat din Coran iar acest lucru este considerat blasfemie în cazul membrilor comunității Ahmaddiya care nu sunt recunoscuți drept musulmani și cărora le este interzis să „se comporte ca musulmanii” conform punctului 298-C din Codul penal;

H. întrucât în diferite părți ale provinciei Sindh au fost atacate cinci temple hinduse (în Tharparkar, Hyderabad și Larkana) în ultimele luni și întrucât trei băieți hinduși au fost acuzați de blasfemie în Badin (Sindh) deoarece au vopsit niște semne cu spray în timpul festivalului hindus al culorilor, Holi, și se află în prezent în arest;

I.   întrucât în special membrii comunității Shia Hazara cad zilnic victimă crimelor și migrației forțate din cauza înmulțirii actelor de violență sectară în Pakistan; întrucât, conform estimărilor, peste 10 000 de hinduși au părăsit provincia deoarece răpirile pentru răscumpărare au devenit un fenomen obișnuit în ultimii trei ani;

J.   întrucât legile referitoare la blasfemie din Pakistan fac ca, pentru minoritățile religioase, exprimarea liberă sau angajarea deschisă în activități religioase să constituie un pericol; întrucât, de mai mulți ani, mai multe cazuri în care acestea au fost aplicate au cauzat preocupare la nivel mondial, deoarece acuzațiile sunt adeseori motivate de dorința de răzbunare, de câștiguri materiale sau de intoleranță religioasă și deoarece aceste legi încurajează o cultură a milițiilor civile, oferind mulțimilor o platformă pentru hărțuieli și atacuri; întrucât, în cadrul mecanismelor ONU din domeniul drepturilor omului, Pakistanului i s-a solicitat să abroge legile privind blasfemia, sau cel puțin să instituie imediat garanții care să prevină abuzurile îndreptate împotriva cetățenilor, proveniți adeseori din rândul comunităților minoritare;

K. întrucât doar în 2013 s-au raportat sute de crime de onoare; întrucât acestea reprezintă doar forma de agresiune cea mai vizibilă îndreptată împotriva femeilor, având în vedere numărul ridicat de cazuri de violență domestică și de căsătorii forțate;

L.  întrucât Pakistanul joacă un rol important în consolidarea stabilității din Asia de Sud și ar trebui, prin urmare, să dea un exemplu, întărind statul de drept și drepturile omului;

M. întrucât Uniunea Europeană a acordat recent Pakistanului statutul SGP+ (sistemul generalizat de preferințe plus), cu condiția punerii în aplicare a convențiilor aplicabile din domeniul drepturilor omului,

1.  își exprimă profunda preocupare cu privire la creșterea semnificativă a numărului actelor de violență sectară și de intoleranță religioasă săvârșite împotriva minorităților, la atacurile asupra lăcașurilor de cult, inclusiv a bisericilor creștine, și la represiunea continuă a femeilor din Pakistan;

2.  este îngrijorat cu privire la efectele acestor acte de violențe asupra dezvoltării viitoare a societății pakistaneze, ținând cont de provocările socioeconomice cu care se confruntă țara; subliniază că este în interesul pe termen lung al Pakistanului ca toți cetățenii săi să beneficieze de o securitate sporită;

3.  își exprimă profunda preocupare cu privire la faptul că legile controversate privind blasfemia sunt susceptibile de abuzuri care pot afecta persoanele de toate religiile din Pakistan; își exprimă în special preocuparea cu privire la faptul că legile privind blasfemia, care au fost contestate public de către fostul ministru Shahbaz Bhatti și de către fostul guvernator Salman Taseer, sunt în prezent utilizate pe scară tot mai largă împotriva creștinilor și a altor minorități religioase din Pakistan;

4.  reamintește autorităților pakistaneze că au obligația, conform legislației internaționale, să respecte libertatea de exprimare și libertatea de gândire, libertatea de conștiință, libertatea religioasă și libertatea de credință; solicită autorităților pakistaneze să elibereze deținuții condamnați pentru blasfemie și să anuleze pedepsele cu moartea în cadrul apelului; solicită autorităților pakistaneze să garanteze independența tribunalelor, statul de drept și procesele echitabile, conform standardelor internaționale în materie de proceduri judiciare; solicită, de asemenea, autorităților pakistaneze să asigure protecție suficientă tuturor celor implicați în procesele de blasfemie, inclusiv protejând judecătorii de presiunea publică, protejând acuzații și familiile și comunitățile acestora de furia mulțimii și oferind soluții persoanelor achitate care nu se pot însă întoarce în locul de origine;

