PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom
4.10.2016 - (2016/2891(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
PPE (B8-1051/2016)
Verts/ALE (B8-1052/2016)
ECR (B8-1055/2016)
S&D (B8-1056/2016)
ALDE (B8-1058/2016)
David Casa, Seán Kelly, Françoise Grossetête, Ivo Belet, Claude Rolin, Anne Sander în numele Grupului PPE
Maria Arena, Edouard Martin, Maria João Rodrigues, Kathleen Van Brempt, Martina Werner în numele Grupului S&D
Zdzisław Krasnodębski, James Nicholson, Helga Stevens în numele Grupului ECR
Gérard Deprez, Marielle de Sarnez, Nathalie Griesbeck în numele Grupului ALDE
Karima Delli, Yannick Jadot, Ernest Maragall, Bart Staes în numele Grupului Verts/ALE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 9, 151, 152, 153 alineatele (1) și (2) și articolul 173,
– având în vedere articolele 14, 27 și 30 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective[1],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 31 martie 2005 intitulată „Restructurare și ocuparea forței de muncă — anticiparea și asistarea restructurării în vederea dezvoltării ocupării forței de muncă: rolul Uniunii Europene” (COM(2005)0120) și avizul Comitetului Economic și Social European din 14 decembrie 2005,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor[3],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 13 decembrie 2013 intitulată „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurării”(COM(2013)0882),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității[4],
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulat „Exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă al creșterii ecologice” (SWD(2012)0092),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582) și obiectivul de reindustrializare de 20 %,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la dezvoltarea unei industrii europene durabile a metalelor de bază[5],
– având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la competitivitatea industriei europene de echipament feroviar[6],
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în momentul de față, este absolut necesar ca diferitele politici ale UE să fie coerente în vederea definirii unei politici industriale propriu-zise, în special în lumina cazurilor Caterpillar și Alstom;
B. întrucât, la 2 septembrie 2016, Caterpillar a anunțat un plan amplu de restructurare la nivel mondial; întrucât, în cadrul acestui plan, punctul de lucru Gosselies a fost obligat să își închidă porțile, ceea ce a însemnat disponibilizarea a 2 500 de lucrători direcți și periclitarea locurilor de muncă ale circa 4 000 de subcontractanți;
C. întrucât reducerea costurilor de producție între 2013 și 2015 a făcut ca produsele fabricii să devină mai atractive decât produsele provenind din afara UE; întrucât, cu toate acestea, Caterpillar a decis să închidă fabrica pentru a muta producția către alte fabrici cu standarde mai scăzute în materie de protecție socială și a mediului decât cele aplicabile industriei europene;
D. întrucât, dată fiind importanța acestui caz și dimensiunea sa europeană, Comisia a decis să înființeze un grup operativ alcătuit din serviciile competente, care să aibă rolul de interlocutor în procesul de închidere a Caterpillar;
E. întrucât decizia consiliului de administrație al Alstom de a anunța transferarea activității sale de fabricare a trenurilor (400 de locuri de muncă) de la punctul de lucru Belfort la punctul de lucru Reichshoffen va însemna, în realitate, închiderea celui dintâi punct de lucru (deoarece singura activitate rămasă nu ar justifica menținerea în funcțiune);
F. întrucât Alstom a afirmat că va efectua o reducere a comenzilor sale cu aproximativ 30 % în cazul punctelor de lucru din Franța până în 2018, însă comenzile pentru punctul de lucru din Belfort vor începe să scadă abia din 2018, iar ultima comandă se preconizează că va fi livrată în 2021;
G. întrucât aceste două unități de producție nu sunt singurele vizate de restructurare; se așteaptă să aibă loc disponibilizări suplimentare la fabricile Alstom din Spania și Italia, dar și la fabrica Caterpillar din Irlanda de Nord;
