PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh
3.2.2016 - (2016/2529(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
Verts/ALE (B8-0149/2016)
ECR (B8-0154/2016)
ALDE (B8-0157/2016)
S&D (B8-0159/2016)
PPE (B8-0161/2016)
EFDD (B8-0162/2016)
Lars Adaktusson, Cristian Dan Preda, Elmar Brok, Andrej Plenković, Antonio Tajani, Michael Gahler, Mariya Gabriel, David McAllister, Michèle Alliot-Marie, Esther de Lange, Kinga Gál, Tunne Kelam, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Lorenzo Cesa, Roberta Metsola, Davor Ivo Stier, Therese Comodini Cachia, Barbara Matera, Milan Zver, Marijana Petir, Anna Záborská, Philippe Juvin, Andrey Kovatchev în numele Grupului PPE
Knut Fleckenstein, Josef Weidenholzer, Richard Howitt, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Biljana Borzan, Silvia Costa, Andrea Cozzolino, Andi Cristea, Miriam Dalli, Viorica Dăncilă, Isabella De Monte, Doru-Claudian Frunzulică, Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Adam Gierek, Neena Gill, Michela Giuffrida, Ana Gomes, Maria Grapini, Theresa Griffin, Enrique Guerrero Salom, Sylvie Guillaume, Sergio Gutiérrez Prieto, Cătălin Sorin Ivan, Liisa Jaakonsaari, Afzal Khan, Jeppe Kofod, Javi López, Costas Mavrides, Marlene Mizzi, Luigi Morgano, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Momchil Nekov, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Emilian Pavel, Vincent Peillon, Tonino Picula, Kati Piri, Miroslav Poche, Liliana Rodrigues, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Daciana Octavia Sârbu, Olga Sehnalová, Monika Smolková, Renato Soru, Tibor Szanyi, Claudia Tapardel, Marc Tarabella, Patrizia Toia, István Ujhelyi, Elena Valenciano, Nicola Caputo în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Angel Dzhambazki, Raffaele Fitto, Ruža Tomašić, Jana Žitňanská, Arne Gericke, Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki, Karol Karski, Jadwiga Wiśniewska, Kosma Złotowski, Tomasz Piotr Poręba, Beatrix von Storch în numele Grupului ECR
Javier Nart, Nedzhmi Ali, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Gérard Deprez, Martina Dlabajová, José Inácio Faria, Marian Harkin, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Valentinas Mazuronis, Louis Michel, Norica Nicolai, Urmas Paet, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Pavel Telička, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Paavo Väyrynen, Renate Weber în numele Grupului ALDE
Bodil Valero în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Isabella Adinolfi în numele Grupului EFDD
referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Irak[1], din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților[2], în special punctul 4, din 27 noiembrie 2014 referitoare la Irak: răpirea și maltratarea femeilor[3], din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, în special în contextul Statului Islamic[4], în special punctul 27, din 12 martie 2015 referitoare la atacurile și răpirile recente comise de ISIS/Daesh în Orientul Mijlociu, în special asupra asirienilor[5], în special punctul 2, din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință[6], în special punctele 129 și 211, din 12 martie 2015 referitoare la prioritățile UE pentru Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 2015[7], în special punctele 66 și 67, din 30 aprilie 2015 referitoare la persecutarea creștinilor în întreaga lume, în legătură cu uciderea unor studenți în Kenya de către grupul terorist al-Shabaab[8], în special punctul 10 din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Daesh[9],
– având în vedere Recomandarea sa din 18 aprilie 2013 adresată Consiliului privind principiul responsabilității de a proteja al Organizației Națiunilor Unite (R2P)[10],
– având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie 2015 referitoare la Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea ISIL/Daesh, din 20 octombrie 2014 referitoare la criza provocată de ISIL/Daesh în Siria și Irak, din 30 august 2014 referitoare la Irak și Siria, din 14 aprilie 2014 și din 12 octombrie 2015 referitoare la Siria și din 15 august 2014 referitoare la Irak,
– având în vedere Decizia 2003/335/JAI a Consiliului din 8 mai 2003 privind cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război[11],
– având în vedere: Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere; Orientările UE privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional; Liniile directoare ale UE privind violențele împotriva femeilor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa femeilor; Orientările politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; Orientările UE privind copiii și conflictele armate; Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului; Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, și Orientările UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI),
