Propunere comună de rezoluţie - RC-B8-0190/2017Propunere comună de rezoluţie
RC-B8-0190/2017

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea

15.3.2017 - (2017/2596(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
Verts/ALE (B8-0190/2017)
ECR (B8-0192/2017)
S&D (B8-0195/2017)
ALDE (B8-0198/2017)
PPE (B8-0221/2017)

Cristian Dan Preda, Tunne Kelam, Tomáš Zdechovský, Jaromír Štětina, Marijana Petir, Jarosław Wałęsa, Pavel Svoboda, Ivan Štefanec, Milan Zver, Brian Hayes, David McAllister, Eduard Kukan, Bogdan Brunon Wenta, Laima Liucija Andrikienė, József Nagy, Mairead McGuinness, Michaela Šojdrová, Roberta Metsola, Romana Tomc, Patricija Šulin, Maurice Ponga, Sven Schulze, Csaba Sógor, Željana Zovko, Ivana Maletić, Stanislav Polčák, Deirdre Clune, Luděk Niedermayer, Giovanni La Via, Claude Rolin, Adam Szejnfeld, Lorenzo Cesa, Jiří Pospíšil, Dariusz Rosati, Sandra Kalniete, Dubravka Šuica, Jerzy Buzek, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Therese Comodini Cachia, Anna Maria Corazza Bildt, Krzysztof Hetman, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Andrey Kovatchev, Inese Vaidere, Anna Záborská, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Elmar Brok în numele Grupului PPE
Victor Boştinaru, Soraya Post, Marju Lauristin, Julie Ward în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Karol Karski, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki, Tomasz Piotr Poręba, Mark Demesmaeker, Anna Elżbieta Fotyga, Geoffrey Van Orden, Roberts Zīle, Ruža Tomašić, Arne Gericke, Zdzisław Krasnodębski, Kosma Złotowski în numele Grupului ECR
Johannes Cornelis van Baalen, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Dita Charanzová, Marielle de Sarnez, Gérard Deprez, María Teresa Giménez Barbat, Nathalie Griesbeck, Marian Harkin, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Kaja Kallas, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Carolina Punset, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Marietje Schaake, Hannu Takkula, Pavel Telička, Valentinas Mazuronis în numele Grupului ALDE
Rebecca Harms, Heidi Hautala, Tamás Meszerics, Bronis Ropė, Igor Šoltes, Davor Škrlec în numele Grupului Verts/ALE

Procedură : 2017/2596(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B8-0190/2017
Texte depuse :
RC-B8-0190/2017
Dezbateri :
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea

(2017/2596(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de asociere și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia, în special cea din 4 februarie 2016 referitoare la situația drepturilor omului din Crimeea și în special la tătarii din Crimeea[1] și cea din 12 mai 2016 referitoare la tătarii din Crimeea[2], precum și cele privind cazuri specifice de ucraineni deținuți ilegal în Rusia, cum ar fi cea din 30 aprilie 2015 referitoare la cazul Nadiei Savcenko[3] și cea din 10 septembrie 2015 referitoare la Rusia, îndeosebi la cazurile lui Eston Kohver[4], lui Oleg Sențov și al lui Alexander Colcenko[5],

–  având în vedere Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU din 27 martie 2014 intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și Rezoluția 71/205 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 intitulată „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol (Ucraina)”,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Declarația Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP),

–  având în vedere Convenția de la Geneva privind protecția persoanelor civile în timp de război,

–  având în vedere „Pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, adoptat și semnat la Minsk la 12 februarie 2015 și aprobat în ansamblul său prin Rezoluția 2202 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU la 17 februarie 2015,

–  având în vedere deciziile Consiliului privind prelungirea sancțiunilor impuse Federației Ruse în legătură cu anexarea ilegală Crimeei,

–  având în vedere Hotărârea din 26 aprilie 2016 a așa-zisei Curți Supreme din Crimeea, care a declarat că Mejlis-ul poporului tătar din Crimeea este o organizație extremistă și a interzis activitatea acestuia în Crimeea,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în martie 2017, se comemorează trei ani de la evenimentul nefericit al anexării ilegale a Crimeei de către Rusia;

B.  întrucât anexarea Crimeei de către Federația Rusă este ilegală și încalcă dreptul internațional și acordurile europene semnate atât de Federația Rusă, cât și de Ucraina, în special Carta ONU, Actul final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta, precum și Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă din 1997;

C.  întrucât, pe întreaga durată a anexării, autoritățile ruse sunt răspunzătoare pentru protecția locuitorilor și cetățenilor din Crimeea, prin intermediul autorităților de facto prezente în regiune;

