Procedură : 2016/2695(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-0851/2016

Texte depuse :

RC-B8-0851/2016

Dezbateri :

PV 05/07/2016 - 14
CRE 05/07/2016 - 14

Voturi :

PV 06/07/2016 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0311

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 161kWORD 106k
4.7.2016
PE585.286v01-00}
PE585.287v01-00}
PE585.294v01-00}
PE585.295v01-00}
PE585.297v01-00} RC1
 
B8-0851/2016}
B8-0852/2016}
B8-0857/2016}
B8-0858/2016}
B8-0860/2016} RC1

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

Verts/ALE (B8-0851/2016)

ECR (B8-0852/2016)

EFDD (B8-0857/2016)

ALDE (B8-0858/2016)

PPE, S&D (B8-0860/2016)


referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE (2016/2695(RSP))


Christian Ehler, Lambert van Nistelrooij în numele Grupului PPE
Constanze Krehl, Soledad Cabezón Ruiz, Derek Vaughan în numele Grupului S&D
Evžen Tošenovský, Ruža Tomašić, Remo Sernagiotto, Raffaele Fitto, Angel Dzhambazki în numele Grupului ECR
Matthijs van Miltenburg, Lieve Wierinck, Iskra Mihaylova, Ivan Jakovčić, Fredrick Federley în numele Grupului ALDE
Bronis Ropė, Davor Škrlec, Ernest Maragall în numele Grupului Verts/ALE
Rosa D’Amato, David Borrelli, Isabella Adinolfi, Marco Zullo, Rolandas Paksas în numele Grupului EFDD
Barbara Kappel
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE (2016/2695(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 4, 162 și 174-190,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE(8),

–  având în vedere raportul Comisiei sale pentru dezvoltare regională referitor la politica de coeziune și la strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) (A8-0159/2016),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa investește din nou - Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

–  având în vedere publicația Comisiei din 22 februarie 2016, intitulată „Plan de investiții pentru Europa: noi orientări pentru combinarea fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice”;

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020(13),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014 intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2014 intitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate” (SWD(2014)0205),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (COM(2010)0553),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013 intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014 intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate”,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) și alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 reprezintă în continuare principalul instrument al UE menit să aducă UE mai aproape de cetățenii săi, aplicabil pentru toate regiunile, destinat investițiilor în economia reală și reprezentând, totodată, o expresie a solidarității europene prin extinderea creșterii și a prosperității și reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, care au fost exacerbate de criza economică și financiară;

B.  întrucât politica de coeziune ar trebui să fie în totalitate aliniată la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; întrucât politica de coeziune este construită în jurul celor trei fonduri ale sale - Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) - și este coordonată la un nivel mai general printr-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

C.  întrucât prin Regulamentul privind dispozițiile comune s-au stabilit dispoziții comune pentru toate aceste cinci fonduri - fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) -, normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;

D.  întrucât reforma recentă a politicii de coeziune a introdus un număr restrâns de obiective și priorități, generând o concentrare tematică și permițând totodată un anumit grad de flexibilitate și adaptare la anumite caracteristici; întrucât ea a asigurat, de asemenea, respectarea unui principiu de parteneriat consolidat și o guvernanță solidă pe mai multe niveluri, o abordare bine definită a dezvoltării teritoriale, sinergii consolidate între cele cinci fonduri, dar și cu alte programe și inițiative relevante (de exemplu Orizont 2020, Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială, COSME, LIFE, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+ și NER 300), simplificarea în continuare a normelor de aplicare, un sistem eficace de monitorizare și evaluare, un cadru de performanță transparent, norme clare de folosire a instrumentelor financiare, un sistem de gestionare și control solid și un sistem eficace de gestiune financiară;

E.  întrucât Comisia a adoptat, la 14 decembrie 2015, o comunicare privind contribuția fondurilor ESI la strategia de creștere a UE, la planul de investiții și la prioritățile Comisiei pentru următorii zece ani, care constituie raportul referitor la fondurile ESI și la implementarea lor până în prezent, prevăzut la articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune; întrucât comunicarea include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre privind acordurile de parteneriat, programele operaționale și principalele provocări pentru fiecare țară,

F.  întrucât logica consolidării sinergiilor dintre programul Orizont 2020 și fondurile ESI constă în crearea unor interacțiuni semnificative între strategiile de investiții și intervenții ca mod de a obține un impact considerabil asupra economiei, combinând investițiile în inovare direcționate către priorități de specializare inteligentă cu inițiative de cercetare și inovare la nivel mondial, asigurând astfel un impact mai mare al fondurilor,