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria,
– având în vedere Rezoluția 2091 (2016) din 27 ianuarie 2016 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la luptătorii străini din Siria și Irak,
– având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, din 25 august 2014, privind persecuțiile „oribile”, generalizate și sistematice la care este supusă populația civilă din Irak,
– având în vedere recentele rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Irak și Siria, în special Rezoluția 2249 (2015) prin care sunt condamnate atacurile teroriste comise recent de ISIS și Rezoluția 2254 (2015) prin care se susține foaia de parcurs a procesului de pace din Siria și se stabilește un calendar al negocierilor,
– având în vedere rezoluția S-22/1 adoptată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 3 septembrie 2014 privind situația drepturilor omului în Irak având în vedere abuzurile comise de așa-numitul „Stat Islamic al Irakului și Levantului” și de grupări afiliate acestuia,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,
– având în vedere Convenția ONU din 1984 împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 9 decembrie 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, în special articolele 5-8,
– având în vedere cadrul analitic al Biroului Consilierului special al ONU pentru prevenirea genocidului (OSAPG),
– având în vedere declarația din 12 august 2014 a Consilierului special al Secretarului General al ONU pentru prevenirea genocidului și a Consilierului special al Secretarului General al ONU pentru responsabilitatea de a proteja cu privire la situația din Irak,
– având în vedere raportul Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 27 martie 2015 privind situația drepturilor omului în Irak având în vedere abuzurile comise de așa-numitul Stat Islamic al Irakului și Levantului și de grupări afiliate acestuia, în special punctul 16 referitor la încălcările comise de ISIS - atacurile îndreptate împotriva grupurilor religioase și etnice,
– având în vedere declarația din 13 octombrie 2015 a Consilierului special al Secretarului General al ONU pentru prevenirea genocidului și a Consilierului special al Secretarului General al ONU pentru responsabilitatea de a proteja cu privire la agravarea fenomenului de incitare la violență din motive religioase în Siria,
– având în vedere raportul Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană prezentat în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului la 13 august 2015, în special punctele 165-173,
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, astfel cum s-a recunoscut în Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 2249 (2015), ideologia extremistă și violentă a așa-numitei „ISIS/Daesh”, atacurile teroriste comise de acesta, atacurile sale brutale și sistematice comise constant și la scară largă împotriva populațiilor civile, încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, inclusiv actele comise din motive religioase sau etnice, precum și distrugerea patrimoniului cultural și traficul cu bunuri culturale constituie o amenințare mondială, fără precedent, la adresa păcii și securității internaționale;
B. întrucât minoritățile religioase și etnice, cum ar fi comunitățile creștină (caldeeană/siriacă/asiriană, melkită și armeană), yazidită, turkmenă, shabak, kaka’e, sabea-mandeană, kurdă și șiită, precum și mulți arabi și musulmani sunniți sunt ținte ale așa-numitei „ISIS/Daesh”; întrucât mulți au fost omorâți, uciși în mod brutal, bătuți, extorcați, răpiți și torturați; întrucât au fost făcuți sclavi (în special femeile și fetele, care sunt supuse și altor forme de violență sexuală), au fost convertiți cu forța și au fost victime ale căsătoriilor forțate și ale traficului cu persoane; întrucât și copiii au fost recrutați cu forța; întrucât au fost vandalizate moschei, monumente, altare, biserici și alte lăcașuri de cult, morminte și cimitire;
C. întrucât genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, indiferent de locul și de perioada în care sunt comise, nu trebuie lăsate nepedepsite, și întrucât urmărirea lor efectivă în justiție trebuie asigurată prin măsuri la nivel național, prin intensificarea cooperării internaționale, precum și prin Curtea Penală Internațională și prin justiția penală internațională;
D. întrucât genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război preocupă toate statele membre ale UE, acestea fiind hotărâte să coopereze pentru a preveni astfel de crime și a pune capăt impunității persoanelor care le comit, în conformitate cu Poziția comună 2003/444/PESC a Consiliului din 16 iunie 2003;