D.  întrucât, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului și surselor publice, cel puțin 62 de cetățeni ucraineni, dintre care 49 resortisanți ai Crimeei, au fost urmăriți penal în mod ilegal din motive politice de către agenții de aplicare a legii din Rusia; întrucât, în pofida eliberării a șase ucraineni, care a fost salutată, numărul prizonierilor politici ucraineni din Rusia a crescut în cursul anului 2016; întrucât, în prezent, 17 cetățeni ai Ucrainei sunt deținuți ilegal în Federația Rusă și 15 pe teritoriul ocupat al Crimeei; întrucât cel puțin o sută de ucraineni sunt ținuți ostatici în condiții îngrozitoare de către forțele separatiste sprijinite de Rusia în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina;

E.  întrucât, în numeroase cazuri, a fost semnalată utilizarea torturii și a tratamentelor crude și degradante; întrucât, până în prezent, aceste acuzații nu au fost investigate în mod corespunzător; întrucât se utilizează tortura pentru a obține mărturisiri și probe de vinovăție false; întrucât, în acest sens, sunt vizați, de asemenea, avocații din Crimeea care le oferă asistență juridică acestor persoane și apărătorii drepturilor omului care semnalează cazuri de dispariții forțate motivate politic în Crimeea, precum și jurnaliștii care raportează cu privire la situația tătarilor din Crimeea;

F.  întrucât numeroși prizonieri și deținuți sunt supuși unor condiții inumane și aspre în închisori, care le pun în pericol sănătatea fizică și psihologică; întrucât există prizonieri care necesită asistență medicală și tratament de urgență;

G.  întrucât, la 16 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (AGONU) a definit Rusia drept putere de ocupație și a condamnat ocuparea temporară a teritoriului Ucrainei — Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol - de către Federația Rusă și a reafirmat nerecunoașterea anexării sale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 70 din Convenția de la Geneva privind protecția persoanelor civile în timp de război, „persoanele protejate nu vor putea fi arestate, urmărite sau condamnate de puterea ocupantă pentru acte comise sau pentru opinii exprimate înainte de ocupație”; întrucât, în rezoluția Adunării Generale a ONU, Rusia este recunoscută drept putere de ocupație, fiindu-i impuse obligațiile care îi revin unei puteri de ocupație, printre care protejarea locuitorilor și cetățenilor din Crimeea;

I.  întrucât legislația restrictivă a Rusiei care reglementează drepturile politice și civile a fost extinsă la Crimeea, ceea ce a condus la limitarea drastică a libertății de întrunire, de exprimare, de asociere, de acces la informație și de religie, precum și la rapoarte credibile care relatează acte de intimidare și de tortură și dispariții forțate;

J.  întrucât există aproximativ 20 000 de persoane strămutate intern, din Crimeea în alte regiuni ucrainene, iar comunitatea tătarilor din Crimeea (Mejlis) a fost interzisă și proclamată organizație extremistă și școlile ucrainene din peninsulă au fost închise;

K.  întrucât, la 16 ianuarie 2017, Ucraina a intentat o acțiune în instanță la Curtea Internațională de Justiție pentru tragerea la răspundere a Federației Ruse pentru sprijinirea terorismului în estul Ucrainei și săvârșirea unor acte de discriminare împotriva persoanelor de etnie ucraineană și a tătarilor din Crimeea în Crimeea aflată sub ocupație,

1.  sprijină suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional și condamnă din nou cu fermitate anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă; sprijină pe deplin hotărârea fermă și susținută a UE și a statelor sale membre de a nu recunoaște această anexare și măsurile restrictive adoptate în acest sens;

2.  reamintește că situația drepturilor omului din Crimeea s-a înrăutățit considerabil, încălcarea libertății de exprimare, abuzurile din mass-media și impunerea forțată a cetățeniei ruse au devenit sistematice, iar drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu sunt garantate în Crimeea;

3.  condamnă politicile discriminatorii aplicate de către așa-numitele autorități în special împotriva minorității etnice tătare din Crimeea, încălcarea drepturilor sale de proprietate, intimidarea tot mai acută a acestei comunități și a celor care se opun anexării Crimeei de către Rusia, precum și lipsa libertății de exprimare și de asociere în peninsulă;

