PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la cazul liderilor comunității tătare din Crimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena
4.10.2017 - (2017/2869(RSP))
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
Verts/ALE (B8-0545/2017)
ALDE (B8-0548/2017)
S&D (B8-0552/2017)
PPE (B8-0557/2017)
ECR (B8-0559/2017)
Cristian Dan Preda, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Elmar Brok, Dubravka Šuica, Sven Schulze, Tunne Kelam, Lefteris Christoforou, Ivan Štefanec, Laima Liucija Andrikienė, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Mairead McGuinness, David McAllister, Marijana Petir, Pavel Svoboda, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Bogdan Brunon Wenta, Tomáš Zdechovský, Claude Rolin, Jaromír Štětina, Michaela Šojdrová, Milan Zver, Csaba Sógor, József Nagy, Brian Hayes, Adam Szejnfeld, Luděk Niedermayer, Patricija Šulin, Anna Záborská, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Seán Kelly, Deirdre Clune, Andrey Kovatchev, Roberta Metsola, Stanislav Polčák, Anna Maria Corazza Bildt, Ivana Maletić, Željana Zovko, Dariusz Rosati, László Tőkés, Jiří Pospíšil, Inese Vaidere în numele Grupului PPE
Elena Valenciano, Victor Boştinaru, Soraya Post, Tibor Szanyi în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Anna Elżbieta Fotyga, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki, Karol Karski, Zdzisław Krasnodębski, Urszula Krupa, Branislav Škripek, Monica Macovei, Ruža Tomašić, Jana Žitňanská, Zbigniew Kuźmiuk în numele Grupului ECR
Johannes Cornelis van Baalen, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Petras Auštrevičius, Marietje Schaake, Urmas Paet, Pavel Telička, Louis Michel, Frédérique Ries, Nathalie Griesbeck, Jasenko Selimovic, Gérard Deprez, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Marian Harkin, Dita Charanzová, Cecilia Wikström, Ivan Jakovčić, Beatriz Becerra Basterrechea, Robert Rochefort, Martina Dlabajová, Valentinas Mazuronis, Norica Nicolai, Carolina Punset, Jozo Radoš în numele Grupului ALDE
Rebecca Harms, Heidi Hautala, Bronis Ropė, Igor Šoltes, Davor Škrlec, Michel Reimon, Sven Giegold, Bodil Valero, Jordi Solé, Bart Staes în numele Grupului Verts/ALE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la cazul liderilor comunității tătare din Crimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul de asociere UE-Ucraina și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Ucraina și Crimeea, referitoare la politica europeană de vecinătate, la Parteneriatul estic și în special Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere și zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina[1], Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la situația drepturilor omului din Crimeea și în special la tătarii din Crimeea[2], Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la tătarii din Crimeea[3] și Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea[4],
– având în vedere raportul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 25 septembrie 2017 privind „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea, ocupată temporar, și în orașul Sevastopol (Ucraina)”,
– având în vedere Rezoluția 68/262 a Adunării Generale a ONU din 27 martie 2014 intitulată „Integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și Rezoluția 71/205 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 intitulată „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol (Ucraina)”,
– având în vedere deciziile Consiliului privind prelungirea sancțiunilor impuse Federației Ruse în legătură cu anexarea ilegală Crimeei,
– având în vedere dreptul internațional umanitar și, în special, dispozițiile acestuia privind teritoriile ocupate și tratamentul și protecția civililor,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât numeroase rapoarte credibile, inclusiv cele mai recente rapoarte ale Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, confirmă înmulțirea cazurilor de încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, care afectează reprezentanții comunității tătarilor din Crimeea, jurnaliști, lucrători din mass-media, bloggeri și persoane obișnuite care denunță ocupația rusă sau doar încearcă să documenteze atrocitățile comise de autoritățile de facto;
B. întrucât în raportul Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului din 25 septembrie 2017 privind „Situația drepturilor omului în Republica Autonomă Crimeea, ocupată temporar, și în orașul Sevastopol (Ucraina)” se afirmă că au fost documentate grave încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi arestări și detenții arbitrare, dispariții forțate, rele tratamente și tortură și cel puțin o execuție extrajudiciară;
C. întrucât Ilmi Umerov, lider al tătarilor din Crimeea și vicepreședinte al Mejlis, a fost condamnat la o perioadă de doi ani pentru că și-a exprimat opoziția față de anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, în temeiul articolului 280.1 din Codul penal rus privind „apeluri publice la acțiuni vizând încălcarea integrității teritoriale a Rusiei”;
D. întrucât Akhtem Chiygoz, vicepreședinte al Mejlis, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru „organizarea de mișcări de masă”, la 26 februarie 2014;
E. întrucât jurnalistul Mykola Semena a primit o condamnare la închisoare cu suspendare pe o perioadă de doi ani și jumătate, precum și interdicția de a desfășura activități jurnalistice pe o perioadă de trei ani, în temeiul articolului 280.1 din Codul penal rus privind „apeluri publice la acțiuni vizând încălcarea integrității teritoriale a Rusiei”;
F. întrucât recentele hotărâri judecătorești dovedesc faptul că sistemul judiciar este utilizat ca instrument politic pentru a reprima persoanele care se opun anexării peninsulei Crimeea de către Rusia;
G. întrucât, în diverse cazuri, s-au raportat răpiri, dispariții forțate, precum și utilizarea torturii și a tratamentelor crude și degradante în centrele de detenție; întrucât tortura a fost utilizată pentru a obține false dovezi de vinovăție; întrucât, până în prezent, aceste acuzații nu au fost investigate în mod corespunzător;
H. întrucât în Crimeea au avut loc exproprieri la scară largă a proprietății publice și private fără compensare și fără respectarea dispozițiilor dreptului internațional umanitar în ceea ce privește protecția proprietății de confiscări sau distrugere;
I. întrucât spațiul de manevră al societății civile din Crimeea a fost diminuat în mod considerabil, dat fiind că au fost închise o serie de societăți de presă, afectând în mod disproporționat comunitatea tătarilor din Crimeea, dreptul acestora la informare și dreptul lor de a își menține propria cultură și identitate;
J. întrucât anexarea Crimeei de către Federația Rusă este ilegală și încalcă dreptul internațional și acordurile europene semnate atât de Federația Rusă, cât și de Ucraina, în special Carta ONU, Actul final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta, precum și Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă din 1997;
K. întrucât, pe durata anexării, Federația Rusă este răspunzătoare de protecția locuitorilor și cetățenilor din Crimeea, prin intermediul autorităților de facto prezente în regiune,
1. dezaprobă condamnarea lui Ilmi Umerov, lider al comunității tătare din Crimeea și vicepreședinte al Mejlis, a lui Akhtem Chiygoz, vicepreședinte al Mejlis, și a jurnalistului Mykola Semena; solicită ca aceste condamnări să fie anulate, iar dl Umerov și dl Chiygoz să fie eliberați imediat și necondiționat și toate acuzațiile împotriva dlui Semena să fie abandonate imediat și necondiționat;
2. condamnă cu tărie sentințele aspre pronunțate împotriva liderilor comunității tătare din Crimeea și a altor persoane care se opun anexării rusești, precum Uzair Abdullaev, Teymur Abdullaev, Zevri Abseutov, Rustem Abiltarov, Muslim Aliyev, Refat Alimov, Ali Asanov, Volodymyr Balukh, Enver Bekirov, Oleksiy Bessarabov, Hlib Shabliy, Oleksiy Chirniy, Mustafa Degermenji, Emil Dzhemadenov, Arsen Dzheparov, Volodymyr Dudka, Pavlo Gryb, Rustem Ismailov, Mykola Karpyuk, Stanislav Klykh, Andriy Kolomiyets, Oleksandr Kolchenko, Oleksandr Kostenko, Emir-Usein Kuku, Sergey Litvinov, Enver Mamutov, Remzi Memethov, Yevhen Panov, Yuri Primov, Volodymyr Prisich, Ferat Sayfullayev, Eider Saledinov, Oleg Sentsov, Vadym Siruk, Oleksiy Stogniy, Redvan Suleymanov, Roman Sushchenko, Mykola Shiptur, Dmytro Shtyblikov, Viktor Shchur, Rustem Vaitov, Valentyn Vygovsky, Andriy Zakhtey and Ruslan Zeytullaev, în urma unor proceduri judiciare ridicole și a unor acuzații îndoielnice; solicită abrogarea hotărârilor judecătorești și eliberarea imediată a persoanelor deținute;
3. condamnă politicile discriminatorii impuse de către așa-numitele autorități, în special împotriva comunității tătare indigene din Crimeea, încălcarea drepturilor lor de proprietate, intimidările crescânde din viața politică, socială și economică din această comunitate și față de toți cei care se opun anexării rusești;
4. consideră că drepturile tătarilor din Crimeea au fost grav încălcate prin interzicerea activităților Mejlis și prin declararea acesteia drept organizație extremistă la 26 aprilie 2016, precum și prin interdicția aplicată liderilor acestora de a se reîntoarce în peninsulă; își reiterează insistent apelul său de a anula fără întârziere deciziile pertinente și efectele acestora și de a respecta ordinul Curții Internaționale de Justiție privind anumite măsuri provizorii în cadrul procedurile inițiate de către Ucraina împotriva Federației Ruse, publicat la 19 aprilie 2017, care concluzionează că Federația Rusă trebuie să se abțină de la a menține sau impune limitări în ceea ce privește capacitatea comunității tătare din Crimeea de a își păstra instituțiile reprezentative, inclusiv Mejlis;
5. reamintește că realitatea represiunii și aplicarea legislației privind extremismul, terorismul și separatismul au condus la deteriorarea gravă a situației drepturilor omului în peninsula Crimeea, la generalizarea încălcării libertății de exprimare și de asociere și că impunerea cetățeniei ruse cu forța a devenit sistematică, iar libertățile fundamentale nu sunt garantate în peninsula Crimeea; solicită ca legislația discriminatorie să fie revocată și subliniază nevoia urgentă de asumare a răspunderii pentru încălcările drepturilor omului și abuzurile comise în peninsulă;