H. întrucât industria feroviară este coloana vertebrală a industrializării europene, având o istorie de peste 175 de ani; întrucât se preconizează că rata de creștere anuală a piețelor industriei de echipamente feroviare accesibile va fi de 2,8 % până în 2019; întrucât în industria europeană a echipamentelor feroviare lucrează, în mod direct, 400 000 de persoane la nivelul UE, o mare parte dintre acestea fiind angajate în IMM-uri; întrucât o industrie europeană puternică și inovatoare în domeniul echipamentelor feroviare este esențială pentru transferul modal către transportul feroviar, acest lucru fiind necesar pentru realizarea obiectivelor UE în materie de climă și energie;
I. întrucât 65 % din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale întreprinderilor sunt generate de industria prelucrătoare și întrucât consolidarea bazei noastre industriale este esențială pentru a menține expertiza și know-how-ul în UE; întrucât dezvoltarea digitală, o prioritate a Planului Juncker, necesită o bază industrială puternică pentru a se concretiza;
J. întrucât industria europeană, cum ar fi activitățile asigurate de Alstom și Casterpillar, reprezintă o valoare adăugată ridicată și o expertiză recunoscută; întrucât, în prezent, această industrie centrală și strategică a UE se confruntă cu o concurență acerbă la nivel global din partea unor țări care exportă produse cu costuri mai reduse pe piața europeană, adoptând o politică agresivă și de extindere rapidă pe toate continentele, adeseori beneficiind de sprijin politic și financiar din partea guvernelor lor;
K. întrucât, în lumina cazului recent al întreprinderii Alstom, Comisia va efectua un studiu prospectiv pe 15 ani (2030) privind evoluția industriei feroviare în Europa, care va include diferite scenarii în legătură cu obiectivele de mediu ale statelor membre ale UE, împreună cu un studiu referitor la impactul diverselor scenarii asupra locurilor de muncă, a profesiilor și a aptitudinilor; întrucât Comisia trebuie să dea curs rapid recomandărilor din rezoluția Parlamentului referitoare la industria europeană de echipament feroviar pentru a asigura locuri de muncă sigure și sustenabile și o creștere economică favorabilă incluziunii; întrucât orice măsuri luate în acest sens trebuie să fie facilitate printr-un dialog permanent cu părțile interesate și trebuie să cuprindă toate capitolele rezoluției;
L. întrucât Comisia s-a angajat să prezinte în 2013 un raport complet referitor la aplicarea cadrului privind calitatea; reamintește, în acest context, cererea sa adresată Comisiei ca aceasta să prezinte, după consultarea partenerilor sociali, o propunere de act legislativ privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor;
M. întrucât industria europeană trebuie să își mențină competitivitatea și capacitatea de a investi în Europa și întrucât aceasta are de înfruntat, de asemenea, provocări de natură socială și ecologică pe care trebuie să le depășească, rămânând totodată o referință mondială în materie de responsabilitate socială și ecologică;
N. întrucât unele întreprinderi urmează strategii care se axează doar pe câștiguri financiare pe termen scurt, care tind să afecteze negativ inovarea, investițiile în C-D, ocuparea forței de muncă și înnoirea competențelor;
O. întrucât o politică ambițioasă în materie de inovare, ce favorizează fabricarea de produse de înaltă calitate, inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic și care promovează procese sustenabile, îi va permite UE să se descurce prin forțe proprii într-un context global din ce în ce mai competitiv;
P. întrucât comerțul cu utilaje de construcții din UE a cunoscut perturbări grave în ultimii ani, ca urmare a reducerii investițiilor publice și private, dar și din cauza creșterii costurilor de producție din cauza creșterii prețurilor la materiile prime;
Q. întrucât comerțul echitabil cu produse industriale trebuie să respecte drepturile lucrătorilor și normele de mediu; întrucât investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică reprezintă o forță motrice importantă pentru investițiile în produse industriale care să poată crea cercuri virtuoase; întrucât inovarea și investițiile în C-D, locuri de muncă și reînnoirea competențelor sunt esențiale pentru a asigura o creștere sustenabilă;