4.  invită Rusia să elibereze fără întârziere toți cetățenii ucraineni deținuți în mod arbitrar și ilegal atât în Rusia, cât și în cadrul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei și să asigure întoarcerea lor în condiții de siguranță, inclusiv a lui Mykola Karpyuk, Stanislav Klykh, Oleksandr Kolchenko, Oleg Sentsov, Oleksiy Chyrniy, Oleksandr Kostenko, Serhiy Lytvynov, Valentyn Vyhivskyi, Viktor Shur, Andriy Kolomiyets, Ruslan Zeytullayev, Nuri Primov, Rustem Vaitov, Ferat Sayfullayev, Akhtem Chiyhoz, Mustafa Dehermendzhi, Ali Asanov, Inver Bekirov, Muslim Aliyev, Vadim Siruk, Arsen Dzhepparov, Refat Alimov, Zevri Abseitov, Remzi Memetov, Rustem Abiltarov, Enver Mamutov, Artur Panov, Evheniy Panov, Roman Suschenko și Emir-Usein Kuku, apărător al drepturilor omului, și a altora și să le permită tuturor celor menționați mai sus să călătorească liber, inclusiv lui Mykola Semena, care este urmărit penal pentru activitatea sa jurnalistică din cadrul Radio Europa Liberă/Radio Libertatea;

5.  subliniază că decizia Federației Ruse din 21 martie 2014 de a anexa Crimeea rămâne ilegală și condamnă ferm decizia subsecventă a autorităților ruse de a da tuturor locuitorilor Crimeei pașapoarte rusești;

6.  reamintește Federației Ruse, ca putere de ocupație care deține controlul efectiv asupra Crimeei și căreia îi revin obligații în temeiul dreptului internațional umanitar și al dreptului internațional al drepturilor omului, de obligația sa de a asigura protecția drepturilor omului în Crimeea; solicită autorităților ruse să acorde acces neîngrădit în Crimeea instituțiilor internaționale și experților independenți ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ai Organizației Națiunilor Unite și ai Consiliul Europei, precum și ONG-urilor în domeniul drepturilor omului sau agențiilor de presă care doresc să viziteze, să evalueze situația din Crimeea și să informeze cu privire la aceasta; invită autoritățile ucrainene să simplifice procedura de acordare a accesului în Crimeea jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și avocaților;

7.  consideră că drepturile tătarilor din Crimeea au fost grav încălcate prin interzicerea activităților Mejlis și își reiterează cu fermitate apelul la anularea imediată a deciziei în acest sens și a efectelor acesteia; regretă persecutarea pe cale juridică a liderilor Mejlis, cum ar fi Mustafa Djemilev, deputat în Rada Supremă a Ucrainei și nominalizat la Premiul Saharov, și Refat Ciubarov, președintele Mejlis, și amenințările cu arestarea la adresa acestora;

8.  subliniază faptul că tătarii din Crimeea, în calitate de populație autohtonă a peninsulei, și patrimoniul lor cultural par a fi ținte prioritare ale represiunilor; solicită autorităților ruse să acorde acces nerestricționat în Crimeea instituțiilor internaționale și experților independenți ai OSCE, ai Organizației Națiunilor Unite și ai Consiliul Europei;

9.  reamintește autorităților ruse că, în pofida caracterului ilegal al anexării Crimeei, Rusia este, de facto, pe deplin răspunzătoare de menținerea ordinii juridice în Crimeea și de protejarea cetățenilor din Crimeea de măsuri arbitrare de natură judiciară sau administrativă;

10.  își exprimă profunda îngrijorare legată de numeroase relatări credibile privind cazuri de dispariții, tortură și intimidare sistematică a cetățenilor din teritoriu care se opun anexării Crimeei și invită Rusia să înceteze imediat practica persecuției, să investigheze cu eficacitate toate cazurile de încălcare a drepturilor omului, inclusiv disparițiile forțate, detențiile arbitrare, tortura și relele tratamente aplicate deținuților, și să respecte libertățile fundamentale ale tuturor rezidenților, inclusiv libertatea de exprimare, de religie sau de convingere și libertatea de asociere, precum și dreptul de întrunire pașnică; solicită să se ancheteze imediat toate disparițiile și răpirile din perioada de ocupație a Crimeei, inclusiv cazul lui Ervin Ibraghimov;

11.  reamintește că, potrivit legislației ruse, numai infracțiunile comise pe teritoriul Rusiei intră sub jurisdicția sistemului de justiție rus; regretă faptul că autoritățile ruse de aplicare a legii au deschis mai multe cauze penale privind fapte comise pe teritoriul Ucrainei și al Crimeei înainte de anexare;

12.  salută vizita recentă a Ombudsmanului ucrainean în Crimeea cu scopul de a vizita prizonierii; regretă că acesteia nu i s-a permis să viziteze toți prizonierii și își exprimă speranța că, în cursul vizitelor sale viitoare, va avea acces liber la prizonierii ucraineni din Crimeea, precum și la cei care au fost transferați în Federația Rusă;

