Propunere comună de rezoluţie - RC-B8-1159/2016Propunere comună de rezoluţie
RC-B8-1159/2016

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul

26.10.2016 - (2016/2956(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
ECR (B8-1159/2016)
EFDD (B8-1160/2016)
S&D (B8-1161/2016)
GUE/NGL (B8-1164/2016)
ALDE (B8-1165/2016)
PPE (B8-1166/2016)

Lars Adaktusson, Cristian Dan Preda, Elmar Brok, Esther de Lange, György Hölvényi, Michèle Alliot-Marie, László Tőkés în numele Grupului PPE
Clara Eugenia Aguilera García, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Nicola Caputo, Andrea Cozzolino, Andi Cristea, Miriam Dalli, Nicola Danti, Isabella De Monte, Doru-Claudian Frunzulică, Elena Gentile, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Michela Giuffrida, Ana Gomes, Cătălin Sorin Ivan, Liisa Jaakonsaari, Eva Kaili, Afzal Khan, Jeppe Kofod, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Krystyna Łybacka, Vladimír Maňka, Costas Mavrides, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Demetris Papadakis, Pina Picierno, Tonino Picula, Miroslav Poche, Liliana Rodrigues, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Daciana Octavia Sârbu, Monika Smolková, Tibor Szanyi, Claudia Țapardel, Marc Tarabella, Elena Valenciano, Julie Ward, Boris Zala, Carlos Zorrinho în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Arne Gericke, David Campbell Bannerman, Ryszard Czarnecki, Ryszard Antoni Legutko, Tomasz Piotr Poręba, Raffaele Fitto, Anna Elżbieta Fotyga, Branislav Škripek, Ruža Tomašić, Notis Marias, Monica Macovei, Angel Dzhambazki în numele Grupului ECR
Javier Nart, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Gérard Deprez, José Inácio Faria, María Teresa Giménez Barbat, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Alexander Graf Lambsdorff, Valentinas Mazuronis, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Carolina Punset, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Hannu Takkula, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Paavo Väyrynen, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Fabio Massimo Castaldo, Ignazio Corrao, Rolandas Paksas, Beatrix von Storch în numele Grupului EFDD
Helmut Scholz


Procedură : 2016/2956(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B8-1159/2016
Texte depuse :
RC-B8-1159/2016
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul

(2016/2956(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația din Irak[1], Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților[2], Rezoluția sa din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la atacurile și răpirile recente comise de ISIS/Da’esh în Orientul Mijlociu, în special asupra asirienilor[3] și Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh[4],

–  având în vedere concluziile Consiliului din 23 mai 2016 privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh, din 14 decembrie 2015 privind Irakul, din 16 martie 2015 privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh, din 20 octombrie 2014 privind criza ISIL/Da’esh din Siria și Irak, din 30 august 2014 privind Irakul și Siria, din 14 aprilie 2014 și din 12 octombrie 2015 privind Siria și din 15 august 2014 privind Irakul,

–   având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria,

–   având în vedere Rezoluția nr. 2091 (2016) referitoare la luptătorii străini din Siria și Irak, adoptată la 27 ianuarie 2016 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,

–  având în vedere reuniunea ministerială de la Paris din 20 octombrie 2016, convocată în scopul stabilizării situației din Mosul, care a reunit reprezentanții a 22 de țări, ai ONU, ai UE și ai Ligii Arabe și care a fost coprezidată de Franța și de Irak, obiectivul principal fiind elaborarea unui plan pentru a proteja civilii, a distribui ajutoarele și a aborda aspectele legate de guvernarea teritoriilor recent eliberate de sub controlul ISIS/Daesh,

–  având în vedere Statutul de la Roma din 1998 al Curții Penale Internaționale și prevederile acestuia referitoare la jurisdicția pentru crima de genocid, crimele împotriva umanității, crimele de război și crima de agresiune,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, cu sprijinul coaliției internaționale împotriva ISIS/Daesh, al forțelor Peshmerga ale Guvernului Regional al Kurdistanului și al forțelor de mobilizare populară, armata irakiană a inițiat operațiunea de eliberare de sub controlul ISIS/Daesh a orașului Mosul, al doilea oraș ca mărime din Irak, și a multor orașe și sate aflate pe „culoarul Mosulului”;

