PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2018

4.7.2017 - (2017/2699(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
PPE (B8-0434/2017)
ALDE (B8-0435/2017)
ECR (B8-0450/2017)

József Szájer în numele Grupului PPE
Anthea McIntyre în numele Grupului ECR
Sophia in ‘t Veld în numele Grupului ALDE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2018

(2017/2699(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2017 – Construirea unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără” (COM(2016)0710) și anexele 1-5 la aceasta,

–  având în vedere Acordul interinstituțional (AII) dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare[1],

–  având în vedere raportul final din 24 iulie 2014 al Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, intitulat „Reducerea birocrației în Europa – moștenire și perspective”,

–  având în vedere raportul de sinteză al Conferinței președinților de comisie din 13 iunie 2017,

–  având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât prioritățile politice și resursele financiare trebuie să fie aliniate;

B.  întrucât sustenabilitatea și creșterea economică sunt compatibile și se pot consolida reciproc;

C.  întrucât UE trebuie să își asume angajamentul de a recâștiga competitivitatea în fața concurenței mondiale acerbe, menținând astfel modelul economiei sociale de piață și asigurând o creștere sustenabilă prin creșterea nivelurilor de productivitate și inovație pentru a pune la dispoziția generației viitoare de tineri locuri de muncă, nu datorii;

D.  întrucât cel mai bun sprijin economic și social pe care îl pot oferi statele membre cetățenilor în vederea îmbunătățirii calității vieții este o economie în creștere cu un nivel scăzut al inflației și cu rate ridicate de ocupare a forței de muncă și de creștere a salariilor, care generează resursele necesare finanțării investițiilor pentru viitor, a îmbunătățirii infrastructurii și a serviciilor publice;

E.  întrucât UE are de înfruntat tipuri diferite și complexe de amenințări care creează instabilitate și implicit un sentiment de nesiguranță pentru cetățenii europeni;

F.  întrucât Comisia are datoria de a respecta tratatele și de a asigura punerea în aplicare a legislației UE; ia act cu mare regret de faptul că atât punerea în aplicare a politicilor UE, cât și punerea în aplicare a legilor și normelor UE sunt deficitare, după cum s-a văzut în mai multe domenii; invită Comisia, împreună cu statele membre, să facă o prioritate principală din punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora;

PARTEA 1

1.  observă că crizele actuale, inclusiv consecințele lor financiare, economice, sociale și în materie de migrație, au produs tot mai multă nemulțumire în rândul cetățenilor europeni, manifestată prin intensificarea extremismului; subliniază că provocările majore necesită un răspuns comun din partea UE și a statelor sale membre; consideră că este nevoie de inițiative politice puternice pentru soluționarea acestor crize și că ar trebui întreprinse reforme realiste pentru a restabili încrederea și a combate exploatarea acestei anxietăți menite să impulsioneze teamă și nesiguranță; subliniază faptul că, pe termen foarte scurt, campaniile politice demagogice și nerealiste creează speranțe false, dar au consecințe nefaste care duc la mai multă dezbinare, instabilitate și la mai multe conflicte în întreaga Europă;

2.  subliniază că este important ca Uniunea Europeană să fie orientată către exterior și să mențină și să dezvolte legături economice, comerciale și strategice strânse cu țările din imediata sa vecinătate; consideră că în viitor va fi nevoie de un cadru clar al relațiilor UE cu țările care nu sunt membre din vecinătatea sa;

3.  consideră că o economie socială de piață foarte competitivă este o piatră de temelie a societății europene, pe care au fost construite politici europene care aduc beneficii directe cetățenilor în viața lor de zi cu zi; sprijină inițiativele menite să îmbunătățească echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

4.  îi cere Comisiei să stabilească acțiuni-cheie prioritare menite să crească competitivitatea industrială a UE, permițându-le companiilor să concureze pe piețele interne și mondiale și consolidând capacitatea UE și a statelor sale membre de a sprijini dezvoltarea întreprinderilor, acordând o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); crede că modernizarea industrială europeană trebuie să fie multilaterală și să includă comercializarea de produse și servicii, tehnologii și modele de afaceri inovatoare bazate pe investiții în cercetare și inovare transformate în produse, servicii și procese mai bune pentru piață;

5.  subliniază că este nevoie de o abordare cuprinzătoare pentru a înțelege care sunt beneficiile monedei unice și a aborda punctele în continuare slabe ale acesteia, asigurând, totodată, sustenabilitatea, reziliența și finalizarea UEM și îndeplinind obiectivele legate de creșterea economică și ocuparea integrală a forței de muncă; consideră că noile evoluții ale UEM trebuie să se bazeze pe legislația în vigoare și aplicarea acesteia și să cuprindă măsuri menite să facă structura sa instituțională mai legitimă și mai responsabilă din punct de vedere democratic;

6.  îndeamnă Comisia să accelereze activitatea referitoare la finalizarea uniunii piețelor de capital, cu scopul de a contribui la deblocarea investițiilor în UE pentru a genera creștere economică și locuri de muncă; invită Comisia să prezinte propuneri care să îmbunătățească mediul de afaceri din UE pentru a atrage mai multe investiții străine directe și a aduce înapoi locurile de muncă;