R. întrucât s-a demonstrat că inovarea în producție are un efect pozitiv asupra creșterii numărului de locuri de muncă în toate etapele ciclului economic industrial; întrucât participarea lucrătorilor la măsurile de inovare și la definirea strategiilor poate amplifica semnificativ succesul economic;
S. întrucât pierderea cunoștințelor de specialitate și a competențelor lucrătorilor subliniază faptul că Europa trebuie să își mențină capacitatea industrială necesară pentru a-și satisface nevoile fără a depinde de producători din țări terțe,
1. își exprimă întreaga solidaritate și tot sprijinul pentru toți lucrătorii de la Caterpillar și Alstom și pentru familiile acestora, precum și pentru subcontractanții afectați, și regretă efectele negative pe care aceste decizii de închidere a unor unități de producție le au asupra economiilor și comunităților locale; solicită să se ia măsuri pentru a proteja acești lucrători și economiile locale afectate și să se acorde asistență regiunilor pentru ca ele să poată depăși această situație economică și socială dificilă;
2. este convins că industria europeană ar trebui considerată un factor de importanță strategică pentru competitivitatea și sustenabilitatea UE; subliniază că doar o industrie puternică și rezistentă și o politică industrială orientată spre viitor vor permite UE să facă față diverselor provocări cu care se va confrunta, care includ reindustrializarea sa, tranziția sa spre sustenabilitate și crearea unor locuri de muncă de calitate; subliniază că Comisia și statele membre trebuie să anticipeze mai bine aceste situații socio-economice și să asigure competitivitatea rețelei noastre industriale;
3. reamintește că în Europa funcționează modelul economiei sociale de piață, care urmărește obținerea unei creșteri economice sustenabile și favorabile incluziunii; regretă lipsa unei adevărate politici industriale a UE, care să protejeze, de asemenea, lucrătorii din UE; invită, prin urmare, Comisia să definească o strategie industrială europeană veritabilă pe termen lung pentru a atinge obiectivul privind creșterea ponderii sectorului industrial până la 20 % din PIB, astfel cum se prevede în Strategia Europa 2020;
4. îndeamnă statele membre să asigure, fie prin intermediul legislației, fie prin convenții colective, o protecție socială adecvată, condiții de muncă corespunzătoare și salarii care să permită persoanelor să trăiască decent, iar, în cazul demiterii lucrătorilor, să asigure o protecție eficace împotriva concedierilor ilegale;
5. reamintește că criza economică din Europa a demonstrat că industriile care investesc cel mai mult în inovare, C-D, eficiență energetică, economia circulară etc. sunt, totodată, cele care rezistă cel mai bine; subliniază, în acest context, impactul negativ al scăderii investițiilor publice și private și al scăderii consumului intern, ambele trebuind să fie încurajate pentru a stimula creșterea;
Politica comercială – element-cheie pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile
6. îndeamnă Comisia să adopte o politică comercială a UE care să fie coerentă cu obiectivele sale industriale și să țină seama de necesitatea de a garanta locurile de muncă industriale din Europa și de a evita noi relocări și continuarea procesului de dezindustrializare; invită Comisia să asigure condiții de concurență echitabile pentru operatorii de pe piață, atât din cadrul UE, cât și din exteriorul acesteia, garantând astfel condiții de concurență echitabile pentru toți;
7. reamintește necesitatea de a ajunge rapid la un acord privind revizuirea regulamentelor privind instrumentele de apărare comercială, pentru a le consolida semnificativ crescând capacitatea acestora de a reacționa și eficiența lor; solicită Comisiei să aibă în vedere potențialul impact social și economic pe care recunoașterea statutului de economie de piață în cazul economiilor centralizate sau al altor economii planificate l-ar avea asupra competitivității industriilor UE;
8. invită Comisia să ia în calcul mecanisme de ajustare la frontieră pentru a asigura condiții de concurență echitabile atunci când elaborează politici vizând îndeplinirea obiectivului Strategiei Europa 2020 de a transforma Europa în cea mai competitivă regiune din lume;