6. condamnă cu fermitate practica predominantă de transfer al deținuților către regiuni îndepărtate din Rusia, întrucât acest lucru le îngreunează acestora foarte mult comunicarea cu prietenii și familiile lor și împiedică organizațiile de apărare a drepturilor omului să urmărească calitatea vieții lor; subliniază că această practică încalcă legislația rusă în vigoare, în special articolul 73 din Codul de executare a sentințelor în materie penală, în conformitate cu care pedepsele ar trebui să fie executate în regiunea în care își au reședința condamnații sau în cea în care instanța a pronunțat sentința;
7. solicită SEAE și delegației UE în Rusia să urmărească îndeaproape procesele în curs și să acorde atenție tratamentului aplicat persoanelor deținute; își exprimă îngrijorarea față de unele relatări privind recurgerea la tratamente psihiatrice cu scop punitiv; se așteaptă ca delegația UE, SEAE și ambasadele statelor membre să urmărească îndeaproape aceste proceduri și să obțină accesul la persoanele aflate în detenție, înainte, în timpul și după judecata acestora;
8. invită Curtea Europeană pentru Drepturile Omului să ia în considerare toate cererile de despăgubire din Crimeea cu cel mai înalt grad de prioritate posibil, deoarece sistemul judiciar intern din Rusia nu poate și nu prevede căi de atac în aceste cazuri;
9. condamnă reprimarea presei independente care reprezintă comunitățile minoritare și îndeamnă autoritățile ruse să se abțină de la introducerea de obstacole juridice și administrative în calea funcționării acestora;
10. solicită ca observatorii internaționali din domeniul drepturilor omului, inclusiv structurile specializate ale ONU, OSCE și Consiliului Europei, să aibă acces neîngrădit la peninsula Crimeea pentru a investiga situația din peninsulă și a înființa mecanisme independente de monitorizare; sprijină inițiativele conduse de Ucraina pentru soluționarea acestor probleme în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului și al Adunării Generale ale ONU; invită SEAE și Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului să acorde o atenție constantă situației drepturilor omului din Crimeea și să informeze periodic Parlamentul;
11. solicită Comisiei să sprijine proiecte și schimburi care vizează îmbunătățirea contactelor interpersonale, precum și cele care promovează consolidarea păcii, soluționarea conflictelor, reconcilierea și dialogul intercultural, inclusiv pe teritoriul peninsulei Crimeea; încurajează evitarea obstacolelor birocratice și abordările mai flexibile care vor facilita accesul observatorilor internaționali în peninsulă, inclusiv a parlamentarilor, cu acordul autorităților de la Kiev, fără ca acest lucru să fie interpretat ca o recunoaștere a anexării;
12. subliniază faptul că ar trebui să se impună măsuri restrictive cu privire la toate persoanele responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv a oficialilor ruși și a celor din Crimeea direct responsabili pentru acuzarea și condamnarea lui Akhtem Chiygoz, Mykola Semena și Ilmi Umerov, iar aceste măsuri ar trebui să includă înghețarea activelor în băncile din UE și interdicții de călătorie; își reiterează sprijinul față de decizia UE de a interzice importurile care provin din Crimeea și exportul anumitor produse și tehnologii, a investițiilor, a schimburilor comerciale și a serviciilor în Crimeea;
13. deplânge situația dificilă a copiilor din Crimeea care cresc fără tații lor care au fost privați de libertate în mod ilegal, fiind de facto prizonieri politici, în special a persoanelor transferate în regiuni îndepărtate ale Federației Ruse; consideră că această situație reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional al drepturilor omului, a drepturilor copiilor și a obligațiilor internaționale ale Federației Ruse, cum ar fi Convenția ONU privind drepturile copilului; invită autoritățile ruse și autoritățile de facto din Crimeea să permită persoanelor menționate anterior să intre în contact periodic cu membrii familiilor acestora, în special cu minorii;
14. reamintește autorităților ruse că, în calitatea lor de putere de ocupație de facto care exercită un control efectiv asupra Crimeei, sunt pe deplin responsabile de protecția cetățenilor din Crimeea de măsuri judiciare sau administrative arbitrare și că, în aceeași calitate, au obligația, potrivit dreptului internațional umanitar, să asigure protecția drepturilor omului în peninsulă;
15. sprijină suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional și condamnă din nou anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă; susține politica UE și a statelor sale membre de a nu recunoaște anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și de a impune măsuri restrictive adoptate în acest sens; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la continuarea militarizării la scară largă a peninsulei Crimeea de către Rusia, ceea ce amenință securitatea regională și paneuropeană;
16. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre, președintelui Ucrainei, guvernelor și parlamentelor Ucrainei și Federației Ruse, adunărilor parlamentare ale Consiliului Europei și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Mejlis-ului poporului tătar din Crimeea și secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2016)0018.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2016)0043.
- [3] Texte adoptate, P8_TA(2016)0218.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2017)0087.