7.  subliniază că o politică europeană de succes în domeniul migrației presupune un mecanism stabilit de comun acord de distribuire a solicitanților de azil echitabil și eficient; subliniază importanța realizării unor progrese privind abordarea crizei migrației într-un mod care să demonstreze o mai mare sensibilitate față de preocupările la scară largă din statele membre cu privire la migrația necontrolată; salută recentele progrese realizate în consolidarea gestionării și controlului efectiv al frontierelor externe ale Uniunii, condiție prealabilă pentru ca statele membre să ajungă din nou la un nivel acceptabil de încredere reciprocă;

8.  subliniază că politica externă și de securitate comună trebuie îmbunătățită pentru a contribui la găsirea unor răspunsuri credibile la noile amenințări și provocări la adresa securității, la combaterea terorismului și la aducerea păcii, a stabilității și a ordinii în vecinătatea sa; invită Comisia și Vicepreședintele Comisiei / Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să continue să colaboreze îndeaproape cu statele membre la elaborarea unor politici și metode de cooperare practice pentru îndeplinirea acestor obiective;

9.  subliniază că comerțul liber a îmbunătățit semnificativ nivelul de trai și a redus sărăcia în UE și în toată lumea, creând creștere economică și locuri de muncă și consolidând relațiile politice și economice cu țările terțe; consideră că UE trebuie să combată în continuare tendințele protecționiste pe plan mondial și de aceea îi cere Comisiei să facă rapid progrese atât în negocierile în curs, cât și în cele planificate și să le finalizeze, precum și să exploreze permanent noi posibilități de a încheia noi acorduri de liber schimb;

10.  îndeamnă Comisia să lanseze, în cooperare cu celelalte instituții, o amplă dezbatere publică privind viitorul Uniunii;

11.  subliniază că Europa va continua să dețină rolul de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice și își va asuma în continuare pe deplin angajamentul de a pune în aplicare Acordul de la Paris; atrage atenția asupra faptului că o politică prospectivă privind schimbările climatice este esențială pentru modernizarea industriei și economiei europene;

12.  subliniază importanța rentabilității și a abordării unei politici de toleranță zero față de cazurile de gestionare defectuoasă și de fraudă;

13.  relevă că UE se confruntă încă cu mari probleme în privința punerii în aplicare a legislației convenite sau adoptate, motiv pentru care invită Comisia să se concentreze pe impunerea legislației UE în toate statele membre; subliniază importanța punerii în aplicare a politicii din domeniul concurenței pentru crearea unor condiții de concurență echitabile care să favorizeze inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă și investițiile pentru toți actorii de pe piața unică și pentru toate modelele de afaceri, inclusiv pentru IMM-uri;

14.  solicită din nou Comisiei să prezinte o propunere legislativă privind dreptul administrativ al UE, care va garanta o administrație europeană deschisă, eficientă și independentă, și să ia în considerare în mod corespunzător propunerea Parlamentului privind un regulament al UE în acest sens;

PARTEA 2

1. Tineretul și învățarea continuă

15.  invită Comisia:

–  - să investească pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește sistemele de învățământ favorabile incluziunii și eficiente;

–  - să asigure consultarea în elaborarea politicilor a comunității de experți și a părților interesate vizate, inclusiv a organizațiilor de părinți;

–  - să asigure fonduri suficiente pentru Erasmus+ pentru îndeplinirea obiectivelor programului și să se asigure că acestea sunt folosite pentru principalele scopuri ale programului (mobilitate, educație și formare, politici pentru tineret și sport);

–  - să sprijine statele membre în primul rând cu privire la acțiuni educaționale pentru toate grupele de vârstă și ocupaționale; să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, în special cu accent pe aptitudinile și competențele digitale și antreprenoriale, precum și pe educația în domeniul mass-mediei, incluzând programe specifice, concepute special pentru a încuraja femeile;

–  - să analizeze piețele muncii pentru a stabili echilibrul just între formarea profesională și educația universitară, îmbunătățind astfel legătura dintre cererea și oferta de pe piața muncii;

–  să încurajeze spiritul întreprinzător și să dezvolte și să sprijine și mai mult mediul juridic propice pentru IMM-uri, potrivit principiului „să gândim mai întâi la scară mică”;

–  să prezinte recomandări și propuneri în legătură cu modul prin care se pot păstra lucrătorii în vârstă în câmpul muncii o perioadă mai lungă de timp, încurajând, astfel, transferul de experiență către generațiile mai tinere și stimulând ucenicia la locul de muncă;

–  să ia mai multe măsuri, împreună cu statele membre, pentru a crește atractivitatea și valoarea competențelor în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (domeniile STEM) și să încurajeze mai multe femei și fete să aleagă și să urmeze domenii STEM, în cadrul cărora TIC, în mod special, le poate deschide noi posibilități;

16.  consideră că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” este esențială pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, care continuă să înregistreze un nivel inacceptabil de ridicat în UE; invită Comisia să asigure o finanțare adecvată pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și continuarea inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, îmbunătățind, în același timp, funcționarea și punerea sa în aplicare și luând în considerare raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene;

17.  îndeamnă Comisia să pună în aplicare toate mecanismele adecvate necesare pentru o mai mare mobilitate în rândul tinerilor, inclusiv prin stagii de ucenicie, ca o modalitate de a aborda problema neconcordanței în materie de competențe de pe piața forței de muncă și de a îmbunătăți accesul la posibilități de angajare;

2. Creșterea albastră și economia circulară

18.  invită Comisia să prezinte propuneri:

–  - pentru ca creșterea albastră să susțină creșterea sustenabilă în sectoarele marin și maritim în general;

