Propunere comună de rezoluţie - RC-B8-0156/2017/REV1Propunere comună de rezoluţie
RC-B8-0156/2017/REV1

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația drepturilor omului și a democrației în Nicaragua - cazul Franciscăi Ramirez

15.2.2017 - (2017/2563(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
PPE (B8-0156/2017)
ECR (B8-0160/2017)
ALDE (B8-0163/2017)
S&D (B8-0168/2017)

Cristian Dan Preda, Luis de Grandes Pascual, David McAllister, Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Tomáš Zdechovský, Ildikó Gáll-Pelcz, Pavel Svoboda, Thomas Mann, Jarosław Wałęsa, Therese Comodini Cachia, Brian Hayes, Sven Schulze, Jaromír Štětina, Patricija Šulin, Marijana Petir, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Tunne Kelam, Lefteris Christoforou, Claude Rolin, Milan Zver, Romana Tomc, Michaela Šojdrová, Eva Maydell, Deirdre Clune, László Tőkés, Ivana Maletić, Željana Zovko, Csaba Sógor, Adam Szejnfeld, Luděk Niedermayer, Roberta Metsola, Dubravka Šuica, Giovanni La Via, Elisabetta Gardini, Mairead McGuinness, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Krzysztof Hetman, Laima Liucija Andrikienė, Bogdan Brunon Wenta, Ivan Štefanec, Seán Kelly, Gabriel Mato, Anna Záborská, Andrey Kovatchev, Inese Vaidere, Jiří Pospíšil în numele Grupului PPE
Elena Valenciano, Victor Boştinaru, Soraya Post, Javi López în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Karol Karski, Valdemar Tomaševski, Monica Macovei, Jana Žitňanská, Raffaele Fitto, Angel Dzhambazki, Notis Marias, Ryszard Czarnecki, Ryszard Antoni Legutko, Tomasz Piotr Poręba, Zdzisław Krasnodębski, Ruža Tomašić, Branislav Škripek în numele Grupului ECR
Renate Weber, Izaskun Bilbao Barandica, Ilhan Kyuchyuk, Valentinas Mazuronis, Beatriz Becerra Basterrechea, Marietje Schaake, Nedzhmi Ali, Petras Auštrevičius, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Gérard Deprez, Martina Dlabajová, Nathalie Griesbeck, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Louis Michel, Javier Nart, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Jasenko Selimovic, Hannu Takkula, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Paavo Väyrynen, Cecilia Wikström, Gesine Meissner în numele Grupului ALDE


Procedură : 2017/2563(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B8-0156/2017
Texte depuse :
RC-B8-0156/2017
Dezbateri :
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația drepturilor omului și a democrației în Nicaragua - cazul Franciscăi Ramirez

(2017/2563(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Nicaragua, în special Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitoare la atacurile asupra apărătorilor drepturilor omului, a democrației și a statului de drept[1] , precum și cea din 26 noiembrie 2009[2],

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Vicepreședintei Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, din 16 august 2016, privind recenta hotărâre judecătorească din Nicaragua de demitere a membrilor Parlamentului, precum și declarația VP/ÎR din 19 noiembrie 2016 privind rezultatele finale ale alegerilor din Nicaragua,

–  având în vedere raportul misiunii UE de observare a alegerilor în Nicaragua, cu privire la alegerile legislative și prezidențiale din 6 noiembrie 2011,

–  având în vedere declarația Secretariatului General al Organizației Statelor Americane (OAS) din 16 octombrie 2016 privind procesul electoral în Nicaragua,

–  având în vedere raportul privind Nicaragua al Secretariatului General al Organizației Statelor Americane, din 20 ianuarie 2017,

–  având în vedere Acordul de asociere din 2012 dintre Uniunea Europeană și țările din America Centrală, care a intrat în vigoare în august 2013, inclusiv clauzele privind drepturile omului,

–  având în vedere Orientările UE referitoare la apărătorii drepturilor omului din iunie 2004,

–  având în vedere Orientările din 2004 privind politica funciară a UE, care furnizează indicații pentru elaborarea și programarea politicii funciare în țările în curs de dezvoltare,

–  având în vedere Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului, din decembrie 1998,

–  având în vedere Declarația Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP),

–  având în vedere Convenția din 1989 privind popoarele indigene și tribale și Convenția nr. 169 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), ratificate de Nicaragua,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să facă parte integrantă din politica externă a UE, inclusiv Acordul de asociere încheiat în 2012 între Uniunea Europeană și țările din America Centrală;

B.  întrucât democrația și statul de drept s-au deteriorat în ultimii ani în Nicaragua;

C.  întrucât Nicaragua a adoptat în 2013 Legea nr. 840 prin care se acorda unei societăți private chineze, HK Nicaragua Canal Development Investment Company Ltd (HKND), o concesiune pe 100 de ani pentru construcția unui canal inter-oceanic pe teritoriul său;

D.  întrucât această lege a conferit HKND puteri de expropriere a terenurilor și a exonerat această societate de plata impozitelor locale și de respectarea reglementărilor comerciale; întrucât, legea a garantat totodată HKND că nu vor exista sancțiuni penale pentru încălcarea contractului;

E.  întrucât, între 27 noiembrie și 1 decembrie 2016, s-au strâns în capitală demonstranți din întreaga țară pentru a respinge construirea canalului inter-oceanic, un megaproiect ce ar putea duce la strămutarea a mii de mici fermieri și de indigeni din zonele din jurul proiectului de canal, precum și pentru a denunța lipsa de transparență de la alegerile prezidențiale din 6 noiembrie 2016; întrucât apărătorii drepturilor omului au relatat că poliția a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva protestatarilor;

