Procedură : 2018/2870(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-0493/2018

Texte depuse :

RC-B8-0493/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.19

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0435

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 418kWORD 55k
24.10.2018
PE624.188v01-00}
PE624.189v01-00}
PE624.190v01-00}
PE624.191v01-00}
PE624.192v01-00} RC1
 
B8-0493/2018}
B8-0494/2018}
B8-0495/2018}
B8-0496/2018}
B8-0497/2018} RC1

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul următoarelor propuneri de rezoluție:

B8‑0493/2018 (PPE)

B8‑0494/2018 (Verts/ALE)

B8‑0495/2018 (S&D)

B8‑0496/2018 (ECR)

B8‑0497/2018 (ALDE)


referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))


Michael Gahler, Tunne Kelam, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez‑Neyra, David McAllister, Sandra Kalniete, Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Eduard Kukan, Julia Pitera, Dariusz Rosati, Jaromír Štětina, Fernando Ruas, Anders Sellström în numele Grupului PPE
Victor Boştinaru, Knut Fleckenstein, Tonino Picula, Liisa Jaakonsaari, Kati Piri în numele Grupului S&D
Charles Tannock, Anna Elżbieta Fotyga, Raffaele Fitto, Karol Karski, Jana Žitňanská, Ruža Tomašić, Jadwiga Wiśniewska, Ryszard Antoni Legutko în numele Grupului ECR
Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Dita Charanzová, Martina Dlabajová, María Teresa Giménez Barbat, Marian Harkin, Nadja Hirsch, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Valentinas Mazuronis, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Frédérique Ries, Robert Rochefort, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Pavel Telička, Ramon Tremosa i Balcells, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Rebecca Harms, Heidi Hautala în numele Grupului Verts/ALE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Marea Azov (2018/2870(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Rusia și Ucraina,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 15 mai 2018 privind deschiderea parțială a podului Kerci,

–  vând în vedere Convenția ONU privind dreptul mării, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare și Carta ONU,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2018/1085 a Consiliului din 30 iulie 2018 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei(1), prin adăugarea a șase entități implicate în construcția podului Kerci pe lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul unor măsuri restrictive, prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014,

–  având în vedere Acordul din 2003 dintre Federația Rusă și Ucraina privind cooperarea în ceea ce privește utilizarea Mării Azov și a strâmtorii Kerci, Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile în materie de securitate din 5 decembrie 1994 și pachetul de măsuri pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk din 12 februarie 2015,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât situația din Marea Azov a fost abordată de acordul bilateral încheiat de Ucraina și Rusia în 2003, care definește aceste teritorii drept ape interioare ale celor două state și le dă ambelor părți dreptul de a inspecta navele suspecte; întrucât atât acordul din 2003, cât și Convenția ONU privind dreptul mării prevăd libertatea de navigare;

B.  întrucât construirea podului de la Kerci și a unei conducte de gaz și instalarea de cabluri subacvatice către peninsula Crimeea, anexată ilegal, fără acordul Ucrainei, constituie o altă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă;

C.  întrucât podul de la Kerci limitează dimensiunea navelor care pot ajunge în porturile ucrainene de la Marea Azov la o înălțime deasupra liniei de plutire de sub 33 de metri și la o lungime de sub 160 de metri, ceea ce a făcut să devină imposibilă intrarea în Marea Azov a navelor din clasa Panamax, care reprezentau peste 20 % din totalul traficului naval înainte de construirea podului; întrucât, înainte de deschiderea podului peste strâmtoarea Kerci, în primăvara acestui an, inspecțiile au fost aleatorii și neintruzive și nu au provocat perturbări în fluxul liber al navelor și al mărfurilor;

D.  întrucât Rusia imobilizează și inspectează în mod frecvent și abuziv navele care traversează strâmtoarea Kerci și care provin din porturile ucrainene sau care au ca destinație aceste porturi; întrucât aceste proceduri cauzează întârzieri de până la o săptămână și o scădere a fluxului de mărfuri și pierderi financiare reale pentru economia locală ucraineană și comercianții ale căror nave sunt supuse acestui regim; întrucât, potrivit surselor din guvernul ucrainean, peste 200 de nave au trebuit să fie supuse acestei proceduri excesive până la sfârșitul lunii septembrie 2018, inclusiv peste 120 de nave înmatriculate în UE, în timp ce navele sub pavilion rusesc au fost scutite de astfel de controale;

E.  întrucât aceste orașe și regiunea lor se confruntă deja cu consecințe economice și sociale negative ca urmare a anexării peninsulei Crimeea și a conflictului armat susținut de Rusia din estul Ucrainei; întrucât această nouă măsură adoptată de Rusia a avut deja un impact negativ semnificativ asupra economiei locale și a determinat o scădere considerabilă a volumului de marfă în porturile ucrainene;

F.  întrucât construcția acestui pod masiv a avut un impact negativ asupra mediului, scăzând nivelul mării în strâmtoare și afectând schimbul de apă între Marea Azov și Marea Neagră;

G.  întrucât, în septembrie 2018, Ucraina a decis să abroge Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat semnat în 1997 de Ucraina și Federația Rusă și să creeze o bază navală în Marea Azov, sporind astfel prezența sa militară în această zonă, transferând forțe suplimentare ale corpului de marină și ale unităților de artilerie de coastă în regiunea respectivă de coastă,

1.  regretă activitățile excesive ale Federației Ruse în Marea Azov, atât timp cât acestea constituie o încălcare a dreptului maritim internațional și a angajamentelor internaționale ale Rusiei; condamnă oprirea și inspecția excesivă a navelor comerciale, atât a navelor ucrainene, cât și a celor aflate sub un pavilion al unui stat terț, inclusiv a navelor aflate sub pavilionul a diferite state membre ale UE; subliniază că inspecția navelor, care este autorizată prin sondaj, nu trebuie efectuată abuziv sau din motive politice pentru a destabiliza și mai mult securitatea, integritatea și situația socială și economică din Ucraina; solicită Consiliului și VP/ÎR să solicite Federației Ruse încetarea imediată a inspecțiilor intensive și discriminatorii ale navelor și, dacă este necesar, să ia în considerare luarea unor contramăsuri adecvate;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația în materie de securitate foarte volatilă din Marea Azov, care ar putea degenera cu ușurință într-un conflict deschis; este profund îngrijorat de continuarea militarizării în regiunea Mării Azov și a Mării Negre, în special în peninsula Crimeea, ocupată ilegal, inclusiv de dezvoltarea de către Federația Rusă a capabilităților de blocare a accesului și de interdicție a pătrunderii în zonă (A2/AD), inclusiv a noilor sisteme antiaeriene S-400, și de redesfășurarea navelor militare și de patrulare din Marea Caspică; regretă faptul că Marea Azov a devenit o nouă dimensiune maritimă a acțiunilor beligerante ruse împotriva Ucrainei;

3.  condamnă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula Crimeea, anexată ilegal, de Rusia continentală și încălcarea drepturilor în materie de navigație în apele teritoriale ale Ucrainei; subliniază că Rusia are obligația, în temeiul dreptului maritim internațional și al acordului bilateral de cooperare cu Ucraina, de a nu îngreuna sau împiedica trecerea prin strâmtoarea Kerci și Marea Azov;

4.  își reiterează sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, reconfirmă suveranitatea Ucrainei asupra Peninsulei Crimeea și a părții sale din Marea Azov și dreptul absolut al Ucrainei de a dispune de acces deplin la Marea Azov, astfel cum se prevede în Convenția ONU privind dreptul mării;

5.  regretă extragerea ilegală de către Federația Rusă a resurselor de petrol și gaze de pe teritoriul Ucrainei; evidențiază pericolul potențial ca Rusia să pună stăpânire pe câmpurile petrolifere și gazeifere din Marea Azov odată ce își atinge scopul de a o transforma într-un lac interior din cadrul Federației Ruse;

6.  subliniază că această practică de a încălca apele teritoriale ale țărilor europene sau de a bloca transportul maritim a fost deja utilizată de către Rusia în Marea Baltică, în special împotriva statelor baltice și Poloniei (Laguna Vistula);

7.  invită VP/ÎR să urmărească mai îndeaproape evoluția situației în materie de securitate din Marea Azov, având în vedere potențialul său tot mai mare de a genera conflicte la porțile Europei, fapt care poate avea implicații mai ample în materie de securitate, afectând în mod direct UE și statele sale membre; consideră, în acest sens, că ar fi foarte util să fie desemnat un trimis special al UE pentru Crimeea și regiunea Donbass, care va fi responsabil și pentru Marea Azov;

8.  invită Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să ia măsurile necesare pentru a propune ca mandatul Misiunii speciale de monitorizare a OSCE în Ucraina (SMM), care acoperă întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv zonele maritime, să acopere și zona nouă de tensiuni din Marea Azov și subliniază că fie misiunea ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini rolul de monitorizare în zonele maritime, fie ar trebui creată o misiune de monitorizare internațională separată pentru acest corp de apă;

9.  subliniază că podul de la Kerci a fost construit în mod ilegal și salută decizia Consiliului de a impune măsuri restrictive împotriva a șase întreprinderi implicate în construirea podului; o îndeamnă pe VP/ÎR, împreună cu statele membre din cadrul Consiliului, să precizeze în mod clar că sancțiunile specifice împotriva Rusiei vor fi întărite dacă conflictul din Marea Azov escaladează în continuare;

10.  își reiterează preocuparea cu privire la implicarea unor întreprinderi europene în construirea podului de la Kerci, care, prin această implicare, cu sau fără bună știință, au subminat regimul de sancțiuni al UE; invită, în acest sens, Comisia să evalueze și să verifice aplicarea măsurilor restrictive ale UE în vigoare și invită statele membre să facă schimb de informații cu privire la anchetele vamale sau penale naționale referitoare la eventualele infracțiuni;

11.  sprijină eforturile depuse de partea ucraineană în toate acțiunile diplomatice și procedurile juridice prevăzute de dreptul internațional și de convențiile relevante, inclusiv procesul de arbitraj aflat în desfășurare în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, în vederea contracarării practicilor ostile ale Rusiei în Marea Azov;

12.  invită Comisia și SEAE să realizeze o evaluare completă a daunelor economice cauzate de blocada de facto și să aibă în vedere posibile modalități de sprijinire a transportatorilor și porturilor afectate, în special prin consolidarea angajamentului UE în porturile Mariupol și Berdeansk, prin consolidarea rezilienței sociale și promovarea dezvoltării economice a acestor orașe și a regiunii extinse de sud-est a Ucrainei;

13.  își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul negativ asupra mediului al podului Kerci, care ar putea afecta interesele tuturor țărilor din bazinul Mării Negre; solicită Ucrainei, Comisiei și statelor membre cu ieșire la Marea Neagră să monitorizeze situația, să facă schimb de informații relevante și să identifice eventualele elemente de remediat;

14.  își exprimă condoleanțele și compasiunea față de familiile victimelor masacrului care a avut loc la liceul din Kerci, la 17 octombrie 2018, unde au fost ucise 20 de persoane și au fost rănite alte zeci;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Secretarului General al NATO, președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse și statelor membre ale UE.

 

 

(1)

JO L 194, 31.7.2018, p. 147.

Ultima actualizare: 24 octombrie 2018Aviz juridic - Politica de confidențialitate