–  să umple golul lăsat de lipsa unor planuri multianuale în cadrul noii politici comune în domeniul pescuitului (PCP) pentru a gestiona toate stocurile și zonele de pescuit importante din apele UE;

19.  îndeamnă Comisia să prezinte fără întârziere inițiativele enumerate în planul de acțiune privind economia circulară și să monitorizeze în mod regulat progresele realizate către o economie circulară;

3. Cadrul financiar de după 2020

20.  îi cere Comisiei să facă tot posibilul pentru ca implementarea tuturor programelor UE să intre într-un ritm normal până în anul viitor, pentru a compensa întârzierile considerabile observate la începutul perioadei de programare actuale; este deosebit de preocupat de implicațiile acestor întârzieri asupra acumulării posibile de arierate de plată spre sfârșitul acestui CFM; consideră că nu trebuie precupețit niciun efort pentru a evita o altă criză a plăților, inclusiv prin adoptarea unei decizii privind nivelul adecvat de plăți în cadrul bugetelor anuale următoare;

21.  îndeamnă Comisia să prezinte propuneri legislative privind CFM-ul de după 2020 până cel târziu în iunie 2018, pentru a permite lansarea imediată a unor negocieri interinstituționale importante; își fixează ca obiectiv încheierea cu succes a acestor negocieri până la sfârșitul actualei legislaturi;

22.  îi cere Comisiei să acorde atenția cuvenită poziției Parlamentului față de viitorul CFM, care va fi adoptată înainte de propunerile legislative ale Comisiei; subliniază necesitatea de a lansa un dialog structurat legat de nivelul general, prioritățile politice și bugetare, dispozițiile privind arhitectura și gradul de flexibilitate ale viitorului CFM, inclusiv realizarea unui acord cu privire la durata cadrului financiar; consideră că, în următorul CFM, ar trebui să se dezvolte un parcurs către un buget UE modern; consideră că Comisia ar trebui să întreprindă o revizuire cuprinzătoare a cheltuielilor în procesul de pregătire;

23.  îndeamnă Comisia să prezinte planuri detaliate pentru abordarea preocupărilor cu privire la viitorul părții de venituri a bugetului și la resurselor proprii; subliniază că Comisia ar trebui să prezinte aceste propuneri legislative împreună cu propunerile privind CFM-ul de după 2020 pentru a permite lansarea de negocieri comune pe marginea ambelor dosare; subliniază că Parlamentul își va adopta propria poziție înainte de prezentarea propunerilor legislative și îi cere Comisiei să acorde atenția cuvenită poziției Parlamentului în această chestiune;

24.  invită Comisia să prezinte:

–  propuneri de regulamente pentru politica de coeziune a UE de după 2020, ca o consecință a prezentării iminente a viitorului CFM, cât mai curând posibil în 2018;

–  o revizuire cuprinzătoare a regulamentului financiar și a legislației sectoriale conexe, inclusiv a Regulamentului privind dispozițiile comune în vigoare în prezent (denumit în continuare „Omnibus”), dispozițiile privind simplificarea politicii de coeziune, precum și o mai bună combinație de fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI) cu Fondul european pentru investiții strategice urmând să fie puse în aplicare la începutul anului 2018;

25.  îi cere Comisiei, în contextul dezbaterii privind Cartea albă, să își clarifice ambițiile pentru programul-cadru (PC9), suficient de devreme în 2018 pentru ca Parlamentul să poată formula o poziție despre programul respectiv, precum și despre Galileo, Copernicus și COSME, așa încât toate măsurile să poată fi operaționale începând din 2021; speră ca propunerea privind PC9 să se facă pe baza evaluării intermediare a programului Orizont 2020 și a raportului de punere în aplicare al Parlamentului;

26.  subliniază rolul important al cercetării aplicate, în special importanța cercetării care are drept rezultat cunoștințe, competențe și practici mai bune, pentru a se asigura utilizarea în cea mai bună manieră posibilă a noilor tehnologii; solicită Comisiei să echilibreze mai bine nevoile cercetării și dezvoltării fundamentale, aplicate și translaționale, pentru a se asigura traducerea rapidă și eficientă a noilor descoperiri în tehnologii și produse reale;

27.  îndeamnă Comisia să depună în continuare eforturi în direcția simplificării, reducând în același timp la minimum obstacolele din calea participării și asigurând cele mai bune rezultate — atât pe termen scurt, cât și pe termen lung — pentru toate părțile la program, și să depună eforturi în vederea unei propuneri ambițioase pentru următorul program-cadru; subliniază faptul că consolidarea sinergiilor existente cu fondurile ESI este necesară pentru a dezvolta oportunități de inovare în interiorul UE;

28.  subliniază că este nevoie să se stabilească un cadru de performanță și consideră că Comisia ar trebui să elaboreze un sistem îmbunătățit de control bugetar care să fie proporțional cu beneficiile obținute prin finanțarea acordată de UE; consideră că o parte integrantă a acestui sistem trebuie să fie procedura de raportare, care ar trebui să fie suficient de transparentă și detaliată, inclusiv raportarea informațiilor privind beneficiarii fondurilor UE și a informațiilor privind efectuarea sau nu la timp a plăților; consideră că performanța, randamentul și rezultatele obținute prin finanțarea acordată de UE ar trebui să fie întotdeauna monitorizate pentru a se asigura efectul durabil și pe termen lung al cheltuielilor UE; solicită elaborarea de propuneri de reformare a Curții de Conturi pentru consolidarea funcției sale de audit al performanței, astfel încât să servească atât ca autoritate de audit, cât și ca autoritate de evaluare;

4. Strategia privind piața unică digitală

29.  își exprimă preocuparea cu privire la întârzierile înregistrate de unele dintre propunerile legislative incluse în Strategia privind piața unică digitală; consideră că instituțiile UE ar trebui să valorifice dinamica strategiei și să depună toate eforturile posibile pentru a elabora și adopta propunerile relevante; solicită celor trei instituții, în momentul evaluării la jumătatea perioadei, să se angajeze, la cel mai înalt nivel, să le acorde un tratament prioritar în procesul legislativ, astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată beneficia de rezultatele acestora;

30.  invită Comisia:

  –  să realizeze progrese în eforturile de finalizare a pieței unice și în crearea unui mediu care să susțină IMM-urile;

  –  să prezinte propuneri de stabilire a principiului general al liberei circulații a datelor și de eliminare a restricțiilor impuse localizării datelor din întreaga UE;

  –  să sprijine în continuare digitalizarea sectorului european al transportului prin inițiative precum C-ITS și E-CRM și alte sisteme digitale;

  –  să își prezinte inițiativa(ele) planificată(e) privind securitatea cibernetică, inclusiv cu privire la Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA); astfel de inițiative ar trebui să vizeze îmbunătățirea securității cibernetice pentru industrie și pentru alte scopuri civile și să includă căi de atac efective;

  –  să identifice, împreună cu statele membre, cauzele sistemice ale discrepanței tot mai mari dintre bărbați și femei în domeniul digital și să ia măsuri la nivel global pentru a pune capăt excluderii femeilor din lumea digitală;

5. Strategia privind uniunea energetică

31.  invită Comisia, în urma adoptării diferitelor propuneri legislative și comunicări privind uniunea energetică, eficiența energetică, organizarea pieței, energia din surse regenerabile și alte domenii conexe, să își concentreze atenția pe asigurarea implementării integrale de către statele membre a acestora, cu scopul creării unei veritabile uniuni energetice;

32.  se așteaptă la o colaborare strânsă și continuă din partea Comisiei pe marginea procedurilor în curs, extrem de importante, din pachetul privind energia curată, inclusiv în etapa de trilog, pentru a asigura finalizarea cu succes a negocierilor cât mai curând posibil în 2018;

33.  invită Comisia să monitorizeze consecințele economice ale noii structuri a pieței energiei electrice, în special în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), unde este probabil să se înregistreze costuri mari aferente tranziției energetice;

6. Strategia privind piața unică

34.  invită Comisia:

  –  să pună mai bine în aplicare, în colaborare cu statele membre, Directiva privind serviciile, aceasta cuprinzând eliminarea barierelor normative și administrative rămase în sectorul serviciilor, precum și abandonarea practicii suprareglementării;

  –  să asigure respectarea legislației existente în primul și în primul rând prin aplicarea normelor existente, creând astfel condiții de concurență egale și oferind posibilitatea de a valorifica din plin avantajele pieței unice;

35.  regretă faptul că, până în prezent, Comisia nu a ascultat solicitările repetate privind crearea unui pilon solid al pieței unice în cadrul semestrului european, printr-un sistem de identificare și de monitorizare periodică a obstacolelor specifice fiecărei țări în calea pieței unice;

36.  consideră drept priorități politice:

  –  dezvoltarea potențialului culturii și industriilor creative pe baza unei politici coerente a UE, luând în calcul faptul că majoritatea actorilor din domeniu sunt microîntreprinderi și IMM-uri care sunt factori esențiali pentru creștere sustenabilă și locuri de muncă de calitate;

  –  optimizarea și promovarea măsurilor și acțiunilor de facilitare a turismului cultural, cu participarea deplină a regiunilor și a autorităților locale;

  –  propunerea de revizuire a Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (IPRED) până la sfârșitul anului;

  –  revizuirea Regulamentului privind siguranța generală, care a fost amânată încă o dată, regretând că nu s-a ținut cont de termenul stabilit în Directiva (UE) 2015/719 din 29 aprilie 2015[2] și reamintindu-i Comisiei că trebuie acționat clar și hotărât pentru această revizuire și siguranța rutieră în general;

  –  o reacție promptă, cu propuneri concrete, față de datele și sugestiile care urmează a fi incluse în viitorul raport strategic din proprie inițiativă privind fraudarea datelor odometrului, reamintind că acesta tratează o preocupare majoră a cetățenilor europeni și ținând seama de faptul că unele state membre aplică deja modele care funcționează foarte bine;

7. Sănătate

37.  subliniază că este important și urgent să se ia măsuri împotriva amenințării pe care o reprezintă rezistența la antimicrobiene (RAM), deoarece aceasta poate avea un impact uriaș asupra sănătății cetățenilor și a productivității, precum și asupra bugetelor de sănătate ale statelor membre; invită, așadar, Comisia să prezinte o inițiativă pentru un plan de acțiune al UE privind modul de punere în aplicare în cadrul Uniunii a Planului de acțiune global privind rezistența la antimicrobiene al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS); invită, de asemenea, Comisia să intensifice măsurile deja aplicate în actualul Plan de acțiune împotriva RAM și să asigure punerea în aplicare coerentă a acestora de către toate părțile relevante;

38.  invită Comisia:

  –   să prezinte o propunere legislativă privind prospectele produselor farmaceutice care să le facă mai clare și mai ușor de înțeles de pacienți („caseta informativă a medicamentelor”);

  –   să revizuiască de urgență Directiva 2004/23/CE din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane[3] (Directiva privind țesuturile și celulele) pentru a o aduce în conformitate cu principiul donației gratuite și cu Regulamentul nr. 1394/2007 din 13 noiembrie 2007 privind medicamentele pentru terapie avansată[4] (Regulamentul privind terapiile avansate), care, în plus, trebuie să fie mai bine aplicabile IMM-urilor;

8. Pescuitul și agricultura

39.  subliniază rolul important pe care agricultura durabilă, pescuitul și silvicultura îl joacă în asigurarea securității alimentare în UE, oferind locuri de muncă și îmbunătățind standardele de mediu, și subliniază, de asemenea, potențialul agriculturii europene de a contribui la politicile în materie de schimbări climatice prin inovare și adoptarea unor politici care să sporească potențialul agriculturii europene de sechestrare a carbonului;

40.  îndeamnă Comisia să lucreze la acele acorduri bilaterale în domeniul pescuitului cu țări din afara UE care se apropie de data expirării;

41.  reamintește că, pentru a asigura punerea în aplicare corectă și la timp a politicii comune în domeniul pescuitului adoptată în 2013, Comisia trebuie să continue să prezinte propuneri legislative în vederea adoptării unor planuri multianuale reînnoite de gestionare a stocurilor de pește;

42.  invită Comisia:

  –   să se asigure că PCP și obligația de debarcare sunt puse în aplicare în mod corect;

  –   să colaboreze în continuare îndeaproape cu pescarii și cu oamenii de știință pentru a identifica și a anticipa locurile în care pot apărea specii de blocaj și a elabora soluții precum tehnicile de pescuit inovatoare;

  –   să revizuiască Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (Regulamentul privind Marea Mediterană), în special partea care vizează interdicția de a se utiliza anumite echipamente tradiționale și dispozițiile care se referă la caracteristici concrete ale echipamentelor de pescuit;

  –   să găsească o soluție pragmatică în ceea ce privește pescuitul industrial, pentru a reglementa și limita practica utilizării de resurse halieutice valoroase pentru făina de pește, în special în legătură cu ecosistemele vulnerabile din Marea Baltică;

43.  se angajează să poarte un dialog constructiv cu Comisia în legătură cu comunicarea privind viitorul PAC după 2020, preconizată înainte de sfârșitul lui 2017;

44.  invită Comisia, în acest context:

  –   să simplifice punerea în aplicare a PAC;

  –   să reducă birocrația în vederea creșterii eficienței PAC;

  –   să reducă sarcina administrativă suportată de antreprenorii agricoli;

  –   să creeze posibilități pentru inovare, care sunt indispensabile pentru un sector al agriculturii europene progresist și competitiv;

  –   să se asigure că principiul unei mai bune legiferări este inclus în viitoarea propunere de reformă a PAC, care ar trebui să ofere mai mult spațiu și stimulente financiare pentru inovare în domeniul agriculturii pentru a asigura securitatea alimentară pe termen lung în UE, a reduce impactul agriculturii asupra biodiversității și a spori reziliența sa la schimbările climatice;

  –   să prezinte, fără întârziere, propuneri de dispoziții legislative-cadru la nivelul UE pentru a combate practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente;

45.  solicită Comisiei să le garanteze contribuabililor beneficii pe măsura investiției lor în agricultură, trecând totodată la egalizarea plăților directe în toate statele membre și asigurând menținerea și creșterea potențialului UE de producere de alimente;

9. Impozitare mai echitabilă

46.  invită Comisia:

  –   să prezinte propuneri privind un sistem definitiv de TVA și rate definitive de TVA;

  –   să prezinte orientări clare privind ajutoarele fiscale de stat acordate de statele membre;

  –   să evalueze condițiile de acces la bunurile și serviciile culturale și să propună soluții pentru a le ameliora, inclusiv prin tratarea chestiunii diferențelor existente între TVA-ul la publicații clasice și electronice;

47.  salută eforturile Comisiei și ale statelor membre de a promova activ lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a utilizării paradisurilor fiscale, care se bazează pe cunoștințele și experiența Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în încurajarea bunei guvernanțe fiscale;

10. Servicii financiare și uniunea piețelor de capital

48.  invită Comisia să prezinte o propunere de simplificare a abordării UE și a chestiunilor legate de țările terțe în legislația din domeniul serviciilor financiare;

49.  invită Comisia să prezinte rapid propuneri concrete în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul, luând act de faptul că aceste servicii din UE ar trebui să acționeze în interesul cetățenilor și să ofere produse mai bune și mai multe posibilități de alegere pe piață;

50.  subliniază importanța realizării uniunii piețelor de capital; subliniază, cu toate acestea, că orice nouă propunere legislativă ar trebui să fie formulată doar în cazul în care efectele dorite nu pot fi obținute prin mijloace nelegislative;

11. Digitalizarea și automatizarea: provocări și oportunități

51.  subliniază necesitatea de a privi în față și a trata problema schimbării modelelor de muncă și de a găsi o modalitate de a crea locuri de muncă asigurând, totodată, protecție socială decentă pentru lucrători, precum și de a explora posibilitățile unor forme de angajare flexibile care să sprijine echilibrul dintre muncă și viața personală;

52.  solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre și să elaboreze o strategie la nivelul UE privind automatizarea pieței muncii și să o completeze cu inițiative privind modul de a organiza interacțiunea dintre lucrători și roboți, modul de a crește la maximum avantajele oferite de automatizare pentru angajatori și angajați, de a crește productivitatea, precum și efectele asupra echilibrului dintre muncă și viața personală și asupra sănătății și siguranței în muncă;

12. Un spațiu al justiției și al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă  

53.  invită Comisia să reacționeze pe măsură și să prezinte o propunere legislativă privind standardele minime comune ale procedurii civile;

54.  salută semnătura Consiliului care marchează aderarea Uniunii la Convenția de la Istanbul;

55.  îi reamintește Comisiei importanța vitală a punerii în aplicare integrale a Directivei 2012/29/UE din 25 octombrie 2012[5] (Directiva privind drepturile victimelor) și a Directivei 2011/99/UE din 13 decembrie 2011[6] (Directiva privind ordinul european de protecție);

13. Progrese către o uniune a securității efectivă și autentică  

56.  consideră că lucrările cu privire la bazele de date noi sau actualizate ar trebui să constituie o prioritate, inclusiv sistemul de intrare/ieșire, sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, pachetul SIS II, Eurodac, sistemul european de inventariere a evidențelor poliției (EPRIS) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), și că ar trebui să fie pusă la dispoziție o finanțare adecvată pentru a le pune în vigoare;

57.  invită Comisia să facă adaptarea legislativă necesară pe baza concluziilor dialogului despre interoperabilitate, legat de modul în care sistemele informatice existente și viitoare ar putea îmbunătăți atât gestionarea frontierelor externe, cât și securitatea internă în UE;

58.  invită Comisia să vină cu inițiative concrete pentru a trata problemele legate de combaterea criminalității informatice transfrontaliere care vor fi identificate în revizuirea strategiei de securitate cibernetică planificată pentru toamna lui 2017, să revizuiască legislația în vigoare în domeniul criminalității cibernetice și să prezinte o propunere care să stabilească un cadru clar pentru relația dintre întreprinderile private și autoritățile de aplicare a legii în cadrul luptei împotriva crimei organizate și a radicalizării online, cu luarea în considerare a securității prelucrării datelor cu caracter personal și a riscului de încălcare a securității datelor;

59.  invită Comisia să asigure o aplicare coordonată și eficientă a Agendei europene privind securitatea pentru perioada 2015-2020 și a priorităților sale stabilite în domeniile combaterii terorismului, criminalității organizate transfrontaliere și criminalității informatice, punând accentul pe rezultate efective în materie de securitate; solicită din nou să se realizeze o evaluare aprofundată axată pe eficacitatea operațională a instrumentelor corespunzătoare existente la nivelul UE și pe lacunele rămase în acest domeniu;

60.  consideră că lupta împotriva corupției este o prioritate politică;

61.  invită Comisia să depună eforturi pentru a adopta acte juridice de modificare sau de înlocuire a actelor Uniunii în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală care au fost adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în special a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului și a Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului privind simplificarea schimbului de informații și date operative între autoritățile de aplicare a legii, inclusiv a schimbului de informații cu privire la infracțiunile de terorism, propunând un instrument legislativ pentru a îmbunătăți schimbul de informații privind aplicarea legii și a spori cooperarea operațională între statele membre și cu agențiile UE, cu scopul de a asigura schimbul de informații în vederea combaterii infracțiunilor transnaționale grave și a terorismului;

62.  îndeamnă Comisia să asigure o intrare în vigoare la timp și conformă a pachetului privind protecția datelor;

14. Agenda europeană privind migrația

63.  invită Comisia să efectueze revizuirea necesară a Regulamentului (CE) nr. 767/2008 din 9 iulie 2008[7] [Regulamentul privind Sistemul de informații privind vizele (VIS)] în urma dialogului privind interoperabilitatea;

64.  recunoaște măsurile legislative însemnate luate de Comisie pentru a realiza o politică comună la nivelul UE în domeniul imigrației și azilului și subliniază că UE s-a angajat într-un proces important de definire a unei politici în domeniul imigrației și azilului într-o perioadă de crize reale, care trebuie tratate de urgență și cu atenție întrucât au pus o mare presiune asupra granițelor Europei;

65.  reamintește importanța de a se aborda cauzele profunde ale migrației prin optimizarea politicii UE de dezvoltare și cooperare cu Africa și prin întărirea rolului UE în rezolvarea conflictelor din țările învecinate;

66.  îi reamintește Comisiei că ar trebui prezentat un mecanism de raportare concret pentru a evalua periodic succesul eforturilor actuale de a trata cauzele profunde ale migrației și că ar trebui monitorizată îndeaproape utilizarea Fondului fiduciar al UE pentru Africa și a viitorului Fond european de dezvoltare durabilă;

67.  își reafirmă sprijinul pentru modalitățile inovatoare de finanțare a măsurilor menite să abordeze criza actuală a migrației și salută în mod special parteneriatul consolidat pe care acestea îl presupun cu sectorul privat; consideră că implicarea sectorului privat este esențială pentru a realiza obiectivele de dezvoltare și că mobilizarea fondurilor private este deosebit de importantă pentru a trata cauzele profunde ale migrației clandestine; insistă să se garanteze supravegherea parlamentară a fondurilor fiduciare și a altor mecanisme de finanțare mixtă în orice împrejurare;

15. Schimbările climatice

68.  solicită Comisiei să propună măsuri complementare la nivelul întregii Uniunii pentru a combate schimbările climatice în perspectiva dialogului de facilitare din 2018 convenit în cadrul Acordului de la Paris; invită Comisia, în acest sens, să evalueze coerența politicilor actuale ale UE în raport cu obiectivele Acordului de la Paris;

16. Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD)

69.  subliniază faptul că ODD se aplică în mod universal în toate țările și insistă asupra necesității de a integra ODD în toate politicile UE; solicită Comisiei, ca un prim pas, să realizeze o evaluare cuprinzătoare a politicilor UE existente și a posibilelor inconsecvențe și lacune în materie de politici; invită Comisia să dezvolte, în cooperare cu statele membre și părțile interesate, un cadru general al UE pentru punerea în aplicare a celor 17 ODD; insistă asupra faptului că realizarea cu succes a ODD necesită o mai bună utilizare a instrumentelor existente, cum ar fi Agenda pentru o mai bună reglementare și programul de acțiune pentru mediu, precum și punerea în aplicare eficientă a principiului coerenței politicii în favoarea dezvoltării;

70.  invită Comisia:

  –   să monitorizeze îndeaproape schimbările instituționale și politice necesare pentru punerea în aplicare eficace a Agendei 2030;

  –  să pună în aplicare, în paralel, noul Consens european privind dezvoltarea, care se preconizează a fi semnat în iunie 2017;

71.  invită Comisia să înființeze un cadru clar, structurat, transparent și cu mecanisme de control, pentru reglementarea parteneriatelor și alianțelor cu sectorul privat în țările în curs de dezvoltare; solicită, de asemenea, înființarea la nivel european a unor platforme sectoriale multilaterale, care să reunească sectorul privat, organizații ale societății civile, organizații non-guvernamentale, grupuri de reflecție, guverne partenere, donatori și alte părți interesate;

72.  subliniază că promovarea și respectarea drepturilor omului, a dreptului internațional și a libertăților fundamentale trebuie să fie un numitor comun central al tuturor politicilor UE; invită Comisia să nu neglijeze importanța protejării drepturilor omului în contextul măsurilor de combatere a terorismului; îndeamnă Comisia să continue să facă presiuni active pentru implementarea efectivă a drepturilor omului prin toate acordurile semnate de UE, îndeosebi prin așa-numita „clauză democratică” și articolul 8 din Acordul de la Cotonou; invită Comisia să monitorizeze în mod clar situația drepturilor omului în țările cu care UE a încheiat acorduri;

17. Legătura dintre securitate și dezvoltare

73.  solicită crearea unui nou instrument inovator de finanțare pentru pace și justiție care să țină cont de criteriile de eligibilitate revizuite ale AOD (asistența oficială pentru dezvoltare) referitoare la pace și securitate pentru a reflecta interconexiunile tot mai strânse dintre acțiunile pentru dezvoltare și cele pentru securitate, mai ales cele care promovează democrația, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului;

18. Comerț

74.  consideră că un acord comercial și de investiții cu SUA este în interesul UE și, prin urmare, invită Comisia să își continue negocierile și să obțină rezultate concrete;

75.  subliniază sprijinul său pentru o agendă ambițioasă în domeniul comerțului, bazată pe valori, care va consolida sistemul mondial bazat pe norme și va contribui la crearea de locuri de muncă și la creștere în Europa; salută, în acest context, eforturile Comisiei de a încheia negocierile cu Japonia și de a avansa în alte negocieri în curs de desfășurare, cum ar fi cele cu Mexic, Chile și Mercosur, precum și de a demara noi negocieri, de exemplu cu Australia și cu Noua Zeelandă, și de a încerca să le deblocheze pe altele, precum cele cu India;

76.  invită Comisia să revigoreze discuțiile post-Nairobi din cadrul OMC, deoarece negocierile comerciale multilaterale au o importanță vitală pentru UE, chiar și atunci când se dovedesc a fi dificile; consideră că ar fi util, de asemenea, să se examineze noi domenii și aspecte în cadrul OMC, cum ar fi comerțul digital, și salută inițiativele internaționale luate de către Comisie în ceea ce privește protecția investițiilor;

77.  subliniază că este extrem de important ca instrumentele de apărare comercială ale Uniunii să fie modernizate și consolidate de urgență pentru ca acestea să devină compatibile cu normele OMC;

78.  invită Comisia să revizuiască actualul cadru comercial ACP-UE reglementat de Acordul de la Cotonou, care va expira în 2020; consideră că noul plan ar trebui să aibă ca scop sprijinirea creșterii economice în statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (țările ACP) și integrarea acestora în economia mondială; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o politică comercială solidă și clară, care să includă, dar nu în mod exclusiv, dezvoltarea sectorului privat, facilitarea schimburilor comerciale și măsuri reciproce de liberalizare; solicită Comisiei să facă acest lucru în conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare;

19. Politicile externe: priorități

79.  solicită Comisiei:

  –   să prezinte evaluarea la jumătatea perioadei a Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI);

  –  să promoveze legăturile transatlantice;

  –  să confirme angajamentul Uniunii în Balcani și în vecinătatea sudică și estică a Uniunii;

  –  să sprijine, în vecinătatea sudică și estică a Uniunii și nu numai, societatea civilă și posibilitatea de a avea acces la informații credibile în pofida fărâmițării cadrelor juridice și a constrângerilor;

–  să pregătească propuneri pentru îmbunătățirea cooperării cu organizații internaționale, inclusiv, în special, cu: ONU, NATO, Uniunea Africană, Liga Statelor Arabe, Consiliul de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (CCG), Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și Commonwealth, în domeniile de interes comun;

–  să consolideze Orientările UE privind libertatea de religie sau de convingere;

–  să promoveze prioritățile mondiale esențiale din domeniul drepturilor omului, inclusiv, printre altele, libertatea religioasă, libertatea de expresie, libertatea politică, drepturile femeilor, ale copiilor și ale persoanelor cu handicap, precum și drepturile minorităților, inclusiv ale persoanelor LGBTI;

–  să dezvolte cooperarea internațională între avocații poporului, precum și parteneriatele în domeniul drepturilor omului;

80.  consideră că NATO reprezintă baza arhitecturii apărării europene și constată că protecția Europei va deveni o responsabilitate de consolidare reciprocă a NATO și a UE, astfel cum este stabilit în Declarația comună de la Varșovia din iulie 2016 și, în special, în cadrul Planului de acțiune european în domeniul apărării;

81.  sprijină menținerea acordului-cadru bazat pe trei piloni (dialog politic susținut, cooperare pentru dezvoltare și comerț); consideră că ar trebui explorată o și mai mare regionalizare pentru a trata fiecare regiune în funcție de nevoile și specificitățile ei, subliniind, de asemenea, necesitatea de a răspunde la noua Strategie Africa-UE ce urmează a fi adoptată pentru 2018-2020;

82.  solicită Comisiei să înregistreze progrese în privința înființării Fondului european de apărare, care să includă un nivel adecvat de finanțare atât pentru cercetarea colaborativă în materie de tehnologii de apărare, cât și pentru dobândirea de bunuri comune de către statele membre, în măsura în care acest lucru se dovedește a fi practic, avantajos și
eficient din punctul de vedere al costurilor; încurajează Comisia să intensifice punerea în aplicare a celor două directive de definire a pieței unice a apărării și să prezinte o inițiativă privind dezvoltarea unor norme industriale comune pentru echipamente și bunuri;

83.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită tensiunilor emergente din Balcanii de Vest și să caute modalități de a consolida angajamentul UE în favoarea reconcilierii și a reformelor în toate țările în cauză;

84.  felicită Comisia pentru accentul pus pe politica de vecinătate, atât în est, cât și în sud, dar subliniază că această politică trebuie consolidată, în special printr-o combinație între asistența financiară majorată, sprijinul consolidat pentru democrație, accesul la piață și mobilitatea îmbunătățită; subliniază că această politică trebuie să identifice în mod clar domeniile de acțiune pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă țările vecine;

20. O abordare mai strategică a asigurării respectării legislației UE

85.  solicită Comisiei să îmbunătățească sistemele de control, mai ales în ceea ce privește ratele de eroare;

86.  îndeamnă Comisia să sporească calitatea, în ceea ce privește conținutul și profunzimea, răspunsurilor pe care le furnizează Comisiei pentru petiții a Parlamentului, pentru a răspunde mai amănunțit preocupărilor cetățenilor europeni;

87.  solicită Comisiei să facă tot posibilul pentru a facilita un acord în Consiliu privind ratificarea Tratatului de la Marrakech, cu scopul de a valorifica la maximum și fără întârziere potențialul tratatului respectiv;

88.  subliniază eforturile sporite depuse de către state terțe și actori nestatali pentru a submina prin mijloace hibride, inclusiv prin intermediul dezinformării, legitimitatea instituțiilor democratice din interiorul UE și îndeamnă Comisia să își consolideze reziliența la amenințările hibride și să își îmbunătățească capacitatea de a contracara în mod adecvat știrile false și dezinformarea;

21. O mai bună legiferare

89.  invită Comisia să se asigure că:

  –  toate propunerile legislative fac obiectul unei evaluări de impact riguroase și al unei analize cost-beneficiu;

  –  testul IMM-urilor este integrat în toate direcțiile generale și, pentru a asigura aplicarea mai structurată a acestui test, are loc o cooperare sistematică cu Comitetul de control normativ;

  –  este prezentată Parlamentului o evaluare a independenței Comitetului de control normativ în îndeplinirea rolului său de a supraveghea și de a consilia în mod obiectiv cu privire la evaluările de impact;

  –  studiul anual al sarcinilor (ABS) este dezvoltat ca instrument esențial pentru identificarea și monitorizarea, în mod clar și transparent, a rezultatelor eforturilor Uniunii de a evita și de a reduce reglementarea și sarcinile administrative excesive atât din partea Uniunii înseși, cât și din partea statelor membre, la transpunerea și interpretarea legislației (suprareglementare);

  –  sunt prezentate Parlamentului propuneri de stabilire a unor obiective de reducere a sarcinii în sectoare-cheie, vizând obținerea unei reduceri cu 25 % până în anul 2020 și cu 50% până în 2030 a costurilor economice legate de sarcinile normative impuse întreprinderilor;

o

o    o

90.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
• [2]  JO L 115, 6.5.2015, p. 1.
• [3]  JO L 102, 7.4.2004, p. 48.
• [4]  JO L 324, 10.12.2007, p. 121.
• [5]  JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
• [6]  JO L 338, 21.12.2011, p. 2.
• [7]  JO L 218, 13.8.2008, p. 60.