PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la dizolvarea ONG-ului „Memorial” (laureat al Premiului Saharov în 2009) din Rusia
22.10.2014 - (2014/2903(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
ECR (B8‑0164/2014)
PPE (B8‑0165/2014)
Verts/ALE (B8‑0168/2014)
S&D (B8‑0170/2014)
ALDE (B8‑0172/2014)
Cristian Dan Preda, Jaromír Štětina, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Giovanni La Via, Tunne Kelam, Luděk Niedermayer, Gabrielius Landsbergis, Agnieszka Kozłowska‑Rajewicz, Andrzej Grzyb, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Monica Luisa Macovei, Dubravka Šuica, Seán Kelly, Michaela Šojdrová, Petri Sarvamaa, Eduard Kukan, Lara Comi, László Tőkés, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Jeroen Lenaers, Andrej Plenković, Jiří Pospíšil, David McAllister, Lorenzo Cesa, Pavel Svoboda, Franck Proust, Ivana Maletić, Arnaud Danjean, Jerzy Buzek în numele Grupului PPE
Josef Weidenholzer, Knut Fleckenstein, Richard Howitt, Ana Gomes, Liisa Jaakonsaari, Nicola Caputo, Krystyna Łybacka, Tonino Picula, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Goffredo Maria Bettini, Andi Cristea, Vilija Blinkevičiūtė, Marc Tarabella, Hugues Bayet, Afzal Khan, Doru‑Claudian Frunzulică în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Ryszard Antoni Legutko, Anna Elżbieta Fotyga, Tomasz Piotr Poręba, Ryszard Czarnecki, Beata Gosiewska, Karol Karski, Zbigniew Kuźmiuk, Roberts Zīle, Jussi Halla-aho, Branislav Škripek, Marek Józef Gróbarczyk în numele Grupului ECR
Johannes Cornelis van Baalen, Dita Charanzová, Louis Michel, Juan Carlos Girauta Vidal, Ramon Tremosa i Balcells, Marietje Schaake, Martina Dlabajová, Gérard Deprez, Pavel Telička, Jozo Radoš, Ivan Jakovčić, Izaskun Bilbao Barandica, Petr Ježek, Antanas Guoga, Javier Nart în numele Grupului ALDE
Tamás Meszerics, Heidi Hautala, Barbara Lochbihler, Peter Eriksson, Helga Trüpel, Bart Staes, Reinhard Bütikofer, Ernest Urtasun, Indrek Tarand, Ulrike Lunacek în numele Grupului Verts/ALE
Marie-Christine Vergiat, Helmut Scholz, Merja Kyllönen, Ignazio Corrao, Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la dizolvarea ONG-ului „Memorial” (laureat al Premiului Saharov în 2009) din Rusia
Parlamentul European,
– având în vedere recomandările și rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special Recomandările sale adresate Consiliului din 23 octombrie 2012[1] și din 2 aprilie 2014[2] referitoare la stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnitsky, precum și Rezoluțiile sale din 13 iunie 2013 referitoare la statul de drept în Rusia[3] și din 13 martie 2014 referitoare la Rusia: condamnarea manifestanților implicați în evenimentele din Piața Bolotnaia[4],
– având în vedere faptul că, în 2009, Parlamentul a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire organizației „Memorial”, un ONG din Rusia care militează, printre altele, pentru drepturile deținuților politici din această țară,
– având în vedere declarația din 26 martie 2013 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la situația ONG-urilor din Federația Rusă,
– având în vedere Constituția Rusiei, în special articolul 118, care prevede că, în Federația Rusă, justiția este administrată doar de către instanțe, precum și articolul 120, care prevede că judecătorii sunt independenți și subordonați doar Constituției Rusiei și legislației federale,
– având în vedere consultările dintre UE și Rusia privind drepturile omului, din 28 noiembrie 2013,
– având în vedere declarația Ombudsmanului pentru drepturile omului din Federația Rusă, Vladimir Lukin, din 4 martie 2014, referitoare la manifestațiile din Moscova și la măsurile luate de autoritățile de aplicare a legii,
– având în vedere actualul Acord de parteneriat și cooperare care instituie un parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte (APC), precum și negocierile privind un nou acord UE-Rusia, care au fost suspendate,
– având în vedere „Parteneriatul pentru modernizare”, inițiat în 2010 la Rostov-pe-Don și angajamentul exprimat de conducerea rusă în ceea ce privește statul de drept ca bază fundamentală pentru modernizarea Rusiei,