B.  întrucât ISIS/Daesh a instituit un regim draconic în Mosul; întrucât, conform relatărilor recente ale locuitorilor care au reușit să fugă, populația suferă de foame și așteaptă cu disperare să fie eliberată;

C.   întrucât câmpia Ninive, Tal Afar și Sinjar, precum și regiunea în ansamblu, au constituit patria ancestrală a creștinilor (caldeeni/siriaci/asirieni), a comunității yazidi, a arabilor sunniți și șiiți, a kurzilor, a comunității shabak, a turkmenilor, a comunității kaka’i, a comunității sabiene-mandeene și a altora, în care au locuit vreme de secole într-un spirit general de pluralism, stabilitate și cooperare comunitară, în ciuda perioadelor de violență și de persecuție externe, până la începutul acestui secol și la ocuparea celei mai mari părți a regiunii de către ISIS/Daesh în 2014;

D.  întrucât Mosul este un oraș multietnic, în care majoritatea arabă sunnită trăiește alături de caldeeni/siriaci/asirieni, kurzi, yazidiți, populația shabak, kaka’i și turkmeni (șiiți și sunniți); întrucât și zonele din jurul orașului au un istoric de diversitate etnică și religioasă, creștinii fiind concentrați în câmpia Ninive, yazidiții, în jurul munților Sinjar, iar turkmenii musulmani, în Tal Afar; întrucât numărul creștinilor din Irak se ridica la peste 1,5 milioane în 2003, dar s-a diminuat la mai puțin de 200 000 - 350 000 în prezent, mulți dintre aceștia trăind în sărăcie; întrucât prezența creștinilor și a altor minorități în Irak a avut, în mod tradițional, o mare importanță socială, contribuind în mod semnificativ la stabilitatea politică, și întrucât dispariția acestor minorități din regiune va avea un efect destabilizator;

E.   întrucât Parlamentului, care, la 4 februarie 2016 a recunoscut că ISIS/Daesh comite acte de genocid împotriva creștinilor și yazidiților și împotriva altor minorități religioase și etnice, i s-au alăturat Consiliul Europei, Departamentul de Stat al SUA, Congresul SUA, Parlamentul Regatului Unit, Parlamentul Australiei și alte națiuni și instituții, care au recunoscut că atrocitățile comise de ISIS/Daesh împotriva minorităților etnice și religioase din Irak includ crime de război, crime împotriva umanității și acte de genocid;

F.  întrucât, potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), aproximativ 3,3 milioane de irakieni au fost dezrădăcinați de război începând cu 2014 și peste 1,5 milioane de persoane din Mosul sunt expuse riscului iminent de strămutare ca urmare directă a operațiunii de recucerire a zonei;

G.  întrucât UNHCR a deschis cinci tabere și este pregătit să găzduiască 45 000 de refugiați din Mosul și din zonele înconjurătoare, organizația preconizând să aibă 11 tabere deschise în săptămânile următoare, cu o capacitate de 120 000 de persoane, cu condiția să se poată rezerva terenurile necesare în zone sigure, departe de linia frontului; întrucât bugetul UNHCR pentru reacția la operațiunea din Mosul este finanțat, în prezent, în proporție de puțin peste 38 %; întrucât finanțarea este necesară nu doar pentru pregătirea inițială, ci și pentru organizarea strămutării la scară largă, care ar putea dura pe tot parcursul iernii;

H.  întrucât ar trebui asigurate condițiile de securitate necesare pentru toate persoanele care au fost obligate să-și părăsească ținutul de origine sau au fost strămutate forțat, pentru ca acestea să-și poată exercita dreptul de a se întoarce în teritoriul lor de origine cât mai curând posibil;

I.  întrucât Consiliul de cooperare creat în temeiul Acordului de parteneriat și cooperare UE-Irak s-a întrunit a doua oară la Bruxelles la 18 octombrie 2016 pentru a discuta problemele umanitare și de stabilitate imediate ale Irakului; întrucât, până în prezent, UE a acordat ajutor umanitar în valoare de 134 de milioane EUR în Irak, din care 50 de milioane EUR pentru Mosul;