1.  afirmă din nou că legăturile dintre politica de coeziune și alte politici, programe de finanțare și inițiative ale UE (Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, piața unică digitală, dezvoltarea rurală, uniunea energetică, uniunea pentru inovare și inițiativele emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020) au fost consolidate în cadrul strategic comun introdus de Regulamentul privind dispozițiile comune și, prin urmare, contribuie substanțial la consolidarea pieței unice și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin toate instrumentele și obiectivele sale, printre care se numără agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, strategiile pentru creștere inteligentă și specializare inteligentă, potențialele investiții publice pentru integrarea soluțiilor inovatoare pentru, printre altele, mediu, energie, sănătate, climă, digitalizare și transport;

2.  subliniază faptul că sinergiile menționate anterior sunt integrate încă din etapa de planificare strategică și necesită, prin urmare, chiar de la început, opțiuni și planificări strategice din partea regiunilor și a statelor membre pentru a identifica și crea oportunități, de exemplu, pentru promovarea excelenței în domeniile de specializare inteligentă; subliniază că, în cazul programului Orizont 2020, aceste demersuri constau în măsuri de sensibilizare, furnizarea de informații (în special cu privire la rezultatele cercetării din PC7 și proiectele din Orizont 2020), implicarea în campanii de comunicare, deschiderea rețelelor existente pentru noii actori și stabilirea unor legături, în măsura posibilităților, între punctele naționale de contact și factorii de decizie și autoritățile de management din domeniul fondurilor ESI de la nivel național și regional;

3.  subliniază că dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național sau regional, precum universitățile sau alte instituții de învățământ superior, sectorul industrial și partenerii sociali, într-un proces de descoperire antreprenorială este obligatorie pentru regiunile și statele membre care doresc să investească resursele din Fondul european de dezvoltare regională în cercetare și inovare; reamintește că metodologia pentru specializarea inteligentă ar trebui să rămână un model pentru politica de coeziune pentru perioada de după 2020, având în vedere că strategiile de specializare inteligentă ar trebui să includă acțiuni în amonte (consolidarea capacităților și îmbunătățirea sistemelor de C&I de la nivel național/regional) și acțiuni în aval (măsuri de utilizare a rezultatelor activităților de cercetare, sprijinul pentru inovare și accesul pe piață) în cadrul programului Orizont 2020, măsuri care stimulează cooperarea la nivelul UE pentru eliminarea decalajelor din domeniul inovării în Europa și consolidarea competitivității Uniunii la nivel mondial, investind totodată și în legăturile dintre lideri și cei care îi urmează în contextul activităților de răspândire a excelenței și de extindere a participării;

4.  consideră că orientarea către rezultate în politica de coeziune ar trebui să fie consolidată în continuare; subliniază nevoia urgentă de a crește sinergiile cu alte politici ale UE privind competitivitatea, în special în domeniul cercetării și dezvoltării, al TIC, al energiei din surse regenerabile și al IMM-urilor, pentru a majora rata de valorificare a rezultatelor din UE în materie de cercetare și dezvoltare, creând noi locuri de muncă de calitate și menținându-le pe cele existente, precum și promovând economia verde;

5.  observă că, în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune permite ca instrumentele financiare să joace un rol complementar important; reamintește că instrumentele financiare, fiind complementare granturilor, au un efect de pârghie care poate amplifica impactul finanțării pentru actualizarea inovării pe piață, de exemplu prin eficiența energetică, și pot contribui la creșterea ratei de absorbție prin furnizarea cofinanțării necesare, mai ales în statele membre și regiunile cu o capacitate redusă de cofinanțare; subliniază, cu toate acestea, că granturile rămân indispensabile pentru anumite proiecte, cum ar fi proiectele de C&I și cele cu un accent puternic pe provocările societale; reamintește că granturile și instrumentele financiare nu finanțează același tip de activități și că aceste forme diferite de sprijin vizează tipuri diferite de proiecte și de beneficiari; subliniază că este important să se mențină finanțarea prin granturi în cadrul programelor viitoare ale UE; subliniază că în viitor trebuie menținut un echilibru just între granturi și instrumentele financiare; reamintește că trebuie consolidate în continuare responsabilitatea, transparența și orientarea către rezultate a instrumentelor financiare;

6.  invită Comisia și statele membre să acorde o atenție constantă necesităților IMM-urilor atunci când concep și implementează fondurile ESI și programul Orizont 2020, precum și sinergiilor dintre ele; solicită Comisiei să pregătească cereri de propuneri coordonate pentru a facilita accesul la finanțarea din diverse fonduri; solicită, de asemenea, o evaluare aprofundată a programelor relevante pentru IMM-uri, cum ar fi COSME, instrumentul pentru IMM-uri din cadrul Orizont 2020 și componenta pentru IMM-uri din cadrul FEIS, atât în ceea ce privește alocarea bugetară și rata de succes a proiectelor, precum și în ceea ce privește sarcinile administrative și facilitarea implementării;