– având în vedere Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1998,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Federația Rusă, ca membră cu drepturi depline a Consiliului Europei, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și a ONU s-a angajat să respecte principiile democrației, statul de drept și drepturile omului; întrucât, din cauza unor încălcări grave ale statului de drept și a adoptării unor legi restrictive în ultimele luni, se manifestă îngrijorări crescânde în ceea ce privește respectarea de către Rusia a obligațiilor sale internaționale și naționale; întrucât Uniunea Europeană a oferit în mod repetat asistență suplimentară și expertiză în domeniu pentru a ajuta Rusia să se modernizeze și să-și respecte ordinea constituțională și de drept, în concordanță cu standardele Consiliului Europei;
B. întrucât situația drepturilor omului din Rusia s-a deteriorat în ultimii ani, iar autoritățile ruse au adoptat o serie de legi care conțin dispoziții ambigue, acestea fiind utilizate pentru a impune restricții suplimentare opoziției și societății civile și pentru a limita libertatea de exprimare și de întrunire;
C. întrucât legea rusă privind „agenții străini”, adoptată în iulie 2012, impune ONG-urilor care primesc finanțare din străinătate și care desfășoară o „activitate politică” să depună o cerere pentru a fi incluse pe o listă guvernamentală specială a agenților străini, ceea ce înseamnă că ele vor face obiectul unui control și mai strict din partea guvernului; de asemenea, legea prevede obligația de a include în toate publicațiile, comunicatele de presă și rapoartele acestor ONG-uri precizarea că aceste materiale au fost produse de un agent străin; întrucât legea a fost modificată în mai 2014 pentru a-i permite Ministerului Justiției din Rusia să înregistreze aceste ONG-uri în calitate de „agenți străini”;
D. întrucât punerea în aplicare a acestei legi s-a concretizat prin măsuri drastice, cum ar fi raiduri ale poliției, confiscarea proprietăților, amenzi administrative și alte măsuri menite să împiedice și să descurajeze organizațiile societății civile să își desfășoare activitatea; întrucât 13 dintre principalele organizații din domeniul drepturilor omului au depus o plângere comună la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, contestând legea privind „agenții străini”; întrucât această plângere este supusă în prezent examinării;
E. întrucât numeroase organizații pentru apărarea drepturilor omului din Rusia și de la nivel internațional au declarat că măsurile disproporționate și acțiunile agresive ale forțelor de securitate au condus la escaladarea violențelor, urmată de o serie de arestări arbitrare în rândul protestatarilor; întrucât liderii partidelor și ai mișcărilor de opoziție sunt ținta unor acțiuni de hărțuire ale autorităților ruse, unii dintre aceștia fiind deținuți sub acuzații diverse;
F. întrucât mai multe procese și proceduri judiciare din ultimii ani au pus sub semnul întrebării independența și imparțialitatea instituțiilor judiciare din Federația Rusă; întrucât aceste acțiuni în justiție trebuie privite în contextul mai larg al agravării fenomenelor de represiune, persecuție și încălcare a drepturilor omului în Rusia, care se concretizează, printre altele, prin arestări, pedepse cu închisoarea și procese motivate politic, cazurile cele mai cunoscute fiind cel al lui Serghei Magnitsky, al lui Mihail Hodorkovsky și al lui Alexei Navalnâi;
G. întrucât autoritățile ruse își extind programele de supraveghere în masă; întrucât aceste programe, combinate cu legislația care limitează libertatea ONG-urilor, reprezintă un instrument foarte puternic care le permite autorităților ruse să supravegheze și să oprime vocile opoziției;
H. întrucât „Memorial” reprezintă o organizație din Rusia care și-a început activitatea în 1987 și care militează pentru protejarea patrimoniului istoric și a drepturilor societății civile, având drept obiective principale sprijinirea democrației, promovarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului în sfera politicii și în spațiul public și întrucât această organizație a fost înființată la inițiativa unui grup de disidenți politici din perioada sovietică, sub patronajul lui Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel;
I. întrucât Ministerul Justiției din Rusia urmărește desființarea organizației „Memorial”, deoarece aceasta reunește peste 50 de agenții independente regionale de la nivel național în cadrul unei singure organizații-umbrelă, care nu are un sediu principal; întrucât, în conformitate cu legislația federală, o organizație poate fi clasificată drept „națională” numai dacă este reprezentată în mai mult de jumătate dintre regiunile Rusiei prin intermediul unor organizații „regionale” înregistrate oficial; întrucât „Memorial” este înregistrată la Ministerul Justiției începând din 1992;
J. întrucât organizația „Memorial”, prin intermediul liderilor săi, și-a exprimat opoziția fermă și a adoptat o poziție critică față de agresiunea comisă de Rusia împotriva Ucrainei, solicitând președintelui Putin să pună capăt acesteia;
K. întrucât, în 2009, Parlamentul European a acordat Premiul Saharov organizației „Memorial”;
L. întrucât, la 23 mai 2014, o instanță din Moscova a dispus înregistrarea Centrului pentru Drepturile Omului „Memorial” în calitate de „agent străin”, ca urmare a „activității sale politice” din domeniul drepturilor omului; întrucât ONG-ul a refuzat, ulterior, să se înregistreze sub această denumire injustă și a decis să își lichideze structura existentă și să își continue activitatea fără a fi înregistrat pe teritoriul Federației Ruse;
M. întrucât, la 13 octombrie 2014, Ministerul Justiției din Rusia a inițiat o acțiune în justiție cu scopul de a dizolva organizația „Memorial”, motivul invocat fiind, conform informațiilor disponibile, acela că organizația și asociațiile afiliate acesteia nu erau înregistrate în mod corespunzător;
N. întrucât ONG-ul „Memorial” se confruntă în prezent cu pericolul dizolvării în urma hotărârii Curții Supreme în procesul de la 13 noiembrie 2014;
O. întrucât ONG-ul „Memorial” are de mult timp probleme cu autoritățile ruse, inclusiv în ceea ce privește etichetarea sa drept „agent străin” de către Ministerul Justiției în iulie 2014, organizația fiind forțată să își închidă biroul din Cecenia după asasinarea militantei pentru drepturile omului, Natalia Estemirova, care investiga în acea perioadă cazuri de răpiri și crime, și întrucât „Memorial” este prima organizație care a primit ordinul de lichidare în legătură cu centrul său de combatere a discriminării ADC din St. Petersburg (care apăra drepturile populației rome din Rusia, ale lucrătorilor migranți din Asia Centrală și Caucaz și ale tătarilor din Crimeea) pentru că nu a fost înregistrat ca „agent străin”;
P. întrucât surse independente de presă online și-au văzut site-urile blocate în urma noilor modificări aduse Legii privind informațiile, tehnologiile informațiilor și protecția informațiilor adoptată în februarie 2014; întrucât printre acestea se numără Grani.ru, Kasparov.ru, EJ.ru, precum și blogul militantului din opoziție, Aleksei Navalny, de pe site-ul postului de radio Echo din Moscova și Livejournal.com; întrucât canalul de televiziune din opoziție Dozhd (Rain), canal de televiziune independent, nu mai poate difuza în anumite regiuni,
1. condamnă ferm apelul Ministerului Justiției pe lângă Curtea Supremă în vederea închiderii organizației independente pentru drepturile omului „Memorial” și audierea programată pentru 13 noiembrie 2014 și îndeamnă Ministerul Justiției să își retragă procesul înainte de audiere; subliniază că „Memorial” joacă un rol esențial în construirea valorilor democratice și promovarea drepturilor omului în Rusia;
2. solicită autorităților ruse să pună capăt tuturor actelor de hărțuire, inclusiv la nivel judiciar, dirijate împotriva Societății „Memorial”, a Centrului pentru Drepturile Omului al „Memorial”, a membrilor lor și a tuturor apărătorilor drepturilor omului din Federația Rusă și să se asigure că își pot desfășura activitățile legitime în toate circumstanțele fără nicio interferență;
3. subliniază că Mihail Fedotov, președintele Consiliul prezidențial pentru societatea civilă și drepturile omului a declarat că nu există niciun temei juridic pentru închiderea ONG-ului „Memorial” și că audierea în fața Curții Supreme ar trebui să fie amânată pentru o dată ulterioară celei de 19 noiembrie 2014, când este programată o conferință a organizației în cursul căreia sunt așteptate schimbări în structura sa organizațională cu scopul respectării legislației ruse;
4. consideră că legea privind „agenții străini” încalcă angajamentele Rusiei față de Consiliul Europei și OSCE; consideră totodată că definiția „activității politice” desfășurate de ONG-urile care acceptă finanțare străină este atât de vastă încât permite practic guvernului să controleze aproape orice activitate organizată care are legătură cu viața publică; prin urmare, îndeamnă Rusia să abroge legile care conțin dispoziții ce nu respectă angajamentele internaționale și constituționale ale Rusiei privind drepturile omului;