J.   întrucât este important să se asigure securitatea pentru toate comunitățile, inclusiv pentru caldeeni/siriaci/asirieni și alte comunități amenințate din câmpia Ninive;

K.   întrucât articolul 2 din Constituția irakiană „garantează drepturile religioase depline ale tuturor persoanelor la libertatea credinței și practicilor religioase”;

L.   întrucât articolul 125 din Constituția irakiană garantează „drepturile administrative, politice, culturale și educaționale ale diferitelor naționalități, cum ar fi turkmenii, caldeenii, asirienii, precum și ale tuturor celorlalte grupe de populație”; întrucât prim-ministrul Irakului, Haider al-Abadi, a declarat la 15 aprilie 2015 că „dacă țara nu se descentralizează, se va dezintegra. Pentru mine, nu există limite în ceea ce privește descentralizarea”;

M.   întrucât un nivel maxim de autonomie și protejarea securității pentru comunitățile din câmpia Ninive, din Tal Afar și din Sinjar în cadrul Republicii Federale Irak ar restabili și ar proteja drepturile fundamentale ale omului, inclusiv drepturile de proprietate, ale popoarelor autohtone din regiunea respectivă,

1.  sprijină ferm lansarea de către Irak a operațiunii de eliberare a orașului Mosul de sub controlul ISIS/Daesh; consideră că această operațiune reprezintă o componentă decisivă a efortului internațional actual de a repurta o victorie de durată asupra ISIS/Daesh; își exprimă încrederea că Irakul va fi victorios în această luptă împotriva dușmanului comun și va elibera orașul Mosul și alte zone ale țării de sub controlul ISIS/Daesh;

2.  își reafirmă sprijinul deplin pentru independența, integritatea teritorială și suveranitatea Irakului și pentru dreptul său de a lua măsurile necesare pentru a păstra aceste valori;

3.  este preocupat de tensiunile recente dintre actorii regionali; solicită să se respecte pe deplin integritatea teritorială și suveranitatea Irakului și să nu se întreprindă nicio acțiune militară în Irak fără consimțământul guvernului irakian; subliniază că este important să se stimuleze dialogul dintre Irak și țările din regiune, pentru a edifica un Orient Mijlociu mai sigur;

4.  reamintește că autoritățile irakiene trebuie să ia măsuri concrete pentru a proteja populația civilă pe durata acestei campanii, inclusiv exercitând comanda și controlul asupra milițiilor și luând toate măsurile de precauție posibile pentru a evita pierderea de vieți omenești în rândul civililor și încălcarea drepturilor omului pe durata ofensivei; subliniază că forțele prezente pe teren au obligația de a respecta prevederile dreptului umanitar internațional și ale legislației în domeniul drepturilor omului pe durata desfășurării operațiunilor;

5.   își exprimă sprijinul pentru Republica Irak și poporul său în ceea ce privește recunoașterea unei provincii viabile și sustenabile din punct de vedere politic, social și economic în câmpia Ninive și în regiunile Tal Afar și Sinjar, în concordanță cu manifestările legitime de autonomie regională ale popoarelor autohtone;

6.   subliniază că dreptul de întoarcere în regiunea de origine a populațiilor autohtone strămutate din Câmpia Ninive, din Tal Afar și din Sinjar – multe dintre acestea strămutate în interiorul Irakului – ar trebui să reprezinte o prioritate politică a guvernului irakian, care să fie sprijinită de UE, inclusiv de statele sale membre, precum și de comunitatea internațională; subliniază că, cu sprijinul guvernului Irakului și al guvernului regional kurd, acestor populații ar trebui să li se restabilească pe deplin drepturile umane fundamentale, inclusiv drepturile lor la proprietate, care ar trebui să aibă întâietate în fața oricăror pretenții la dreptul de proprietate exprimate de către alții;

7.   subliniază că aceste comunități autohtone din Câmpia Ninive, din Tal Afar și din Sinjar – creștini (caldeeni/siriaci/asirieni), yazidiți, turkmeni și alții – au dreptul la siguranță, securitate și autonomie regională în cadrul structurii federale a Republicii Irak;

