Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Parteneriatul estic, la Ucraina și la Federația Rusă,

–  având în vedere rapoartele misiunii de evaluare a situației drepturilor omului în Crimeea efectuate de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE-BIDDO), precum și de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale (ICMN),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și Declarația Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP),

–  având în vedere deciziile Consiliului European (din 21 martie, 27 iunie și 16 iulie 2014) prin care se impun sancțiuni împotriva Federației Ruse ca urmare a anexării ilegale de către aceasta a Crimeei,

–  având în vedere Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU din 27 martie 2014 intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”,

–  având în vedere raportul organizației Freedom House privind „Libertatea în lume în 2016”, care realizează o evaluare a situației libertăților politice și civice din Crimeea, în urma anexării ilegale a acesteia, și apreciază că aceasta este „lipsită de libertate”,

–  având în vedere Hotărârea din 26 aprilie 2016 a așa-zisei Curți Supreme din Crimeea, care a declarat că Mejlis-ul poporului tătar din Crimeea este o organizație extremistă și a interzis activitatea acestuia în peninsula Crimeea,

–  având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 14 aprilie 2016 referitoare la suspendarea activităților Mejlis-ului tătarilor din Crimeea, precum și din 26 aprilie 2016 privind decizia „Curții Supreme” din Crimeea de a interzice activitățile Mejlis-ului,

–  având în vedere declarația Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 26 aprilie 2016, prin care acesta îndeamnă abrogarea interdicției referitoare la Mejlis, precum și declarația Secretarului General al Consiliului Europei din 26 aprilie 2016 potrivit căreia interdicția Mejlis-ului riscă să vizeze comunitatea tătară din Crimeea în ansamblul ei,

–  având în vedere Protocolul de la Minsk din 5 septembrie 2014 și Memorandumul de la Minsk din 19 septembrie 2014 privind implementarea planului de pace în 12 puncte,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Federația Rusă a anexat în mod ilegal Crimeea și orașul Sevastopol și, prin urmare, este un stat ocupant care a încălcat dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, Actul final de la Helsinki, Memorandumul de la Budapesta din 1994 și Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă din 1997;

B.  întrucât Uniunea Europeană și comunitatea internațională și-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea față de situația drepturilor omului din teritoriile ocupate și de persecutarea sistematică a celor care nu recunosc noile autorități; întrucât aceste așa-zise autorități au vizat comunitatea locală a tătarilor din Crimeea, majoritatea acestora opunându-se ocupării peninsulei de către Rusia și boicotând așa-numitul referendum din 16 martie 2014; întrucât instituțiile și organizațiile tătarilor din Crimeea sunt identificate din ce în ce mai mult ca „extremiste”, iar membri marcanți ai comunității tătare din Crimeea sunt sau riscă să fie arestați drept „teroriști”; întrucât abuzurile împotriva tătarilor includ răpiri, dispariții forțate, acte de violență, tortură și execuții extrajudiciare pe care autoritățile de facto nu le-au cercetat și urmărit penal, precum și probleme juridice sistemice în ceea ce privește drepturile de proprietate și de înregistrare;

C.  întrucât liderilor tătari din Crimeea, inclusiv Mustafa Jemilev și Rafat Ciubarov, li s-a interzis deja să intre în Crimeea și întrucât aceștia sunt în prezent autorizați să facă acest lucru, dar sub amenințarea arestării - având aceeași soartă ca numeroși alți membri ai Mejlis-ului și activiști tătari din Crimeea, precum și ca persoanele strămutate; întrucât, potrivit datelor furnizate de către Guvernul Ucrainei, peste 20 000 de tătari au fost nevoiți să părăsească Crimeea ocupată și să se mute pe teritoriul continental al Ucrainei;

D.  întrucât liderul poporului tătar din Crimeea, Mustafa Jemilev, care în trecut a petrecut 15 de ani în închisorile sovietice, a publicat o listă cu numele a 14 tătari din Crimeea care sunt prizonieri politici ai așa-numitelor autorități ruse din Crimeea, inclusiv Ahtem Çiygoz, primul vicepreședinte al Mejlis-ului, care este deținut la Simferopol în așteptarea procesului; solicită să se acorde o atenție deosebită stării sănătății sale și subliniază că este important ca procesul său să fie public și să fie monitorizat de către Consiliul Europei și de alte organizații internaționale;

E.  întrucât Federația Rusă a restricționat accesul Crimeii în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizației Națiunilor Unite și Consiliului Europei, fără a menționa ONG-urile din domeniul drepturilor omului și jurnaliști independenți; întrucât blocarea accesului face sarcina de monitorizare a situației drepturilor omului în Crimeea și de raportare cu privire la aceasta foarte dificilă;

F.  întrucât toți membrii comunității de tătari din Crimeea, o populație indigenă din Crimeea, au fost deportați cu forța către alte regiuni ale fostei URSS în 1944 și li s-a interzis să se întoarcă până în 1989; întrucât, la 12 noiembrie 2015, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut faptul că deportarea tătarilor din Crimeea în anul 1944 constituie un act de genocid și a stabilit data de 18 mai ca Zi de comemorare;