5. își exprimă profunda îngrijorare față de modificările ulterioare aduse în mai 2014 la legea privind „agenții străini” care în prezent permit Ministerului Justiției să înregistreze grupuri ca „agenți străini” după bunul plac, fără consimțământul acestora;
6. subliniază că în urma revizuirii acestei legi, Ministerul Justiției a înregistrat imediat primele 15 grupuri și că o serie de ONG-uri luptă acum în instanță – fără succes – împotriva eforturilor autorităților de a le forța să se înregistreze;
7. subliniază că aceste ONG-uri (Centrul pentru Drepturile Omului al „Memorial”, Fundația Verdict Public, AGORA și JURIX) sunt îndeosebi cunoscute pentru că oferă asistență juridică victimelor manipulării politice a justiției, militanților societății civile care sunt persecutați și protestatarilor pașnici, militanților LGTB și victimelor violenței forțelor de poliție, jucând un rol esențial în construirea valorilor democratice și promovarea drepturilor omului în Rusia;
8. solicită autorităților ruse să garanteze respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în toate circumstanțele în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și instrumentele internaționale și regionale pentru drepturile omului ratificate de Federația Rusă, precum și să respecte dreptul tuturor cetățenilor de a-și exercita drepturile universale ale omului și libertățile fundamentale; invită autoritățile ruse să respecte prevederile Declarației Comitetului de miniștri al Consiliul Europei privind acțiunile Consiliul Europei pentru îmbunătățirea protecției apărătorilor drepturilor omului și promovarea activităților lor;
9. își exprimă profunda îngrijorare față de nerespectarea de către Rusia a obligațiilor juridice internaționale la care a subscris în calitate de membră a Consiliului Europei și OSCE, a drepturilor fundamentale ale omului și a statului de drept, consacrate de Convenția europeană a drepturilor omului și de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP);
10. își exprimă profunda îngrijorare față de condițiile din ce în ce mai precare în care se află societatea civilă critică din Rusia, în special acele organizații care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor omului și libertăților democratice și exprimă critici la adresa politicilor statului; îndeamnă cu fermitate Rusia să inverseze tendința actuală, să garanteze că acești cetățeni și organizații își pot desfășura activitățile legitime fără niciun impediment și să promoveze angajamentul societății civile critice;
11. subliniază faptul că în Federația Rusă libertatea de întrunire este garantată în temeiul articolului 31 din Constituția Rusiei și al Convenției europene a drepturilor omului, Rusia fiind semnatară a acestei convenții, ceea ce obligă autoritățile din Rusia la respectarea acesteia; invită Federația Rusă să respecte principiile statului de drept, libertății de exprimare și libertății de întrunire;
12. invită Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/HR) și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să se asigure că cazurile tuturor celor persecutați pe motive politice sunt discutate în reuniunile cu omologii ruși și că li se solicită în mod oficial reprezentanților Rusiei la aceste reuniuni să răspundă în legătură cu fiecare caz;
13. solicită președinților Consiliului și Comisiei, precum și Înaltului Reprezentant, să urmărească în continuare îndeaproape aceste cazuri, să aducă în discuție aceste probleme sub diferite forme și în cadrul diferitelor reuniuni cu Rusia și să informeze Parlamentul cu privire la schimburile desfășurate cu autoritățile din Rusia;
14. îndeamnă Înaltul Reprezentant și SEAE să garanteze că UE profită de orice oportunitate pentru a-și continua dialogul cu organizațiile societății civile din Rusia și a le sprijini, inclusiv cu organizațiile care depun eforturi pentru promovarea valorilor democrației, drepturilor omului și statului de drept;
15. îndeamnă Comisia și SEAE să majoreze asistența financiară acordată societății civile din Rusia, în etapa de programare în curs a instrumentelor financiare ale UE, și să includă Forumul societății civile UE-Rusia în instrumentul de parteneriat pentru a asigura un sprijin pe termen lung credibil și sustenabil;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.
- [1] JO C 68 E, 7.3.2014, p. 13.
- [2] Texte adoptate, P7_TA(2014)0258.
- [3] Texte adoptate, P7_TA(2013)0284.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2014)0253.