8.  condamnă ferm continuarea violențelor și a execuțiilor în masă comise de către ISIS/Daesh în Irak; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la informațiile persistente legate de utilizarea de către ISIS/Daesh a copiilor, a persoanelor în vârstă, a femeilor și a persoanelor vulnerabile ca scuturi în calea operațiunilor militare de eliberare care sunt în curs de desfășurare în nordul Irakului;

9.   ia act de faptul că, având în vedere posibilitatea izbucnirii unei crize umanitare de o amploare fără precedent după inițierea acțiunii ofensive în orașul Mosul, coordonatorul umanitar al ONU a tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa resurselor financiare adecvate; salută implicarea UE în Irak, în special eforturile depuse în trecut de Uniune pentru a oferi ajutorul umanitar necesar și a îndepărta dispozitivele explozive improvizate (IED), acțiuni esențiale pentru a le permite refugiaților și persoanelor strămutate intern să se întoarcă în scurt timp la casele lor; cu toate acestea, solicită de urgență UE și statelor sale membre să-și intensifice eforturile pentru a asigura stabilizarea zonelor eliberate;

10. îndeamnă guvernul Irakului și partenerii săi internaționali să acorde prioritate soluționării pașnice a chestiunilor legate de frontierele interne ale Republicii Irak aflate în dispută;

11. solicită tuturor părților implicate în conflict să respecte dreptul internațional umanitar pe durata ostilităților și după acestea și, în conflict, să respecte principiile proporționalității, diferențierii și precauției; îndeamnă toate părțile la conflict să deschidă coridoare umanitare care să le permită civililor să fugă din calea conflictului și să le înlesnească această acțiune, pentru ca aceștia să nu rămână blocați în Mosul și să nu fie folosiți drept scuturi umane de ISIS/Daesh, să asigure accesul la locuri sigure și la asistența umanitară și să garanteze acordarea de ajutor și protejarea civililor pe durata procedurii de control de securitate, în conformitate cu normele aplicabile la nivel național și internațional, mai ales să se asigure că familiile nu sunt despărțite și copiii nu sunt expuși la riscuri, precum și să creeze un mecanism de monitorizare de către terți în cadrul ONU; solicită mai ales să se ia toate măsurile de precauție necesare pentru a asigura protejarea copiilor și a familiilor acestora de bombardamente, să se reducă la minimum numărul victimelor și să se protejeze infrastructura civilă, în special școlile și spitalele;

12.  îndeamnă toți actorii care luptă împotriva ISIS/Daesh în Republica Irak să dezvolte o cooperare și un dialog politic sustenabil, pe termen lung și favorabil incluziunii, cu scopul de a oferi baza pentru un Irak fără mișcări radicale și extremiste; invită UE și statele sale membre, coaliția internațională împotriva ISIL, comunitatea internațională și actorii internaționali să colaboreze cu guvernele naționale și regionale din Republica Irak în vederea găsirii unei soluții durabile de securitate în Câmpia Ninive, Tal Afar și Sinjar;

13.  solicită Uniunii Europene, Organizației Națiunilor Unite și întregii comunități internaționale să colaboreze cu guvernele naționale și regionale din Republica Irak pentru a monitoriza reintegrarea tuturor irakienilor, precum și a membrilor minorităților etnice și religioase care au fost strămutați;

14. invită SEAE, statele membre și comunitatea internațională să sprijine la nivel practic și diplomatic o structură post-conflict sustenabilă și incluzivă pentru regiune, având în vedere în special posibilitatea creării unei provincii autonome cuprinzând Câmpia Ninive, Sinjar și Tal Afar, care să fie constituită politic de către populațiile autohtone din regiune; reiterează importanța implicării organizațiilor de ajutorare religioase în acțiuni umanitare coordonate, în special pentru minoritățile etnice și religioase strămutate;

15. încurajează UE și statele sale membre, precum și comunitatea internațională să ofere asistență tehnică guvernului Irakului la punerea în aplicare a deciziei de creare a unei provincii a Câmpiei Ninive, în conformitate cu decizia cabinetului din 21 ianuarie 2014, și la descentralizarea în continuare, prin crearea, de asemenea, a unor provincii în Tal Afar și în Sinjar și la sprijinirea noilor administrații provinciale pentru ca acestea să-și realizeze întregul potențial;