5.  condamnă cu fermitate aplicarea pedepsei cu moartea, indiferent de circumstanțe; solicită Guvernului pakistanez să transpună de urgență moratoriul de facto privind pedeapsa cu moartea în abolirea efectivă a acesteia;

6.  invită Guvernul pakistanez să efectueze o analiză aprofundată a legilor privind blasfemia și a aplicării actuale a acestora – prevăzute la secțiunile 295 și 298 din Codul Penal – pentru presupusele acte de blasfemie, în special având în vedere pedepsele cu moartea pronunțate recent; încurajează guvernul să reziste presiunii din partea grupurilor religioase și a unor forțe politice din opoziție, care susțin menținerea acestor legi;

7.  face apel la Guvern să accelereze reformele madrasselor prin stabilirea unui curriculum de bază care să respecte standardele internaționale, acordând o atenție specială înlăturării din programa școlară a oricăror materiale care instigă la ură și introducerii cursurilor de toleranță comunitară și religioasă în programa de bază; invită Comisia să dea curs solicitărilor anterioare de revizuire a manualelor școlare finanțate de UE care conțin texte ce instigă la ură;

8.  face apel de urgență la Guvernul și la Parlamentul pakistanez să introducă reforme ale sistemului juridic oficial, pentru a descuraja recursul la structurile informale, cum sunt jirga și panchayat, și să mărească substanțial resursele financiare și umane ale acestuia, în special la nivelul tribunalelor de primă instanță;

9.  condamnă cu fermitate toate actele de violență săvârșite împotriva comunităților religioase, precum și toate tipurile de discriminare și intoleranță pe motiv de religie și credință; invită Guvernul pakistanez să intervină pentru a proteja victimele actelor de violență în masă comise din motive religioase și în special să interzică discursul public care instigă la ură, și încurajează toți pakistanezii să colaboreze pentru a promova și a asigura toleranța și înțelegerea reciprocă; îndeamnă autoritățile pakistaneze să îi urmărească în justiție pe cei care incită la ură și fac acuzații false de blasfemie;

10. reamintește că libertatea religioasă și drepturile minorităților sunt garantate prin Constituția Pakistanului; salută măsurile în favoarea minorităților religioase adoptate de Guvernul pakistanez începând din noiembrie 2008, ca de pildă fixarea unei cote de 5 % pentru minorități în sectorul posturilor federale, recunoașterea unor sărbători legale nemusulmane și declararea Zilei naționale a minorităților;

11. îndeamnă, cu toate acestea, Guvernul pakistanez să își întețească eforturile în vederea îmbunătățirii înțelegerii interreligioase, să combată în mod activ ostilitatea religioasă din partea actorilor societali, intoleranța religioasă, actele de violență și intimidare, precum și impresia de impunitate;

12. este profund îngrijorat de situația dificilă a femeilor și a fetelor provenite din rândul minorităților, care suferă adeseori de două ori mai mult decât bărbații, din cauza convertirilor cu forța și a violențelor sexuale la care sunt supuse; îndeamnă autoritățile pakistaneze să îmbunătățească protecția și despăgubirea victimelor, precum și condamnarea vinovaților;

13. subliniază că dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religioasă este un drept fundamental al omului; își exprimă preocuparea cu privire la tendința recentă a Pakistanului de a limita libertatea de gândire, de exprimare și de informare prin blocarea și controlarea unor servicii de internet utilizate pe scară largă; invită Guvernul să pună capăt cenzurii internetului și să revizuiască atât proiectul de lege privind combaterea terorismului, cât și pe cel privind ONG-urile, deoarece acestea ar limita în mod semnificativ independența și libertatea ONG-urilor de a-și desfășura activitatea și ar putea duce la întreruperea programelor din Pakistan ale ONG-urilor internaționale;

14. subliniază rolul important al Pakistanului în consolidarea stabilității întregii regiuni; încurajează Pakistanul să joace un rol constructiv în promovarea securității în Afganistan și îndeamnă, prin urmare, Guvernul pakistanez să consolideze respectarea drepturilor fundamentale ale omului în propria țară, precum și în întreaga regiune;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei Europene / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, precum și Guvernului și Parlamentului Pakistanului.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0208. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0422. (3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 179. (4) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 53. (5) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 147. (6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0575. (7) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/135946.pdf