E. întrucât Rezoluția 2249 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU autorizează statele membre care au capacitatea de a face acest lucru să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Carta Organizației Națiunilor Unite, și cu dreptul internațional în materie de drepturilor omului, refugiați și ajutor umanitar, pe teritoriul controlat de ISIS/Daesh, în Siria și Irak, să își intensifice și să își coordoneze eforturile pentru a preveni actele teroriste și a pune capăt acestora;
F. întrucât definiția juridică internațională a genocidului, în conformitate cu articolul II din Convenția ONU din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, include următoarele cuvinte: „oricare dintre următoarele acte comise cu intenția de a distruge, integral sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios, cum ar fi: (a) uciderea membrilor grupului; (b) rănirea fizică sau mentală gravă a membrilor grupului; (c) crearea în mod deliberat a unor condiții de viață pentru grupul vizat menite să ducă la distrugerea lui fizică integrală sau parțială; (d) aplicarea unor măsuri care au ca scop prevenirea nașterilor în cadrul grupului; și (e) transferul forțat al copiilor dintr-un grup în alt grup”; întrucât, potrivit articolului III din convenția menționată, sunt susceptibile de pedeapsă nu numai genocidul, ci și înțelegerea în vederea comiterii genocidului, incitarea directă și publică la genocid și complicitatea la genocid;
G. întrucât, începând din 2014, aproximativ 5 000 de yazidiți au fost uciși, iar mulți alții au fost torturați sau convertiți cu forța la islam; întrucât cel puțin 2 000 de femei yazidite au fost supuse sclaviei și au devenit victime ale căsătoriei forțate și ale traficului de ființe umane; întrucât fete în vârstă de doar șase au fost violate, iar copiii yazidiți au fost recrutați cu forța ca soldați pentru așa-numita ISIS/Daesh; întrucât există dovezi clare privind existența unor gropi comune ale yazidiților răpiți de către așa-numita ISIS/Daesh;
H. întrucât în noaptea zilei de 6 august 2014 peste 150 000 de creștini s-au refugiat în fața ofensivei așa-numitei „ISIS/Daesh” în Mosul, Qaraqosh și alte sate din Câmpia Nineveh, fiind jefuiți de toate bunurile, și întrucât aceștia sunt în prezent strămutați în partea de nord a Irakului, trăind în condiții precare; întrucât așa-numita „ISIS/Daesh” a capturat persoanele care nu au reușit să plece din Mosul și din Câmpia Nineveh și întrucât femeile și copiii nemusulmani au fost făcuți sclavi, unii fiind vânduți, iar alții uciși cu brutalitate și filmați de făptași;
I. întrucât în februarie 2015, după ce a atacat mai multe comunități agricole de pe malul sudic al râului Khabur din provincia Hassakeh din nord-estul țării, așa-numita „ISIS/Daesh” a răpit peste 220 de creștini asirieni și întrucât, până în prezent, numai câteva persoane au fost eliberate, soarta celorlalte fiind necunoscută;
J. întrucât în mai multe rapoarte elaborate de organe ale ONU, inclusiv de consilierul special privind prevenirea genocidelor al Secretarului General al ONU, de consilierul special privind responsabilitatea de a proteja al Secretarului General al ONU și de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, s-a declarat că actele comise de așa-numita „ISIS/Daesh” ar putea constitui crime de război, crime împotriva umanității și genocid;
K. întrucât, conform constatărilor și rapoartelor întocmite de Comisia internațională independentă de anchetă, persoanele aparținând minorităților etnice și religioase care se opun așa-numitei „ISIS/Daesh” și altor grupări teroriste, miliții și grupări armate nestatale în zonele aflate sub controlul de facto al acestora sunt în continuare persecutate;
L. întrucât, potrivit principiilor responsabilității de a proteja (R2P), dacă un stat (sau o entitate nestatală) nu își poate proteja, în mod evident, populația sau este chiar autorul unor astfel de crime, comunitatea internațională are responsabilitatea de a întreprinde acțiuni colective pentru a proteja populația, în conformitate cu Carta ONU;
M. întrucât, în temeiul dreptului internațional, fiecare persoană are dreptul să trăiască după cum îi dictează propria conștiință și este liberă să aibă convingeri religioase și nereligioase și să și le schimbe; întrucât liderii politici și religioși au datoria, la toate nivelurile, de a lupta împotriva extremismului și de a promova respectul reciproc între persoane și între grupurile religioase,
1. condamnă din nou cu fermitate așa-numita „ISIS/Daesh” și abuzurile flagrante comise de aceasta în materie de drepturile omului, care constituie crime împotriva umanității și crime de război conform Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), și subliniază că ar trebui luate măsuri pentru ca acestea să fie considerate drept genocid de către Consiliul de Securitate al ONU; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu vizarea deliberată de către acest grup terorist a membrilor comunităților creștină (caldeeni/asirieni/siriaci, melchiți, armeni), yazidită, turkmenă, șiită, shabak, sabeeană, kaka’e și sunnită care nu sunt de acord cu interpretarea pe care o dă acest grup Islamului, în încercările sale de a extermina orice minoritate religioasă și etnică din zonele aflate sub controlul său;