16. invită SEAE să își ofere bunele oficii în cadrul negocierilor purtate după eliberare cu guvernul regional al Kurdistanului și cu guvernul irakian pentru a asigura acordarea drepturilor legitime minorităților etnice din regiune, în special creștinilor (caldeeni/siriaci/asirieni), yazidiților, turkmenilor, populațiilor shabak și kaka’i, precum și includerea acestor minorități în noua structură administrativă pentru a preîntâmpina izbucnirea unor noi conflicte;

17. încurajează statele membre ale UE, în colaborare cu guvernul irakian, să adauge forțele de securitate locale pe lista forțelor autorizate să primească asistență; consideră că forțele de securitate locale ar trebui să includă forțele locale care s-au angajat să protejeze comunitățile minorităților etnice și religioase foarte vulnerabile din Câmpia Ninive, din Tal Afar, din Sinjar și din alte locuri de amenințarea pe care o reprezintă salafismul jihadist;

18. reamintește că salvarea vieților civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă un element politic fundamental al reconcilierii și dezvoltării, singura modalitate de a învinge ura și dezbinarea, și că este extrem de important să nu se alimenteze alte tensiuni între comunități și să se pună bazele unui Irak stabil și prosper;

19. îndeamnă coaliția militară condusă de Irak să ia toate măsurile necesare pentru a păstra dovezile crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității comise de ISIS/Daesh, astfel încât cei vinovați să fie trași la răspundere;

20. subliniază că este deosebit de important să se asigure rapid și eficace siguranța, cu ajutorul unor rute cu adevărat sigure, pe care să poată fi asigurată protecția, inclusiv grație operațiunilor de deminare și restabilirii statului de drept, precum și să se furnizeze servicii de bază, cum ar fi asistența medicală, energia electrică și educația în zonele eliberate; avertizează că lipsa serviciilor de bază, a siguranței și a unei strategii pe termen lung de combatere a cauzelor profunde, precum și lipsa eforturilor de a asigura coeziunea socială ar putea conduce la reapariția forțelor extremiste; solicită, prin urmare, o corelare puternică a ajutorului umanitar cu cooperarea pentru dezvoltare, pentru a garanta continuitatea ajutorului, pornind de la ajutorul umanitar până la stabilizarea, reziliența și dezvoltarea Irakului;

21.  subliniază importanța Mosulului pentru întregul Irak și îndeamnă ca minoritățile să fie reprezentate în cadrul unei noi administrații a orașului Mosul; subliniază dreptul legitim al minorităților etnice și religioase la viața politică și la restituirea drepturilor lor de proprietate; pledează în favoarea conviețuirii pașnice a diferitelor minorități religioase și etnice care au fost prezente în număr mare și au coexistat pașnic dintotdeauna, în special yazidiții în Munții Sinjar, populațiile caldeene-siriace-asiriene în Câmpia Ninive și turkmenii în Tel Afar și în părți ale provinciei Kirkuk; solicită adoptarea unor măsuri care să garanteze întoarcerea în siguranță a refugiaților strămutați;

22. îndeamnă guvernul irakian, cu sprijin din partea UE și a statelor sale membre, să ofere mijloace pentru deminarea zonelor ocupate anterior de ISIS/Daesh și să coopereze cu consiliile locale care reprezintă minoritățile pentru a asigura coordonarea funcțională și pentru a evita întârzierile care ar putea împiedica întoarcerea refugiaților și a persoanelor strămutate intern;

23. subliniază necesitatea de a se continua, inclusiv după eliberarea Mosulului, să se combată răspândirea, în regiune și dincolo de granițele acesteia, a ideologiilor islamiste și jihadiste, inclusiv a salafismului jihadist, care constituie o instigare teologică și politică la crimele Daesh; invită statele membre să exercite presiuni pentru ca actele de genocid, crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Irak, Siria, Libia și în alte părți de combatanții ISIS/Daesh să fie deferite Curții Penale Internaționale;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, guvernului regional din Kurdistan, precum și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.