9. solicită Comisiei și statelor membre să realizeze studii privind negocierile comerciale, utilizând o abordare la nivel sectorial și regional, care să ajute și la o mai bună înțelegere a impactului asupra ocupării forței de muncă și a industriilor europene;
Politica în domeniul concurenței – element esențial pentru industriile UE
10. solicită Comisiei să elaboreze un cadru european de reglementare competitiv și orientat spre exterior, care să atragă și să mențină investițiile private, să mențină lanțuri valorice europene puternice și să creeze locuri de muncă de calitate, pentru a oferi beneficii tangibile cetățenilor UE;
11. constată, de asemenea, că normele privind ajutoarele de stat trebuie să fie mai bine concepute pentru a favoriza inovarea și sustenabilitatea, precum și pentru a îndeplini obiectivele de promovare a unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă și de sprijinire a politicilor sociale în conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
12. subliniază că industria europeană este expusă concurenței mondiale și, prin urmare, încurajează ferm Comisia să ia urgent piața mondială ca referință atunci când definește piețe geografice în analizele sale și să nu își limiteze analizele la piețele naționale sau la piața internă, permițând astfel industriilor europene să creeze parteneriate de cercetare și dezvoltare sau alianțe strategice; solicită, în acest context, să se faciliteze restructurarea marilor producători europeni cu scopul de a permite apariția unor actori cu o masă critică suficientă pentru a face față concurenței internaționale;
Achizițiile publice – un instrument care trebuie ameliorat
13. solicită Comisiei să aplice mai bine reglementările UE privind achizițiile publice; reamintește că dispozițiile UE permit respingerea ofertelor care sunt anormal de scăzute sau în cazul cărora peste 50 % din valoare este realizată în afara UE; reamintește necesitatea de a se ajunge rapid la un acord privind „instrumentele pentru achizițiile publice internaționale”;
14. consideră că achizițiile publice și etichetarea ecologică joacă un rol în preluarea produselor, serviciilor și inovațiilor sustenabile și pentru o bază industrială solidă în Europa; solicită concertarea eforturilor de către statele membre și Comisie pentru a asigura faptul că autoritățile contractante iau deciziile pe baza principiului „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic”;
O utilizare mai bună a fondurilor UE, C&D și inovarea – modalitatea de promovare a unei noi politici industriale
15. invită Comisia să elaboreze, împreună cu statele membre, o strategie a Uniunii pentru o politică industrială coerentă și cuprinzătoare, care să urmărească reindustrializarea Europei și care să aibă la bază digitalizarea (în special integrarea tehnologiilor inteligente și a roboticii în lanțurile valorice industriale), sustenabilitatea, eficiența energetică și resurse adecvate; în acest scop, cere o cooperare mai strânsă și o convergență mai mare între statele membre în chestiuni fiscale, sociale și bugetare, astfel încât să se permită dezvoltarea unor proiecte industriale comune; consideră că cadrul european de reglementare ar trebui să permită industriilor să se adapteze la modificările respective și să ia măsuri anticipative, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă, la creștere și la convergența regională;
16. îndeamnă Comisia să colaboreze cu diferitele sectoare industriale pentru a asigura utilizarea optimă a fondurilor structurale și de investiții europene, în special a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), în vederea sprijinirii proiectelor de cercetare și dezvoltare la nivel regional;
17. consideră că fondurile UE oferă o posibilitate importantă de a finanța investiții sustenabile în infrastructura energetică și de transport public, precum și în utilizarea inteligentă a tehnologiilor informației și comunicațiilor; solicită îmbunătățirea aplicării diferitelor criterii, în special a criteriilor privind ocuparea forței de muncă, de mediu și sociale, legate de utilizarea fondurilor UE și de toate instrumentele financiare gestionate prin intermediul BEI;