2. își exprimă opinia potrivit căreia persecuția, atrocitățile și crimele internaționale constituie crime de război și crime împotriva umanității; subliniază așa-numita „ISIS/Daesh” comite genocide împotriva creștinilor și yazidiților, precum și a altor minorități etnice și religioase care nu sunt de acord cu interpretarea pe care aceasta o dă Islamului, iar acest lucru presupune, prin urmare, adoptarea unor măsuri în temeiul Convenției Națiunilor Unite din 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid; consideră că persoanele care, în mod intenționat, din motive religioase și etnice, participă la comploturi în vederea comiterii unor atrocități și crime internaționale, planifică, comit sau încearcă să comită, sprijină atrocități sau crime internaționale, incită la comiterea acestora sau sunt complici la acestea ar trebui deferite justiției și urmărite penal pentru încălcări ale dreptului internațional, și anume crime de război, crime împotriva umanității și genocid;
3. îndeamnă toate părțile contractante ale Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, semnată la Paris la 9 decembrie 1948, precum și părțile contractante ale altor acorduri internaționale relevante, în special statele membre ale UE, să prevină pe teritoriul lor crimele de război, crimele împotriva umanității și actele de genocid; îndeamnă Siria și Irakul să accepte jurisdicția Curții Penale Internaționale;
4. îndeamnă membrii Consiliului de Securitate al ONU să sprijine sesizarea de către același Consiliu de Securitate a Curții Penale Internaționale, în scopul de a investiga încălcările comise în Irak și Siria de către așa-numita „ISIS/Daesh” împotriva creștinilor, yazidiților și a minorităților etnice și religioase
5. îndeamnă toate părțile contractante ale Convenției ONU din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, precum și părțile contractante ale altor acorduri internaționale privind prevenirea și reprimarea crimelor de război, crimelor împotriva umanității și actelor de genocid, în special autoritățile competente ale țărilor care sprijină, cooperează sau finanțează în orice fel sau sunt complice la aceste crime, inclusiv populațiile respective, să-și îndeplinească toate obligațiile legale ce decurg din convenție și din alte acorduri internaționale de acest tip;
6. îndeamnă autoritățile competente ale țărilor care sprijină, cooperează sau finanțează în orice fel, direct sau indirect, sau sunt complice la aceste crime de război, crime împotriva umanității și acte de genocid să-și îndeplinească toate obligațiile legale ce decurg din dreptul internațional și să pună capăt acestor practici inacceptabile care provoacă daune enorme societăților irakiană și siriană și destabilizează puternic țările vecine, precum și pacea și securitatea internaționale;
7. reamintește că Rezoluția 2253 a Consiliului de Securitate al ONU le-a impus statelor membre ale ONU obligația juridică de a interzice acordarea oricărui tip de asistență așa-numitei „ISIS/Daesh” și altor organizații teroriste, în special furnizarea de arme și de asistență financiară, inclusiv comerțul ilegal cu petrol, și le îndeamnă să considere acest tip de asistență drept un delict, în conformitate cu legislația națională; reamintește că nerespectarea de către unele state membre a acestei recomandări ar constitui o încălcare a dreptului internațional și ar impune celorlalte state membre obligația juridică de a pune în aplicare rezoluția Consiliului de Securitate al ONU, luând măsuri pentru a aduce în fața justiției persoanele și entitățile responsabile;
8. condamnă în termeni categorici distrugerea siturilor și artifactelor religioase și culturale de către așa-numita „ISIS/Daesh”, ceea ce constituie un atac la adresa patrimoniului cultural al tuturor locuitorilor din Siria și Irak și al umanității, în general; invită toate statele să depună mai multe eforturi în ceea ce privește desfășurarea unor anchete penale și să își intensifice cooperarea judiciară pentru a identifica toate grupurile responsabile de traficul ilegal de bunuri culturale și de distrugerea și deteriorarea patrimoniului cultural ce aparține întregii umanități din Siria, Irak și din regiuni mai largi din Orientul Mijlociu și Africa de Nord;