G.  întrucât, la 26 aprilie 2016, așa-numita Curtea Supremă din Crimeea s-a pronunțat în favoarea unei cereri din partea așa-numitului procuror general din Crimeea, Natalia Poklonskaia, care acuza Mejlis, organul reprezentativ al tătarilor din Crimeea de la înființarea sa în 1991, care a beneficiat de un statut juridic deplin din mai 1999, de extremism, terorism, încălcări ale drepturilor omului, acțiuni ilegale și acte de sabotaj împotriva autorităților;

H.  întrucât Mejlis a fost declarată organizație extremistă și inclusă în lista Ministerului de justiție din Rusia a ONG-urilor ale căror activități trebuie să fie suspendate; întrucât, în consecință, activitățile Mejlis au fost interzise în Crimeea și în Rusia; întrucât această interdicție s-ar putea aplica la mai mult de 2 500 de membri ai acestui organ din 250 de sate și orașe din Crimeea;

I.  întrucât decizia așa-numitului procuror general și a Curții Supreme din Crimeea fac parte integrantă din politica de represiune și intimidări din partea Federației Ruse, care sancționează această minoritate pentru loialitatea față de statul ucrainean în timpul anexării ilegale a peninsulei cu doi ani în urmă;

J.  întrucât există o încălcare evidentă a dreptului umanitar internațional (inclusiv cea de-a patra Convenție de la Haga din 1907, cea de-a patra Convenție de la Geneva din 1949 și Protocolul adițional I din 1977), în temeiul căruia o putere de ocupație nu poate judeca civili pentru infracțiunile care au avut loc înainte de ocupație și dreptul penal din teritoriile ocupate rămân în vigoare;

1.  condamnă cu fermitate decizia așa-numitei Curți Supreme din Crimeea de interzicere a Mejlis care reprezintă poporul tătar din Crimeea și solicită anularea imediată a acesteia; consideră că această decizie constituie persecutarea sistematică și directă a tătarilor din Crimeea, precum și o acțiune motivată politic menită să intimideze și mai mult reprezentanții legitimi ai comunității tătare; subliniază importanța acestui organ decizional ales democratic care reprezintă tătarii din Crimeea;

2.  evidențiază faptul că interzicerea Mejlis a poporului tătar din Crimeea, care este organul reprezentativ recunoscut și legitim al populațiilor indigene din Crimeea, va oferi un teren fertil pentru stigmatizarea și discriminarea tătarilor din Crimeea și încălcarea drepturilor omului și libertăților civile fundamentale și este o încercare de a-i expulza din Crimeea, care este patria lor istorică; este preocupat de faptul că etichetarea Mejlis ca o organizație extremistă poate conduce la acuzații suplimentare, în conformitate cu dispozițiile Codului penal al Federației Ruse;

3.  reamintește că interzicerea Mejlis implică interdicția de a se reuni, de a-și publica opiniile în mass media, de a organiza manifestări publice sau de a utiliza conturi bancare; solicită UE să furnizeze sprijin financiar pentru activitățile Mejlis în timp ce acesta se află în exil; solicită intensificarea finanțării pentru organizațiile de apărare a drepturilor omului care sunt active în numele Crimeii;

4.  reamintește trista a doua aniversare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă la 20 februarie 2014; își reiterează condamnarea severă a acestui act, care constituie o încălcare a dreptului internațional; își exprimă angajamentul ferm față de politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeii și de sancțiunile impuse ulterior și solicită să se ia în considerare posibilitatea de a extinde lista persoanelor care fac obiectul sancțiunilor UE în ceea ce privește interzicerea Mejlis; invită toate statele membre să adere strict la lista respectivă; regretă vizitele în Crimeea - organizate fără consimțământul autorităților ucrainene — de unii politicieni din statele membre ale UE, inclusiv membri ai parlamentelor naționale și ai Parlamentului European, și invită parlamentarii să se abțină de la astfel de vizite în viitor;

5.  confirmă încă o dată angajamentul său deplin față de suveranitatea, independența politică, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional și față de alegerea sa liberă și suverană de a urma o traiectorie europeană; invită toate părțile să acționeze imediat pentru reintegrarea pașnică a Peninsulei Crimeea din Ucraina ocupate în ordinea juridică, prin intermediul dialogului politic și în deplină conformitate cu dreptul internațional; consideră că restabilirea controlului Ucrainei asupra peninsulei reprezintă un element fundamental pentru restabilirea unor relații de cooperare cu Federația Rusă, inclusiv pentru suspendarea sancțiunilor legate de Crimeea;

6.  condamnă restricțiile severe impuse libertății de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică, inclusiv cu ocazia unor evenimente comemorative tradiționale, precum aniversarea deportării tătarilor din Crimeea de către regimul totalitar al Uniunii Sovietice sub conducerea lui Stalin, sau cu ocazia reuniunilor culturale ale tătarilor din Crimeea;

