PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la pilonul transporturi al Mecanismului pentru interconectarea Europei după 2020
29.5.2018 - (2018/2718(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B8-0242/2018 (PPE)
B8-0245/2018 (ECR)
B8-0246/2018 (S&D)
Marian-Jean Marinescu, Wim van de Camp, Ivo Belet, Cláudia Monteiro de Aguiar, Markus Pieper, Dieter-Lebrecht Koch în numele Grupului PPE
Ismail Ertug, Inés Ayala Sender în numele Grupului S&D
Roberts Zīle, Zdzisław Krasnodębski în numele Grupului ECR
Pavel Telička, Dominique Riquet, Gesine Meissner, Izaskun Bilbao Barandica, Matthijs van Miltenburg în numele Grupului ALDE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la pilonul transporturi al Mecanismului pentru interconectarea Europei după 2020
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[1], modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie 2017[2],
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei[4],
– având în vedere Documentul de reflecție al Comisiei din 28 iunie 2017 privind viitorul finanțelor UE (COM(2017)0358),
– având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE[5],
– având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604) și documentul care o însoțește (SWD(2016)0299),
– având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de modificare a Acordului interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2016)0606),
– având în vedere ratificarea Acordului de la Paris de către Parlamentul European la 4 octombrie 2016 și de către Consiliu la 5 octombrie 2016,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020[6],
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 15 iunie 2016, intitulat „Revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM)”[7],
– având în vedere comunicarea Comisiei din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” (COM(2018)0321),
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 28 martie 2018 privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară (JOIN(2018)0005),
– având în vedere raportul Comisiei din 14 februarie 2018 referitor la evaluarea la jumătatea perioadei a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) (COM(2018)0066),
– având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii de transport din UE este încă destul de fragmentată și reprezintă o provocare majoră în ceea ce privește capacitatea și finanțarea, dar este esențială pentru a asigura o creștere sustenabilă, locuri de muncă, competitivitate și coeziune socială și teritorială în cadrul Uniunii, reducând astfel dezechilibrele dintre regiuni;
B. întrucât Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este un program de finanțare comun, gestionat la nivel central, menit să promoveze dezvoltarea unei rețele transeuropene de mare performanță, sustenabilă și interconectată (TEN) în domeniile transporturilor, energiei și infrastructurii serviciilor digitale;
C. întrucât finalizarea rapidă a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va contribui în mod semnificativ la atingerea de către UE a obiectivelor sale de reducere a emisiilor, în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, la decarbonizarea economiei europene și la atingerea obiectivelor „20-20-20” ale UE aferente politicii în domeniul energiei și climei; întrucât rețeaua centrală ar trebui să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală până în 2050;
D. întrucât unul din zece europeni lucrează în sectorul extins al transporturilor și întrucât investițiile în infrastructura de transport vor duce la crearea de noi locuri de muncă, deoarece se estimează că fiecare miliard de euro investiți în rețeaua centrală TEN-T va crea până la 20 000 de noi locuri de muncă;
E. întrucât MIE se axează pe facilitarea conexiunilor transfrontaliere, creând noduri multimodale și urbane, atenuând eșecurile pieței și eliminând blocajele; întrucât MIE a permis realizarea proiectelor care altfel nu ar fi fost implementate, furnizând astfel o valoare adăugată evidentă a UE în ceea ce privește facilitarea cooperării și coordonării transnaționale;
F. întrucât sectorul transporturilor a reprezentat cea mai mare parte a bugetului MIE în perioada 2014-2020; întrucât partea transportului a fost împărțită într-un pachet general pentru toate statele membre și un pachet de coeziune disponibil pentru statele membre beneficiare ale politicii de coeziune și transferat direct din Fondul de coeziune;
G. întrucât MIE este unul dintre cele mai de succes programe ale UE, având în vedere că a primit mult mai multe cereri decât a fost în măsură să onoreze; întrucât, până la sfârșitul lui 2017, MIE Transport alocase deja 21,3 miliarde EUR sub formă de subvenții pentru proiecte TEN-T, ceea ce a generat investiții totale în valoare de 41,6 miliarde EUR; întrucât, în cursul anului 2018, vor fi semnate acorduri de subvenționare suplimentare pentru o cerere de propuneri de finanțare mixtă care îmbină subvențiile MIE cu finanțarea privată, inclusiv din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS); întrucât bugetul inițial de un miliard de euro pentru această cerere a fost majorat în noiembrie 2017 cu 350 de milioane EUR pentru a sprijini prioritatea „Inovarea și noile tehnologii”, în concordanță cu obiectivele planului de acțiune privind combustibilii alternativi;