9. îndeamnă toate țările aparținând comunității internaționale, inclusiv statele membre ale UE, să contribuie în mod activ la combaterea radicalizării și să-și îmbunătățească sistemele juridice și jurisdicționale pentru a-i împiedica pe resortisanții și cetățenii lor să întreprindă călătorii pentru a se alătura așa-numitei „ISIS/Daesh“ și să participe la încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, precum și se asigure că, dacă ei întreprind aceste acțiuni, sunt urmăriți penal cât mai curând posibil, inclusiv pentru incitare pe internet la comiterea crimelor respective și pentru acordarea de sprijin în acest sens;
10. solicită UE să instituie un reprezentant special permanent pentru libertatea de religie și de credință;
11. recunoaște, sprijină și solicită să fie respectat de către toți dreptul inalienabil al tuturor minorităților etnice, religioase sau de alt fel care trăiesc în Irak și Siria de a putea să trăiască și în continuare în patria lor tradițională și istorică cu demnitate, în condiții de egalitate și siguranță, precum și de a-și putea practica pe deplin și în mod liber religia și credințele, fără a fi supuse vreunei forme de constrângere, violență ori discriminare; este de opinie că pentru a pune capăt suferințelor și exodului în masă al creștinilor, yazidiților și al altor comunități din regiune este stringentă nevoie de o declarație clară și fără echivoc a liderilor politici și religioși locali, prin care să sprijine prezența lor în continuare și drepturile lor depline și egale în calitate de cetățeni ai țărilor lor;
12. solicită comunității internaționale și statelor membre ale acesteia, inclusiv UE și statelor sale membre, să asigure condițiile de securitate și perspectivele de viitor necesare pentru toate persoanele care au fost obligate să-și părăsească țara de origine sau au fost strămutate cu forța, pentru a le putea garanta cât mai curând posibil dreptul de a se întoarce în țările de origine, de a-și păstra casele, terenurile, proprietățile și bunurile, precum și bisericile și siturile lor religioase și culturale și pentru a le permite să se bucure de o viață și de un viitor pline de demnitate;
13. recunoaște că persecuțiile actuale ale unor grupuri religioase și etnice din Orientul Mijlociu reprezintă un factor care contribuie la migrația în masă și la strămutarea internă;
14. subliniază că este important ca comunitatea internațională să ofere protecție și ajutor în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv protecție militară și ajutor militar, grupurilor deosebit de vulnerabile vizate de așa-numita „ISIS/Daesh” și de alte organizații teroriste din Orientul Mijlociu, cum ar fi minoritățile etnice și religioase, precum și ca aceste persoane să participe la viitoarele soluții politice durabile; invită toate părțile implicate în conflict să respecte drepturile universale ale omului și să înlesnească furnizarea de ajutor umanitar și asistență prin toate canalele posibile; solicită crearea de coridoare umanitare; consideră că o parte din răspunsul la provocarea deosebit de dificilă pe care o reprezintă asigurarea unei protecții temporare pentru milioane de refugiați în urma conflictului din Siria și Irak ar putea fi crearea de refugii sigure, protejate de forțe aflate sub mandatul ONU;
15. își reafirmă sprijinul deplin și activ pentru eforturile diplomatice internaționale și munca depusă de trimisul special al ONU, Staffan de Mistura, care au drept obiectiv lansarea, la Geneva, în zilele care urmează, a negocierilor de pace dintre toate părțile siriene, la care vor participa toți actorii mondiali și regionali relevanți, precum și sprijinul pentru propunerile acestuia de încetare a focului la nivel local; solicită UE și comunității internaționale să exercite presiuni asupra tuturor donatorilor pentru ca aceștia să-și îndeplinească promisiunile și să se angajeze pe deplin în acordarea de sprijin financiar pentru țările-gazdă, în special în perioada premergătoare conferinței din 4 februarie 2016 de la Londra a donatorilor pentru Siria;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului din Siria, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, instituțiilor Organizației de Cooperare Islamică (OIC), Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (Consiliul de Cooperare al Golfului sau CCG), Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului de Securitate al ONU și Consiliului Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2014)0011.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2014)0027.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2014)0066.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2015)0040.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2015)0071.
- [6] Texte adoptate, P8_TA(2015)0076.
- [7] Texte adoptate, P8_TA(2015)0079.
- [8] Texte adoptate, P8_TA(2015)0178.
- [9] Texte adoptate, P8_TA(2015)0179.
- [10] Texte adoptate, P7_TA(2013)0180.
- [11] JO L 118, 14.5.2003, p. 12.