7.  condamnă restricțiile impuse libertății presei în Crimeea, în special retragerea licenței celui mai mare canal de televiziune tătară din Crimeea, ATR; solicită redeschiderea acestui canal și a canalului de televiziune pentru copii Lale, precum și a postului de radio Meydan; consideră că aceste acte privează tătarii din Crimeea de un instrument esențial pentru menținerea identității lor culturale și lingvistice; constată înființarea noului post de televiziune Millet și solicită să i se asigure o independență editorială deplină;

8.  regretă profund limitarea sistematică a libertății de exprimare sub pretextul extremismului, precum și monitorizarea platformelor de comunicare socială cu scopul de a identifica activiști care nu recunosc noua ordine și care critică valabilitatea „referendumului” care a avut loc la 16 martie 2014; reamintește că o sută de state membre ale Adunării Generale a ONU au luat aceeași poziție prin adoptarea Rezoluției 68/262;

9.  reamintește că tătarii nativi din Crimeea au suferit nedreptăți istorice care au condus la deportarea lor masivă de către autoritățile sovietice și la deposedarea lor de terenuri și resurse; regretă faptul că politicile discriminatorii aplicate de către așa-numitele autorități împiedică restituirea acestor proprietăți și resurse sau sunt utilizate ca un instrument pentru a cumpăra sprijin;

10.  îndeamnă Federația Rusă, care, în temeiul dreptului internațional umanitar, poartă răspunderea finală în calitate de stat ocupant al Crimeii, să mențină ordinea juridică în Crimeea și să protejeze cetățenii împotriva hotărârilor sau măsurilor administrative și judiciare arbitrare, respectându-și, astfel, angajamentele pe care și le-a asumat în calitate de membru al Consiliului Europei, și să efectueze anchete internaționale independente cu privire la orice încălcări ale dreptului internațional sau ale drepturilor omului comise de forțele de ocupație și de așa-numitele autorități locale; solicită reactivarea Grupului de contact pentru familiile persoanelor dispărute;

11.  solicită să se asigure accesul permanent și neîngrădit al organismelor internaționale pertinente din domeniul drepturilor omului la Crimeea pentru ca acestea să monitorizeze situația drepturilor omului;

12.  salută inițiativa ucraineană de înființare a unui mecanism internațional de negociere pentru restabilirea suveranității Ucrainei asupra Crimeii în cadrul formatului „Geneva plus”, care ar trebui să includă implicarea directă a UE; invită Federația Rusă să înceapă negocieri cu Ucraina și cu alte părți în vederea retragerii forțelor de ocupație din Crimeea, să suspende embargourile în domeniul schimburilor comerciale și al energiei și să ridice starea de urgență în Crimeea;

13.  solicită protejarea mediului multicultural istoric și tradițional din Crimeea și respectarea deplină a limbilor ucraineană și tătară, precum și a altor limbi minoritare și culturi distinctive; condamnă presiunea juridică exercitată asupra organizațiilor culturale și educaționale tătare din Crimeea, inclusiv asupra celor care se ocupă de copiii tătari din Crimeea;

14.  solicită Federației Ruse să ancheteze toate cazurile de torturare a deținuților reținuți în mod ilegal în Crimeea, inclusiv în cazul lui Ahtem Çiygoz, prim-vicepreședintele Mejlis, al lui Mustafa Degermendzhi și al lui Ali Asanov, care au fost arestați în Crimeea de către așa-numitele autorități locale pentru protestele pașnice pe care le-au desfășurat împotriva ocupației, și să garanteze întoarcerea lor în condiții de siguranță în Ucraina; își reiterează apelul pentru eliberarea lui Oleg Sențov și Oleksandr Kolchenko; îndeamnă Federația Rusă să pună capăt urmăririi penale motivate politic a disidenților și a militanților civici; condamnă transferarea lor ulterioară în Federația Rusă și acordarea forțată a cetățeniei ruse; invită Federația Rusă să coopereze îndeaproape cu Consiliul Europei și OSCE în cazurile menționate mai sus;

15.  solicită Serviciului European de Acțiune Externă și Consiliului să consolideze presiunea pe care o exercită asupra Federației Ruse pentru ca aceasta să permită accesul organizațiilor internaționale în Crimeea în scopul monitorizării situației drepturilor omului, având în vedere actualele încălcări grave ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale în peninsulă, și al instituirii unor mecanisme permanente de monitorizare internațională, bazate pe convenții; subliniază că orice prezență internațională pe teren ar trebui să fie bine coordonată, convenită cu Ucraina și sprijinită de principalele organizații internaționale din domeniul drepturilor omului;

16.  își reafirmă profunda îngrijorare cu privire la situația persoanelor LGBTI din Crimeea, care s-a înrăutățit substanțial în urma anexării rusești;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse, precum și Mejlis-ului poporului tătar din Crimeea.