7.  ia act de faptul că sinergiile cu alte politici și instrumente trebuie consolidate în continuare pentru a maximiza impactul investițiilor; reamintește, în acest context, proiectul-pilot din bugetul UE numit „calea către excelență” (Stairway to Excellence - S2E), care oferă în continuare sprijin regiunilor din 13 state membre pentru dezvoltarea și valorificarea sinergiilor între fondurile ESI; cere flexibilitate din partea statelor membre în utilizarea mărcii de excelență; subliniază, de asemenea, că este important să se identifice și domeniile de specializare conexe din alte regiuni și state membre cu scopul de a colabora cu acestea din urmă, de a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile de a realiza proiecte cu participarea mai multor țări și de a stabili relații la nivel internațional;

8.  reamintește că, din cauza constrângerilor bugetare aferente programului Orizont 2020, numeroase proiecte evaluate ca fiind excelente nu beneficiază de finanțare; subliniază că trebuie deblocate fonduri alternative; consideră că proiectelor excelente din programul Orizont 2020 le-ar putea fi alocate, de exemplu, granturi din fondurile ESI prin intermediul mărcii de excelență;

9.  ia act de faptul că implementarea unor părți importante din bugetul Orizont 2020 va fi delegată unor parteneriate de tip public-public și public-privat, ceea ce va oferi posibilitatea de a utiliza mecanismele de guvernanță ale parteneriatelor de tip public-public pentru a optimiza sinergiile cu inițiativele de specializare inteligentă (RIS3) și cu diverse programe prin elaborarea de planuri anuale de lucru;

10.  subliniază că FEIS trebuie să fie complementar și suplimentar fondurilor ESI și altor programe ale UE, precum Orizont 2020, precum și activităților tradiționale ale Băncii Europene de Investiții; observă că, în consecință, FEIS se axează pe tipuri de proiecte diferite de cele pe care s-ar fi axat cele 2,2 miliarde EUR în cadrul Orizont 2020; subliniază că ar trebui asigurate deplina coerență și sinergii între toate instrumentele UE pentru a atinge obiectivele strategice supreme legate de creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a evita suprapunerile sau contradicțiile între ele sau între diferitele niveluri de implementare a politicilor, venind, totodată, în completarea fondurilor și programelor naționale și regionale; reamintește că revizuirea Strategiei Europa 2020 trebuie să determine mijloacele necesare, utilizând totodată toate resursele disponibile în mod eficace și obținând rezultatele prevăzute în legătură cu obiectivele strategice supreme, având în vedere necesitatea de a crește cantitatea, calitatea și impactul investițiilor în C&I prin utilizarea coordonată a instrumentelor politicii de coeziune și a Orizont 2020;

11.  solicită Comisiei să monitorizeze sistematic sinergiile dintre fonduri și să publice o comunicare cu privire la aceste sinergii, îndeosebi în legătură cu sinergiile dintre Orizont 2020 și RIS3, pentru a răspândi exemple de bune practici și a amplifica impactul acestora înaintea revizuirii Strategiei Europa 2020; reamintește că un asemenea sistem nu ar trebui să impună o sarcină administrativă suplimentară;

12.  evidențiază pregătirile Comisiei pentru posibila înființare a unui Consiliu european pentru inovare (CEI) cu scopul de a asigura o mai bună coordonare a inițiativelor de inovare din Uniunea Europeană; ia act de faptul că obiectivul principal al CEI ar trebui să fie să contribuie la reducerea barierelor din calea comercializării în Europa și eliminarea disparităților din domeniul inovării; subliniază că CEI ar trebui să implice toate părțile interesate relevante și să asigure consultări și procese decizionale transparente și rapide, evitând suprapunerile; subliniază, de asemenea, că bugetul Orizont 2020 ar trebui să fie readus la nivelul de dinainte de FEIS;

13.  scoate în evidență legătura dintre Orizont 2020 și fondurile ESI în ceea ce privește securitatea (necesitatea de a avea același nivel de infrastructuri TIC în întreaga UE); pledează pentru armonizarea structurilor de securitate a TIC; solicită, în plus, să se coreleze procesele de auditare a acestor fonduri și solicită Comisiei să pună la punct o abordare clară, aliniată și coordonată pentru perioada de după 2020, cu un accent deosebit pe procesele administrative și de audit, precum și pe proporționalitate și responsabilitate;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor naționale și regionale ale statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 289.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(4)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 303.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 281.

(7)

JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

(8)

JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

(9)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0036.

(10)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.

(11)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0133.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate