PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația persoanelor cu albinism din Africa, în special în Malawi
4.10.2017 - (2017/2868(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
Verts/ALE (B8-0543/2017)
ALDE (B8-0544/2017)
PPE (B8-0547/2017)
S&D (B8-0551/2017)
ECR (B8-0553/2017)
EFDD (B8-0554/2017)
Cristian Dan Preda, Tunne Kelam, Sandra Kalniete, Elmar Brok, Dubravka Šuica, Sven Schulze, Lefteris Christoforou, Ivan Štefanec, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Mairead McGuinness, David McAllister, Marijana Petir, Pavel Svoboda, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Bogdan Brunon Wenta, Tomáš Zdechovský, Elisabetta Gardini, Claude Rolin, Jaromír Štětina, Maurice Ponga, Milan Zver, Csaba Sógor, József Nagy, Brian Hayes, Adam Szejnfeld, Luděk Niedermayer, Patricija Šulin, Anna Záborská, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Deirdre Clune, Andrey Kovatchev, Seán Kelly, Roberta Metsola, Krzysztof Hetman, Stanislav Polčák, Ivana Maletić, Željana Zovko, László Tőkés, Jiří Pospíšil, Inese Vaidere în numele Grupului PPE
Elena Valenciano, Victor Boştinaru, Soraya Post în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Ruža Tomašić, Urszula Krupa, Jan Zahradil, Jana Žitňanská, Notis Marias, Ryszard Czarnecki, Monica Macovei, Ryszard Antoni Legutko, Karol Karski, Branislav Škripek, Raffaele Fitto în numele Grupului ECR
Hilde Vautmans, Ilhan Kyuchyuk, Izaskun Bilbao Barandica, Johannes Cornelis van Baalen, Javier Nart, Petras Auštrevičius, Marietje Schaake, Urmas Paet, Pavel Telička, Louis Michel, Frédérique Ries, Nathalie Griesbeck, Jasenko Selimovic, Gérard Deprez, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Marian Harkin, Dita Charanzová, Cecilia Wikström, Ivan Jakovčić, Beatriz Becerra Basterrechea, Robert Rochefort, Martina Dlabajová, Nedzhmi Ali, Patricia Lalonde, Ivo Vajgl, Paavo Väyrynen, Filiz Hyusmenova, Valentinas Mazuronis, Norica Nicolai, Carolina Punset, Jozo Radoš în numele Grupului ALDE
Bodil Valero, Maria Heubuch, Heidi Hautala, Jordi Solé, Judith Sargentini, Bart Staes, Michèle Rivasi, Barbara Lochbihler, Ernest Urtasun, Igor Šoltes, Davor Škrlec, Bronis Ropė, Michel Reimon, Sven Giegold în numele Grupului Verts/ALE
Ignazio Corrao, Fabio Massimo Castaldo, Isabella Adinolfi, Piernicola Pedicini, Rolandas Paksas, Laura Agea, Laura Ferrara în numele Grupului EFDD
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația persoanelor cu albinism din Africa, în special în Malawi
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la albinism în Africa, în special Rezoluția din 7 iulie 2016 referitoare la situația persoanelor din Africa care suferă de albinism, în special în Malawi[1], precum și cea din 4 septembrie 2008 privind uciderea albinoșilor în Tanzania[2],
– având în vedere rapoartele expertului independent al ONU privind exercitarea drepturilor omului de către persoanele care suferă de albinism, din 24 martie 2017 și 18 ianuarie 2016,
– având în vedere declarația Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 13 iunie 2017 privind Ziua internațională de sensibilizare cu privire la albinism,
– având în vedere comunicatul de presă al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) din 19 septembrie 2017, intitulat „Ground-breaking step to tackle impunity for witchcraft related human rights violations” (Un pas mare către combaterea impunității în cazul încălcărilor drepturilor omului legate de vrăjitorie), precum și comunicatul de presă din 28 iulie 2017, intitulat „Tanzania: «Reported attacks against persons with albinism decline, but root causes still rife in rural areas» – UN expert” (Tanzania: „Numărul atacurilor semnalate îndreptate împotriva persoanelor cu albinism este în scădere, dar cauzele profunde persistă încă în zonele rurale” – expert al ONU),
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU 69/170 din 18 decembrie 2014 referitoare la Ziua internațională de sensibilizare cu privire la albinism,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU 70/229 din 23 decembrie 2015 referitoare la persoanele cu albinism,
– având în vedere Rezoluția 263 din 5 noiembrie 2013 a Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și ale Popoarelor (ACHPR) referitoare la prevenirea atacurilor și a discriminării îndreptate împotriva persoanelor care suferă de albinism,
– având în vedere Planul de acțiune regional pentru perioada 2017-2021 menit să pună capăt atacurilor la adresa persoanelor cu albinism din Africa și Rezoluția ACHPR 373 din 22 mai 2017 pe această temă,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,
– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,
– având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap,
– având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,
– având în vedere Declarația ONU cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice din 18 decembrie 1992,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,
– având în vedere Acordul de parteneriat de la Cotonou,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât albinismul este o condiție genetică ereditară care afectează aproximativ o persoană din 20 000 în lume, un procent mult mai ridicat de cazuri constatându-se în țările din Africa Subsahariană, în special Tanzania, Malawi și Burundi, unde se înregistrează cele mai mari concentrări de persoane care suferă de albinism;
B. întrucât cea mai gravă amenințare la adresa persoanelor cu albinism în majoritatea regiunilor din Africa o reprezintă credințele eronate și superstițiile privind această condiție; întrucât legătura falsă între albinism și puterile miraculoase reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa persoanelor cu această afecțiune; întrucât astfel de mituri stau la baza violenței și a traficului de părți ale corpului acestora pentru a aduce noroc, sănătate și bogăție; întrucât femeile cu albinism sunt supuse la violuri, din cauza concepției greșite că raporturile sexuale cu ele pot vindeca de HIV/SIDA;
C. întrucât, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, în ultimul deceniu au fost raportate peste 600 de atacuri împotriva persoanelor cu albinism în Africa, acest număr fiind cel mai probabil subestimat; întrucât aceste atacuri au devenit mult mai frecvente în ultimii ani, în special în Malawi, Tanzania și Mozambic;
D. întrucât, în 2016, au avut loc 172 de crime și alte 276 de atacuri îndreptate împotriva persoanelor cu albinism, în 25 de țări africane; întrucât în cursul acestui an, pe lângă Malawi, s-au mai semnalat atacuri împotriva persoanelor care suferă de albinism și în Burundi, Mozambic, Zambia și Tanzania, majoritatea victimelor fiind copii;
E. întrucât, de la începutul anului 2017, un nou val de asasinate și atacuri împotriva persoanelor cu albinism a fost alimentat de deficiențele structurale ale sistemului de justiție penală din Malawi, care au lăsat membrii acestui grup vulnerabil la bunul plac al grupurilor infracționale; întrucât, începând cu ianuarie 2017, cel puțin două persoane cu albinism au fost ucise, iar alte șapte au raportat infracțiuni precum tentative de omor sau răpiri;
F. întrucât, deși în 2016 a fost introdusă o legislație mai strictă în Malawi, ceea ce a inclus reformarea Codului penal și a Legii privind anatomia, acest lucru nu a prevenit reapariția asasinatelor și a atacurilor împotriva acestui grup vulnerabil, în principal din cauza slabelor capacități judiciare și de aplicare a legii, precum și a cauzelor profunde și a mediului social și cultural; întrucât autorii acestor acte sunt rareori identificați, aduși în fața justiției sau condamnați;
G. întrucât persoanele cu albinism se confruntă cu încălcări extreme ale drepturilor omului, variind de la hărțuiri, persecuții, discriminări societale și acte de excluziune până la răpiri, violuri și omucideri;
H. întrucât femeile și copiii care suferă de albinism sunt deosebit de vulnerabili la excluziunea socială; întrucât sunt abandonați nou-născuți ca urmare a condiției lor; întrucât educația copiilor are de suferit ca urmare a hărțuirii, a stigmatizării și a fricii de a fi atacați;
I. întrucât guvernul Tanzaniei s-a angajat în acțiuni serioase și concrete de combatere a vrăjitoriei în țară, inclusiv suspendarea licențelor pentru vracii tradiționali și numeroase arestări în rândul șamanilor; întrucât președintele Tanzaniei a numit în 2008 primul deputat în parlament care suferă de albinism, iar în decembrie 2015 a numit pentru prima oară un ministru adjunct albinos;
J. întrucât Mozambic, Nigeria și Kenya au adoptat un plan de acțiune pentru a răspunde la atacuri, axat pe promovarea educației publice cu privire la albinism și pe creșterea gradului de conștientizare a acestui subiect în rândul familiilor și al comunităților, pe garantarea protecției și asistenței sociale pentru persoanele cu albinism, pe asigurarea asistenței juridice, a celerității procedurale și a prevenirii atacurilor, pe difuzarea și publicarea hotărârilor judecătorești ca mijloc de disuasiune, precum și pe efectuarea de cercetări suplimentare pentru îmbunătățirea măsurilor identificate în cadrul planului și pentru sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete;
K. întrucât, în iunie 2017, ACHPR a adoptat un plan de acțiune regional pentru perioada 2017-2021 menit să pună capăt atacurilor la adresa persoanelor cu albinism, care a fost susținut de ONU și de diferite părți interesate de la nivel regional și internațional; întrucât acest plan de acțiune își propune să stimuleze eforturile și acțiunile comune de combatere a violenței împotriva persoanelor cu albinism și să protejeze drepturile acestora și pe cele ale familiilor lor;
L. întrucât, în pofida creșterii vizibilității pe plan internațional și a adoptării unor noi acte legislative în țările afectate, numărul urmăririlor penale și al condamnărilor rămâne foarte scăzut, iar crimele și tortura continuă să fie comise cu impunitate totală în multe țări africane;
M. întrucât omorurile, mutilările, discriminarea, hărțuirea și stigmatizarea au dezrădăcinat sute de persoane cu albinism, care trăiesc în adăposturi temporare în zone de refugiu; întrucât această situație a cauzat o mare precaritate și insecuritate pentru aceste persoane, limitându-le accesul la serviciile de bază, cum ar fi îngrijirea medicală și educația, șansele de angajare, precum și participarea în societate; întrucât asistența medicală corespunzătoare, inclusiv medicamentele pentru prevenirea cancerului de piele, este limitată de dificultățile cu care se confruntă persoanele cu albinism, ce ar putea fi depășite prin dezvoltarea de infrastructuri și cunoștințe medicale în regiune;
N. întrucât teama și discriminarea pe tot parcursul vieții provoacă afecțiuni psihosociale de lungă durată și chiar permanente;
O. întrucât, în martie 2015, ONU a numit primul său expert independent privind exercitarea drepturilor omului de către persoanele care suferă de albinism, Ikponwosa Ero, și a proclamat în mod oficial data de 13 iunie ca zi internațională de sensibilizare cu privire la albinism;
P. întrucât UE a desfășurat campanii de promovare pentru o sensibilizare pe scară largă cu privire la această temă și a sprijinit angajamentul organizațiilor societății civile și eforturile de consolidare a capacităților autorităților locale pentru a combate omorurile ale căror victime sunt persoanele cu albinism;
Q. întrucât persoanele cu albinism sunt afectate în mod disproporționat de sărăcie, din cauza violenței, a discriminării și a marginalizării cu care se confruntă,
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la discriminarea și persecutarea continuă și pe scară largă a persoanelor cu albinism din Africa, în special după recenta intensificare a violențelor în Malawi; condamnă ferm toate omorurile, răpirile, mutilările și alte tratamente inumane și degradante de care suferă aceste persoane și își exprimă condoleanțele și solidaritatea cu familiile victimelor; condamnă, de asemenea, orice tranzacții speculative cu părți ale corpului provenind de la persoanele cu albinism;
2. rămâne profund îngrijorat de faptul că introducerea unor acte legislative mai stricte în Malawi nu a împiedicat reapariția recentă a atacurilor împotriva acestor persoane; salută reformarea Codului penal și a Legii privind anatomia; invită totuși autoritățile din Malawi să investigheze pe deplin recentul val de crime împotriva persoanelor cu albinism și să aducă autorii unor astfel de infracțiuni în fața justiției;
3. reamintește că responsabilitatea principală a unui stat este de a-și proteja cetățenii, inclusiv grupurile vulnerabile, și invită guvernul din Malawi să ofere o protecție efectivă persoanelor cu albinism astfel încât să le garanteze dreptul la viață și la securitatea personală, în conformitate cu obligațiile și angajamentele internaționale pe care Malawi și le-a asumat în materie de drepturi ale omului;
4. îndeamnă autoritățile din Malawi să acționeze proactiv împotriva oricărei organizații criminale active în vrăjitorie și în traficul de ființe umane, să ofere poliției posibilități de formare și resurse corespunzătoare, să investigheze amănunțit infracțiunile care au legătură cu albinismul, să pună capăt impunității și să caute de urgență sprijin internațional pentru a desfășura anchete imparțiale și efective cu privire la toate atacurile semnalate împotriva persoanelor cu albinism, pentru a-i aduce pe vinovați în fața justiției și a-i trage la răspundere;
5. invită țările africane afectate să extindă sfera legislației unde este necesar, pentru a incrimina deținerea și traficul de părți ale corpului;
6. invită guvernul din Malawi să răspundă mai bine nevoilor medicale, psihologice și sociale ale persoanelor ce suferă de albinism, garantându-le accesul egal la servicii de sănătate și educație, ca parte a politicilor de incluziune; reamintește că accesul la asistență medicală și educație rămâne o provocare majoră pentru aceste persoane, care trebuie soluționată; solicită mai multe investiții în crearea unor structuri sociale, de îngrijire și de consiliere adecvate pentru victime, în special pentru femei și copii, precum și un răspuns mai bun la necesitățile lor medicale și psihologice; insistă asupra faptului că ar trebui puse în aplicare politici pentru a facilita reintegrarea lor în comunitățile proprii;
7. subliniază că lipsa generală de înțelegere și de informare sanitară cu privire la albinism tinde să agraveze starea de sănătate a acestor persoane; subliniază necesitatea de a asigura accesul lor la asistență medicală, în special în zonele rurale și îndepărtate; consideră că personalul medical ar trebui să beneficieze de formare în vederea sensibilizării cu privire la albinism; solicită o mai bună formare a cadrelor didactice și a administrațiilor școlare cu privire la albinism și ca autoritățile din Malawi să faciliteze accesul și participarea la educație a persoanelor cu această condiție;
8. salută eforturile depuse de guvernul Tanzaniei în vederea combaterii discriminării îndreptate împotriva lor și decizia sa de a scoate în afara legii șamanii, în încercarea de a opri omorurile săvârșite împotriva acestui grup, recunoscând în același timp că prea puține cazuri sunt aduse în fața justiției; salută, de asemenea, eforturile depuse de Mozambic, Kenya și Nigeria;
9. reiterează că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru abordarea cauzelor profunde ale discriminării și violenței îndreptate împotriva persoanelor cu albinism prin campanii de sensibilizare a publicului; subliniază rolul esențial al autorităților locale și al organizațiilor societății civile în promovarea drepturilor acestor persoane, în informarea și educarea populației și în distrugerea miturilor și a prejudecăților cu privire la albinism;
10. este preocupat de provocările specifice cu care se confruntă femeile și copiii cu albinism, ce îi face mai expuși la sărăcie, insecuritate și izolare; insistă asupra faptului că toate victimele trebuie să aibă acces la asistență medicală și psihologică adecvată, și că ar trebui instituite politici adecvate pentru a facilita reintegrarea lor în comunitățile proprii;
11. invită autoritățile din țările afectate ca, în cooperare cu partenerii lor internaționali și regionali, să se angajeze în combaterea unor superstiții nocive ce perpetuează stigmatizarea persoanelor cu albinism, luând toate măsurile necesare pentru a preveni și a combate comerțul ilegal cu părți ale corpului, a reexamina cazurile de furturi grave suspectate, a urmări și a identifica sursa cererii de astfel de părți ale corpului și a aduce „vânătorii” acestor persoane în fața justiției;
12. reamintește că violența împotriva persoanelor cu albinism este adesea de natură transfrontalieră și insistă asupra necesității de a consolida cooperarea regională în acest sens; salută, prin urmare, toate inițiativele luate la nivel regional și internațional pentru a combate violența împotriva persoanelor cu albinism și, în special, recenta adoptare a Planului de acțiune regional pentru perioada 2017-2021 cu privire la albinism de către Uniunea Africană și ONU, ceea ce reprezintă un semn pozitiv și concret de angajament al liderilor africani; solicită punerea sa în aplicare imediată și efectivă;
13. invită UE și statele sale membre să continue să se angajeze în țările afectate pentru a sprijini în mod efectiv eforturile acestora de a elabora politici privind nevoile și drepturile specifice ale persoanelor cu albinism, bazate pe nediscriminare și incluziune socială, prin furnizarea de asistență financiară și tehnică necesară;
14. solicită UE să continue să monitorizeze îndeaproape situația drepturilor omului în cazul persoanelor cu albinism din Africa, în special prin intermediul rapoartelor periodice și al activității de monitorizare a delegațiilor sale, și să promoveze în continuare îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește protecția și integrarea socială a acestora;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor din Malawi și Tanzania, Uniunii Africane, precum și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2016)0314.
- [2] JO C 295 E, 4.12.2009, p. 94.