F.  întrucât nu a fost făcut niciun studiu de impact asupra mediului și nu a fost lansată nicio consultare prealabilă cu popoarele indigene, încălcându-se Convenția nr. 169 a OIM; întrucât ruta propusă pentru canal va traversa pământurile indigenilor și ar strămuta între 30 000 și 120 000 de indigeni;

G.  întrucât organizațiile științifice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la construirea canalului ce ar traversa lacul Nicaragua, fapta care ar pune în pericol cea mai importantă sursă de apă potabilă din America Centrală; întrucât organizațiile științifice au cerut guvernului nicaraguan să suspende proiectul până la finalizarea unor studii independente și până la dezbaterea lor publică;

H.  întrucât Francisca Ramirez, coordonatoarea Consiliul național de apărare a pământurilor, lacurilor și suveranității, a depus o plângere oficială în decembrie 2016 cu privire la actele de represiune și agresiunile suferite în Noua Guinee; întrucât Francisca Ramirez a fost intimidată și închisă în mod arbitrar, iar membrii familiei sale au fost atacați violent, ca represalii pentru activismul ei;

I.  întrucât jurnaliștii din Nicaragua sunt hărțuiți, intimidați și băgați la închisoare și sunt amenințați cu moartea;

J.  întrucât, în august 2016, a fost anulată vizita în Nicaragua a Raportorului special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Forst, din cauza piedicilor puse de guvernul din Nicaragua;

K.  întrucât grava excludere a candidaților opoziției demonstrează că clar nu au existat condiții pentru alegeri libere și corecte și că libertatea de asociere, competiția politică și pluralismul politic sunt grav compromise;

L.  întrucât Raportorul special pentru independența judecătorilor și a avocaților a atras atenția, în cadrul procedurii de evaluare periodică universală în 2014, asupra numirilor judecătorilor de la Curtea Supremă, care sunt puternic influențate de politică; întrucât modificările aduse constituției în 2013 vizând realegerea președintelui au fost făcute ocolind legea într-un mod lipsit de transparență; întrucât articolul 147 din Constituția nicaraguană interzice persoanelor înrudite cu președintele sau apropiate acestuia să candideze la funcția de președinte sau de vicepreședinte;

M.  întrucât corupția din sectorul public, inclusiv din partea membrilor familiei președintelui, rămâne una dintre cele mai mari provocări; întrucât mituirea funcționarilor publici, confiscările ilegale și arbitrare făcute de autoritățile vamale și fiscale sunt la ordinea zilei,

1.  își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea constantă a situației drepturilor omului în Nicaragua și deplânge atacurile și actele de hărțuire comise de persoane, forțe politice și organisme care au legături cu statul, asupra organizațiilor de apărare a drepturilor omului, membrilor acestora și jurnaliștilor independenți;

2.  îndeamnă guvernul să nu hărțuiască și să nu recurgă la represalii împotriva Franciscăi Ramirez și a altor apărători ai drepturilor omului care au desfășurat activități legitime; solicită autorităților din Nicaragua să pună capăt impunității autorilor de delicte și crime împotriva apărătorilor drepturilor omului; susține dreptul susținătorilor drepturilor omului și mediului de a protesta fără să sufere represalii; invită Nicaragua să demareze o evaluare independentă a impactului asupra mediului înainte de a adopta noi măsuri și să facă public întreg procesul;

3.  cere guvernului din Nicaragua să își respecte obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului, în special Declarația ONU cu privire la drepturile popoarelor indigene, semnată în 2008, precum și Convenția nr. 169 a OIM;

4.  cere guvernului din Nicaragua să protejeze terenurile populațiilor indigene de consecințele megaproiectelor de dezvoltare care amenință viabilitatea acestor teritorii, care pune în situații de conflict comunitățile indigene în conflicte și le expune violențelor;

5.  este extrem de îngrijorat de demiterea membrilor din opoziție din Adunarea Națională a statului Nicaragua, precum și de hotărârea judecătorească care a schimbat structura de conducere a partidului de opoziție;

6.  invită Nicaragua să respecte pe deplin valorile democratice, inclusiv principiul separației puterilor în stat, și să restabilească drepturile tuturor partidelor din opoziție, permițând vocile critice în sistemului politic și în societate în general; reamintește că participarea deplină a opoziției, depolarizarea sistemului judecătoresc, încetarea impunității, precum și o societate civilă independentă reprezintă factori esențiali pentru succesul oricărei democrații;

7.  reamintește că măsurile care au condus la modificarea constituției cu scopul de a elimina duratei mandatului prezidențial, pentru a-i permite lui Daniel Ortega să rămână la putere mai mulți ani, au fost ilegale și au încălcat sistemului judiciar;

8.  subliniază că instituțiile UE și OAS au criticat aspru neregulile comise la alegerile din 2011 și din 2016; observă că există un dialog în curs de desfășurare cu OAS și că memorandumul de înțelegere ar trebui semnat până la 28 februarie 2017, fapt care ar putea ameliora situația;

9.  reafirmă că libertatea presei și a mass-mediei sunt elemente fundamentale pentru o societate democratică și deschisă; invită autoritățile din Nicaragua să restabilească pluralismul mass-mediei;

10.  subliniază că, în contextul negocierilor pentru Acordul de asociere între Uniunea Europeană și țările din America Centrală, trebuie să se reamintească Republicii Nicaragua necesitatea de a respecta principiile statului de drept, democrația și drepturile omului, principii apărate și promovate de Uniunea Europeană; îndeamnă UE să monitorizeze situația și, dacă este necesar, să analizeze ce măsuri ar putea fi luate;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului ,Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării parlamentare euro-latino-americane, Parlamentului Central American, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.