18. solicită elaborarea unei agende a UE privind specializarea inteligentă și prioritizarea C&D în sectoarele în care UE poate fi lider; solicită crearea unor instrumente concrete care să permită UE și statelor membre să își conjuge eforturile în materie de C&D și să permită preluarea rezultatelor în economia locală; consideră că menținerea unei legături între sectorul cercetării și cel al industriei este esențială în scopul stimulării competitivității industriale a UE; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să promoveze în mod activ și să încurajeze intensificarea colaborării dintre centrele de cercetare, universități și întreprinderi; solicită să se îmbunătățească mediul de cercetare prin mărirea bugetului alocat pentru CD&I, precum și printr-o mai bună conectare a diferitelor programe de finanțare disponibile la nivel național și la nivelul UE;
19. invită Comisia și Banca Europeană de Investiții să se axeze în special pe regiunile care au fost afectate în cel mai înalt grad de fenomenul dezindustrializării și să adopte în regim de urgență măsuri prin care să se accelereze acordarea de sprijin pentru proiecte în aceste regiuni, asigurând, totodată, sprijinirea proiectelor viabile și calitative; consideră că ar trebui valorificat mai mult potențialul Băncii Europene de Investiții de a acorda mai multe împrumuturi strategice, orientate spre proiecte de inovare și de transformare industrială, în special la nivelul industriei producătoare și al serviciilor conexe; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să asigure îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile din UE, în special pentru microîntreprinderi și pentru IMM-uri, consolidând astfel capacitățile lor de a implementa proiecte, și să le ofere acestora servicii mai performante de consiliere și de asistență tehnică;
20. solicită Comisiei ca, în coordonare cu statele membre, să studieze modurile în care se poate face posibilă reconversia economică și, prin urmare, să invite întreprinderile să decontamineze siturile închise într-un interval de timp rezonabil și să le înlesnească autorităților locale posibilități de a le recupera;
21. invită Comisia să examineze posibilitatea de a facilita schimbul de bune practici între statele membre privind modul optim de tratare a cazurilor de închidere a întreprinderilor, încurajându-le să consulte exemplele prezentate în dispozițiile legale, pentru a încerca, dacă este fezabil, să organizeze căutarea unui cumpărător sau vânzarea sitului, pentru a menține fabricile în producție, în ciuda încetării activității decise de proprietarii inițiali;
22. consideră că evaziunea fiscală, inclusiv prin transferul de active corporale, active necorporale sau servicii între întreprinderi la prețuri inadecvate (prețuri de transfer) ar trebui împiedicată și este, de asemenea, o consecință a lipsei de coordonare la nivel european în chestiuni fiscale și comerciale; cere o cooperare și o convergență mai mari între statele membre în chestiuni fiscale, sociale și bugetare;
Restructurarea responsabilă din punct de vedere social și crearea de locuri de muncă de calitate în sectoarele orientate către viitor
23. salută inițiativele lansate de unele autorități locale, în colaborare cu parteneri sociali, cum ar fi cea din cazul Alstom, de a promova proiectele experimentale destinate lucrătorilor și întreprinderilor aflate în proces de restructurare, cu scopul de a garanta posibilități de evoluție profesională prin intermediul formării profesionale și al altor acțiuni, astfel încât să fie păstrate locurile de muncă de calitate;
24. subliniază necesitatea crucială de a asigura dezvoltarea competențelor tehnice, în special în sectorul producției industriale; subliniază faptul că este necesar să se pună în evidență importanța personalului tehnic calificat; consideră că este esențial, în vederea maximizării potențialului net de creare de locuri de muncă al economiei verzi, ca forța de muncă existentă să beneficieze de oportunități adecvate de a dobândi noile competențe necesare pentru economia circulară; reamintește că forța de muncă calificată este importantă pentru viabilitatea producției; subliniază importanța promovării unor sinergii mai pronunțate între sistemele de învățământ, universități și piața muncii, inclusiv contactul cu locurile de muncă și cooperarea cu întreprinderile, pentru crearea de rețele interactive inovatoare;