13.  solicită să se acorde acces nelimitat, în siguranță și neîngrădit în Crimeea reprezentanților OSCE, altor observatori internaționali pentru drepturile omului și tuturor actorilor umanitari și să se creeze mecanisme independente de monitorizare, precum și să se acorde ajutor umanitar și asistență juridică, atunci când este necesar; sprijină inițiativele conduse de Ucraina în vederea soluționării acestor probleme în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului și al Adunării Generale ale ONU; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și delegația UE în Rusia să urmărească îndeaproape procesul împotriva deținuților politici din Ucraina și să informeze cu privire la tratamentul aplicat acestora în timpul detenției; își exprimă îngrijorarea față de unele relatări privind recurgerea la tratamente psihiatrice cu scop punitiv; se așteaptă ca delegația UE, SEAE și ambasadele statelor membre să urmărească îndeaproape acțiunile în justiție inițiate împotriva unor cetățeni ucraineni în Rusia și să solicite accesul la aceste persoane, înainte de, în timpul și după procesele acestora;

14.  condamnă practica aplicată cu precădere de transfer al deținuților către regiuni îndepărtate din Rusia, întrucât acest lucru le îngreunează acestora foarte mult comunicarea cu familiile și cu organizațiile pentru drepturile omului; subliniază că această practică încalcă legislația rusă în vigoare, în special cu articolul 73 din Codul de executare a sentințelor în materie penală, în conformitate cu care pedepsele ar trebui să fie executate în regiunea în care își au reședința condamnații sau în cea în care instanța a pronunțat sentința; denunță practica refuzării vizitelor consulare la persoanele reținute și solicită autorităților să permită în mod necondiționat astfel de vizite; îndeamnă să se acorde acces Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) în penitenciarele din teritoriile ocupate și să se respecte drepturile deținuților de a comunica cu rudele și prietenii la intervale regulate, atât prin corespondență, cât și prin primirea de vizite;

15.  subliniază, de asemenea, că este necesar ca Ucraina să asigure protecția drepturilor și nevoilor cetățenilor ucraineni strămutați, inclusiv dreptul de vot și dreptul de a se bucura de protecție juridică și administrativă deplină în țara lor;

16.  salută decizia din 22 februarie 2017 a prezidiului Curții Supreme din Rusia de a anula condamnarea lui Ildar Dadin, acuzat de participare la mai multe proteste neautorizate, inclusiv la un protest contra războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, și de a ordona eliberarea din detenție a acestuia, ca urmare a adoptării rezoluției de urgență a Parlamentului din 24 noiembrie 2016 în apărarea sa[6];

17.  invită reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului să acorde o atenție deosebită situației drepturilor omului din Crimeea; subliniază că este necesar, la nivel general, ca Uniunea Europeană să joace un rol mai vizibil, eficace și activ în promovarea unei soluții pașnice de durată;

18.  solicită UE să sprijine proiectele media ale tătarilor din Ucraina și din Crimeea, precum cele inițiate de Fondul European pentru Democrație și de postul de radio Europa Liberă/Libertatea, în apărarea școlilor tătarilor din Ucraina și din Crimeea, precum și alte inițiative de protejare a patrimoniului lor cultural;

19.  solicită să se impună noi măsuri restrictive persoanelor responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, printre care și înghețarea activelor acestora în băncile din UE;

20.  îndeamnă toate părțile să pună în aplicare integral prevederile acordurilor de la Minsk, inclusiv încetarea acțiunilor militare în Donbas și schimbul ostaticilor, precum și să elibereze și să restituie fără întârziere prizonierii; reamintește responsabilitatea deosebită care îi revine guvernului Rusiei în această privință;

21.  solicită să se studieze posibilitatea de a stabili un format internațional pentru negocierile privind retragerea forțelor de ocupație din Crimeea, cu participarea UE, care ar trebui să se întemeieze pe dreptul internațional umanitar, pe drepturile omului și pe principiile internaționale;

22.  îndeamnă Consiliul să găsească moduri de a sprijini Ucraina la Curtea Internațională de Justiție în cauza privind declararea Federației Ruse responsabilă de sprijinirea terorismului în estul Ucrainei și de săvârșirea unor acte de discriminare împotriva persoanelor de etnie ucraineană și a tătarilor din Crimeea în Crimeea aflată sub ocupație;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre, președintelui Ucrainei, guvernelor și parlamentelor Ucrainei și Federației Ruse și adunărilor parlamentare ale Consiliului Europei și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.