H. întrucât introducerea principiului „folosește sau pierzi” a contribuit în mod semnificativ la succesul MIE; întrucât, cu toate acestea, ar trebui accelerată recuperarea bugetului proiectelor care nu au fost implementate;
I. întrucât MIE vizează să accelereze investițiile în infrastructura de transport și inovarea în domeniul transportului și să mobilizeze finanțare provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp securitatea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice;
J. întrucât, în iunie 2018, Comisia urmează să își publice propunerile legislative privind investițiile strategice europene, inclusiv o versiune actualizată a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE),
1. subliniază că a investi în infrastructura de transport înseamnă a investi în creșterea sustenabilă pe termen lung, în coeziune, în competitivitate și în locuri de muncă; subliniază așadar importanța strategică a programului MIE în ceea ce privește integrarea pieței interne, mobilitatea inteligentă și ocazia pentru UE de a furniza valoare adăugată concretă pentru cetățeni prin intermediul acestui program;
2. subliniază că MIE a fost, este și trebuie să rămână un instrument eficace și orientat pentru realizarea de investiții în infrastructurile transeuropene (TEN) de transport, energie și din sectorul digital și pentru a contribui la prioritățile UE privind locurile de muncă, creșterea economică și investițiile, piața internă, uniunea energetică, clima și piața unică digitală;
3. subliniază succesul pe care programul MIE 2014-2020 l-a avut în furnizarea unui nivel ridicat de valoare adăugată europeană, prin sprijinirea unor proiecte de conectivitate cu o dimensiune transfrontalieră, interfuncțională și multimodală, a unor proiecte de amplificare a conectivității în toate modurile de transport, inclusiv transportul pe mare, în porturile interioare și pe căile navigabile interioare, acordând prioritate proiectelor care creează legături ce lipsesc și elimină blocajele, în vederea realizării unui spațiu european unic al transporturilor, accesibil tuturor și a unui sector inovator al transporturilor; invită Comisia să sporească valoarea adăugată la nivel transfrontalier a nodurilor de transport, cum ar fi porturi maritime, și să sprijine proiecte care să sporească conectivitatea cu țările terțe partenere;
4. recunoaște că avantajele și potențialul deplin al investițiilor UE în rețeaua TEN-T pot fi atinse numai după finalizarea rețelelor centrale și globale; invită Comisia să țină seama de faptul că finalizarea acestor rețele va necesita investiții semnificative, din care o parte va depinde de sprijinul continuu din partea UE, altfel riscând să intre în impas; insistă asupra faptului că trebuie menținută presiunea pe tot parcursul procesului pentru a realiza încheierea acestora cel târziu în 2030 și, respectiv, în 2050, în concordanță cu standardele secolului 21;
5. invită Comisia să garanteze că programul MIE potrivit propunerii de CFM 2021-2027 vine în continuarea programului actual, cu o ambiție și mai înaltă în ceea ce privește obiectivele de politică și resursele financiare; subliniază că investițiile în proiectele de transport digitale, inovatoare și sustenabile trebuie să fie accelerate în vederea trecerii la un sistem de transport mai ecologic, cu adevărat integrat, modern, accesibil tuturor, mai sigur și mai eficient;
6. ia act de faptul că intervenția MIE a fost decisivă pentru lansarea majorității proiectelor, în special pentru proiectele din domeniul conectivității la nivel transfrontalier, național, regional și local; subliniază că MIE s-a dovedit a fi un catalizator important pentru investițiile publice și private; consideră, cu toate acestea, că trebuie întreprinse măsuri suplimentare pentru valorificarea întregului său potențial;
7. invită Comisia să examineze noi modalități de a promova MIE ca un instrument bazat pe politici, cu obiective sectoriale specifice, care se ocupă de proiecte complexe și are o dimensiune de interoperabilitate transfrontalieră sau la nivelul UE;
8. consideră că, în următorul CFM, pornind de la o analiză aprofundată a perioadei 2014-2020 și a consecințelor relației complexe dintre MIE și alte programe și instrumente financiare, cum ar fi Orizont 2020, fondurile ESI și FEIS și, în special, efectul de substituire observat între MIE și FEIS, Comisia ar trebui să continue să consolideze și să asigure complementaritatea dintre MIE și alte programe, cum ar fi Orizont Europa și Fondul InvestEU, pentru a menține și a promova obiectivele clare ale programului, pentru a evita suprapunerile și pentru a optimiza resursele bugetare;
9. subliniază faptul că orice reducere a următorului MIE în favoarea altor programe, așa cum s-a întâmplat în cadrul MIE 2014-2020 cu FEIS și cu Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), ar fi inacceptabilă; îndeamnă Comisia să mențină integritatea capacității financiare a MIE, deoarece o mare parte a finanțării MIE ține de proiecte cu efecte benefice mai generale la nivel regional și la nivelul UE, însă pentru care nu există suficiente fonduri la nivel național sau mobilizate pe piață;