25. invită toate autoritățile competente să asigure faptul că toți actorii implicați respectă pe deplin reglementările naționale și europene cu privire la informarea și consultarea lucrătorilor, în special pe durata proceselor de restructurare;
26. subliniază că întreprinderile trebuie să își îndeplinească obligațiile legale care le revin în temeiul legislației europene și naționale, acordând prioritate acțiunilor de informare și de consultare a lucrătorilor și oportunității de a examina soluțiile alternative prezentate de partenerii sociali;
27. consideră că orice demers de restructurare ar trebui explicat și justificat părților implicate, după caz, inclusiv în ceea ce privește alegerea măsurilor prevăzute în legătură cu obiectivele și opțiunile alternative; solicită un dialog la nivel local la care să participe toate părțile interesate pentru a discuta cele mai bune soluții în caz de restructurare;
28. subliniază importanța unui dialog social susținut, la toate nivelurile, bazat pe încredere reciprocă și răspundere comună, ca unul dintre cele mai bune instrumente pentru găsirea unor soluții consensuale și a unor perspective comune în anticiparea, prevenirea și gestionarea procesului de restructurare;
29. subliniază, în caz de restructurare, că trebuie protejate interesele lucrătorilor afectați în ceea ce privește sănătatea și condițiile lor de muncă, protecția socială, recalificarea și reintegrarea lor pe piața muncii;
30. constată că restructurarea are un impact care se răsfrânge cu mult dincolo de întreprindere, cu efecte neprevăzute asupra comunităților și a țesutului economic și social al statelor membre;
31. invită Comisia să consulte partenerii sociali cu privire la eficiența legislației privind disponibilizările colective, ținând seama de cazurile Caterpillar și Alstom;
32. invită grupul operativ al Comisiei să ancheteze modul în care a fost efectuată procedura de consultare cu comitetul european de întreprindere; invită Comisia ca, ținând seama de anchetă, să aibă în vedere necesitatea de a revizui Directiva privind comitetele europene de întreprindere;
33. ia act de faptul că FEG este un instrument esențial al UE în era globalizării pentru sprijinirea statelor membre în politicile lor de recalificare profesională a lucrătorilor și pentru restabilirea structurilor economice într-o regiune în privința lucrătorilor care suferă consecințele negative ale globalizării sau crizei economice; Reamintește importanța recomandărilor formulate de Parlament în Rezoluția sa referitoare la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014[7];
34. invită Comisia să informeze Parlamentul despre strategia sa privind principalele sectoare industriale din Europa, în special sectorul echipamentelor feroviare și sectorul utilajelor, în vederea creării unui mediu de piață mai favorabil, și despre acțiunile pe care intenționează să le întreprindă pentru a păstra locurile de muncă de calitate, know-how-ul și investițiile în Europa;
35. menționează că tranziția la o economie verde are un potențial ridicat de creare de locuri de muncă la nivel local, care să nu poată fi mutate în altă parte și în domenii care să nu poată fi delocalizate; constată că există dovezi solide potrivit cărora tranziția la economia verde va avea, în ansamblu, un efect pozitiv asupra ocupării locurilor de muncă, reflectând ideea că activitățile economice sustenabile, precum economiile de energie, implică utilizarea mai intensivă a forței de muncă decât activitățile pe care le înlocuiesc și ar putea avea potențialul de a le permite regiunilor să devină mai autonome;
°
° °
36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție, precum și recomandările detaliate în anexă.
- [1] JO L 225, 12.8.1998, p. 16.
- [2] JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
- [3] JO C 440, 30.12.2015, p. 23.
- [4] Texte adoptate, P7_TA(2014)0032.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2015)0460.
- [6] Texte adoptate, P8_TA(2016)0280.
- [7] Texte adoptate, P8_TA(2016)0361.