10. ia act de succesul încurajator al primelor rezultate ale cererii de propuneri de finanțare mixtă lansat în cadrul actualului program MIE; prin urmare, încurajează insistent Comisia să repete astfel de cereri în viitor și să utilizeze în continuare un MIE mai solid sub formă de subvenții, care să fie combinate, atunci când este posibil, cu instrumente financiare din UE și din afara UE; invită, de asemenea, Comisia să găsească modalități mai eficace de a încuraja participarea coinvestitorilor privați și invită statele membre să elimine obstacolele de natură legislativă și administrativă din calea acestui proces;
11. invită Comisia să încurajeze în continuare realizarea de sinergii la nivel de proiecte între cele trei sectoare, care sunt limitate în prezent din cauza rigidității cadrului bugetar în ceea ce privește eligibilitatea proiectelor și a costurilor; îndeamnă Comisia să adapteze infrastructura la viitoarele necesități legate de existența unei mobilități ecologice și inteligente; se așteaptă ca viitoarele orientări privind politica din acest sector și instrumentul MIE să fie mai flexibile, pentru a facilita sinergiile și a reacționa mai prompt la noile evoluții și priorități tehnologice, cum ar fi digitalizarea, accelerând totodată crearea unei economii cu emisii reduse de carbon și abordând provocări societale comune precum securitatea cibernetică;
12. subliniază importanța gestionării directe, pentru a se asigura proceduri comune în cele trei sectoare, alocarea rapidă a fondurilor și o foarte bună execuție bugetară; atrage atenția asupra faptului că gestionarea directă a subvențiilor MIE s-a dovedit a fi foarte eficientă, cu o rezervă de proiecte de calitate și un proces de selecție competitiv, o axare pe obiectivele de politică ale UE, o executare coordonată și cu implicarea deplină a statelor membre; ia act de rolul esențial ce i-a revenit Agenției Executive pentru Inovare și Rețele (INEA) în succesul MIE, aceasta asigurând optimizarea bugetului, succes datorat în principal flexibilității sale în redirecționarea rapidă a fondurilor neutilizate de unele acțiuni către acțiuni noi; insistă ca INEA să fie întărită, pentru a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor UE;
13. sprijină aplicarea principiului „folosește sau pierzi” în gestionarea directă a MIE; insistă, totodată, asupra menținerii posibilității de reciclare a angajamentelor în cazurile în care proiectele nu dau rezultatele scontate, pentru a spori eficiența MIE;
14. recunoaște complexitatea procesului de depunere a unui proiect, în special în cazul marilor infrastructuri de transport, precum și pertinența asistenței tehnice acordate, de exemplu prin acțiunea de sprijin a programului MIE, în special pentru statele membre vizate de politica de coeziune, cu scopul de a promova eligibilitatea proiectelor mature și de înaltă calitate; invită Comisia să continue să ofere acest tip de asistență și să revadă criteriile de evaluare astfel încât acestea să favorizeze identificarea mai clară a valorii adăugate a proiectelor; solicită Comisiei, în plus, să adopte măsuri suplimentare pentru a simplifica în mod semnificativ cerințele administrative nu numai pentru subvențiile de valoare redusă și să adapteze asistența tehnică acordată solicitanților care vin cu proiecte mai mici;
15. salută faptul că, în perioada de programare 2014-2020, au fost transferate 11,3 miliarde EUR din Fondul de coeziune în pachetul financiar destinat aspectelor de coeziune al pilonului Transport al MIE și evidențiază succesul extraordinar al cererilor de propuneri ce au vizat coeziunea;
16. ia act de propunerea Comisiei de a se aloca pentru MIE suma de 42 265 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027, inclusiv 7 675 de milioane EUR pentru proiecte energetice și 2 662 de milioane EUR pentru proiecte de telecomunicații/digitale (ambele la prețuri constante); regretă, cu toate acestea, că, la prețuri constante, fondurile prevăzute pentru MIE-Transport se ridică la 11 384 de milioane EUR, iar contribuția din Fondul de coeziune se ridică la 10 000 de milioane EUR, ceea ce reprezintă reduceri de 12% și, respectiv, de 13%; constată că fondurile alocate pilonului Transport sunt singurele care au fost reduse, ceea ce este inacceptabil; subliniază că dificultățile cu care se confruntă sectorul transporturilor în cadrul pieței interne și succesul MIE vin în contradicție cu reducerea valorii pachetului financiar și solicită Comisiei să revadă suma propusă;
17. consideră că, pentru a menține credibilitatea și atractivitatea ridicate ale programului MIE pentru investitori, ar trebui mărită capacitatea sa financiară în următorul CFM; subliniază faptul că un buget insuficient pentru transport ar periclita finalizarea rețelei TEN-T și că acest lucru ar duce la deprecierea investițiilor realizate deja din fonduri publice;
18. subliniază, în plus, că pachetul financiar dedicat coeziunii conține o dimensiune regională pronunțată care corespunde cererii locale și este esențial pentru finalizarea elementelor rețelei de bază din statele membre beneficiare ale politicii de coeziune și, prin urmare, pentru coeziunea teritorială a UE; subliniază că investițiile în infrastructura de transport a UE, atunci când sunt realizate cu contribuția din Fondul de coeziune, ar trebui să constituie un sistem bine echilibrat între sursele gestionate la nivel central și cele gestionate în mod partajat; subliniază că suma alocată din Fondul de coeziune în următorul CFM (2021-2027) și prevăzută pentru gestiune directă în cadrul MIE trebuie să rămână cel puțin la același nivel ca în CFM anterior (2014-2020) și că această sumă trebuie să fie suficientă pentru a finaliza în cursul următorului CFM (2021-2027) proiectele finanțate din Fondul de coeziune în cadrul CFM actual;
19. reamintește că pentru finalizarea rețelei de bază de transport din UE și pentru realizarea priorităților de politică vor fi necesare în continuare participarea cetățenilor și a părților interesate vizate la procesul decizional, transparența în evaluarea și monitorizarea implementării aspectelor de mediu și financiare ale proiectelor, îmbunătățirea integrării modale și promovarea operațiunilor co-modale;
20. invită Comisia și statele membre să își mențină angajamentul față de principalele obiective de politică ale MIE din sectorul transporturilor: finalizarea – până în 2030 – a rețelei centrale TEN-T, inclusiv implementarea Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR), a autostrăzilor maritime (MoS) și a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), precum și tranziția către o mobilitate ecologică, competitivă, inovatoare și conectată, inclusiv o rețea paneuropeană de infrastructuri de încărcare pentru combustibilii alternativi până în 2025; realizarea de progrese în direcția finalizării rețelei globale TEN-T până în 2050;
21. subliniază nevoia de a acorda mai multă atenție proiectelor orizontale inteligente; solicită, prin urmare, Comisiei să ia în considerare instituirea unor inițiative specifice, consacrate și transnaționale pentru a accelera și a asigura punerea corectă în aplicare a priorităților orizontale, cum ar fi ERTMS, prin mobilizarea de investiții private, parțial prin combinarea subvențiilor și a instrumentelor financiare;
22. reamintește, în ceea ce privește sectorul transporturilor, importanța axării pe conexiunile multimodale și transfrontaliere, pe soluțiile digitale, pe transferul modal și pe transporturile mai sustenabile; consideră că acest MIE actualizat ar trebui, de asemenea, să acorde prioritate legăturilor mai directe între rețelele centrale și cele globale; consideră că aceste obiective ar trebui să se reflecte în listele de proiecte identificate în prealabil incluse în următorul Regulament privind MIE;
23. recunoaște că sectorul transporturilor ar trebui să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale și inovatoare și recunoaște faptul că o infrastructură de transport nouă și inovatoare este întotdeauna mai atractivă pentru investiții, în special pentru cele din sectorul privat; subliniază, cu toate acestea, că infrastructura existentă rămâne în continuare coloana vertebrală a rețelei UE și atrage atenția asupra nevoii urgente de investiții mai substanțiale pentru întreținerea infrastructurii existente; invită, prin urmare, Comisia să asigure atractivitatea recondiționării sau a modernizării infrastructurii existente prin obiective ambițioase în materie de inovare;
24. invită Comisia să acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, consacrate la articolul 349 din TFUE, lărgind rețeaua centrală de porturi în vederea îmbunătățirii conexiunilor în bazinele geografice respective, între aceste regiuni, cu Europa continentală și cu țările terțe; consideră că regiunile ultraperiferice ar trebui să beneficieze de cofinanțare în proporție de până la 85% în toate modurile de transport, pentru a le îmbunătăți accesul la cereri de propuneri și pentru a institui legături maritime permanente între aceste regiuni și zonele continentale; invită Comisia să aibă în vedere crearea unei cereri de propuneri specifice pentru regiunile ultraperiferice și, de asemenea, să aibă în vedere alocarea de fonduri pentru tehnologii inovatoare destinate aeroporturilor regionale din aceste regiuni, pentru a garanta siguranța și întreținerea infrastructurii aeroportuare;
25. salută obiectivele incluse în comunicarea comună privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară atât în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii, cât și favorizarea sinergiilor; invită Comisia să utilizeze MIE pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă-de apărare de-a lungul rețelei TEN-T;
26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și statelor membre.
- [1] JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
- [2] JO L 163, 24.6.2017, p. 1.
- [3] JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
- [4] JO C 101, 16.3.2018, p. 64.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2017)0401.
- [6] Texte adoptate, P8_TA(2016)0412.
- [7] JO C 17, 18.1.2017, p. 20.