Propunere comună de rezoluţie - RC-B9-0169/2020/REV1Propunere comună de rezoluţie
RC-B9-0169/2020/REV1

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la legea adoptată de Republica Populară Chineză privind securitatea națională în Hong Kong și la necesitatea ca UE să apere gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului

15.6.2020 - (2020/2665(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9-0169/2020 (Renew)
B9-0171/2020 (S&D)
B9-0173/2020 (Verts/ALE)
B9-0176/2020 (PPE)
B9-0181/2020 (ECR)

Michael Gahler, Miriam Lexmann, Sandra Kalniete
în numele Grupului PPE
Kati Piri, Evelyne Gebhardt, Tonino Picula
în numele Grupului S&D
Hilde Vautmans, Abir Al Sahlani, Petras Auštrevičius, José Ramón Bauzá Díaz, Izaskun Bilbao Barandica, Engin Eroglu, Bernard Guetta, Moritz Körner, Nathalie Loiseau, Javier Nart, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ștefănuță, Marie Pierre Vedrenne
în numele Grupului Renew
Reinhard Bütikofer, Hannah Neumann
în numele Grupului Verts/ALE
Anna Fotyga, Raffaele Fitto, Bert-Jan Ruissen, Hermann Tertsch, Charlie Weimers, Elżbieta Kruk, Nicola Procaccini, Bogdan Rzońca, Valdemar Tomaševski, Ruža Tomašić
în numele Grupului ECR
Fabio Massimo Castaldo, Daniela Rondinelli, Rosa D’Amato


Procedură : 2020/2665(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B9-0169/2020
Texte depuse :
RC-B9-0169/2020
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la legea adoptată de Republica Populară Chineză privind securitatea națională în Hong Kong și la necesitatea ca UE să apere gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului

(2020/2665(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluția sa din 18 iulie 2019 referitoare la situația din Hong Kong[1], cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la cazul lui Gui Minhai, editor deținut în China[2] și cea din 4 februarie 2016 referitoare la cazul editorilor de carte din Hong Kong dispăruți[3], precum și recomandările sale anterioare privind Hong Kong-ul, în special recomandarea sa din 13 decembrie 2017 privind Hong Kong-ul, la 20 de ani de la retrocedarea acestuia[4],

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la China, în special cele din 12 septembrie 2018[5] și 16 decembrie 2015[6] referitoare la relațiile dintre UE și China,

 având în vedere adoptarea, la 28 mai 2020, a Rezoluției Congresului Național al Poporului Chinez referitoare la legea privind securitatea națională în Hong Kong,

 având în vedere declarațiile privind Hong Kong-ul ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele Uniunii Europene, din 22 și 29 mai 2020,

 având în vedere declarația comună a celei de a 21-a reuniuni la nivel înalt UE-China din 9 aprilie 2019,

 având în vedere Legea fundamentală a Regiunii Administrative Speciale (RAS) Hong Kong, adoptată la 4 aprilie 1990, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1997,

 având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 22 iunie 2016 privind elementele unei noi strategii a UE privind China (JOIN(2016)0030), Comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 12 martie 2019 intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005) și concluziile Consiliului din 18 iulie 2016 referitoare la strategia UE privind China,

 având în vedere rapoartele comune ale Comisiei și ale VP/ÎR din 8 mai 2019 (JOIN(2019)008), din 26 aprilie 2017 (JOIN(2016)0016) și din 25 aprilie 2016 (JOIN(2016)0010) privind Regiunea Administrativă Specială Hong Kong – Raportul anual, precum și celelalte 20 de rapoarte similare care l-au precedat,

 având în vedere cel de al 13-lea dialog structurat anual care a avut loc la Hong Kong la 28 noiembrie 2019 și cel de al 37-lea dialog UE-China privind drepturile omului, care a avut loc la Bruxelles, la 1 și 2 aprilie 2019,

 având în vedere Declarația comună din 19 decembrie 1984 adoptată de guvernul Regatului Unit și guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la chestiunea referitoare la Hong Kong, cunoscută, de asemenea, sub denumirea de Declarația comună chino-britanică,

 având în vedere politica „o singură Chină” a UE,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966,

 având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât Declarația comună chino-britanică din 1984 garantează și Legea fundamentală din 1990 a Regiunii Administrative Speciale Hong Kong (RAS Hong Kong) prevede că Hong Kong-ul își va menține autonomia și independența puterii executive, legislative și judiciare, precum și drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, de întrunire, de asociere și a presei timp de 50 de ani de la retrocedarea suveranității; întrucât Legea fundamentală a RAS Hong Kong prevede dispoziții care garantează autonomia acesteia în ceea ce privește menținerea securității și a ordinii și adoptarea de legi privind orice act de trădare, secesiune, rebeliune sau subversiune împotriva Guvernului Popular Central; întrucât atât Declarația comună, cât și Legea fundamentală consacră principiul „o țară, două sisteme”, astfel cum a fost convenit între China și Regatul Unit; întrucât RPC a semnat și a ratificat, de asemenea, tratatele internaționale care garantează aceste drepturi, recunoscând astfel importanța și caracterul universal al drepturilor omului; întrucât Hong Kong-ul este parte la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP);

B. întrucât UE susține promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, ca valori fundamentale care stau la baza relației noastre de lungă durată cu Republica Populară Chineză, în concordanță cu angajamentul UE de a respecta aceste valori în acțiunea sa externă; întrucât Uniunea Europeană continuă să sprijine puternic stabilitatea și prosperitatea de durată în Hong Kong în temeiul principiului „O țară, două sisteme”, și acordă o importanță deosebită păstrării gradului ridicat de autonomie a Hong Kong-ului, în conformitate cu Legea fundamentală și cu angajamentele internaționale, precum și respectării acestui principiu; întrucât, în special după protestul mișcării „Occupy”, ingerința autorităților chineze șubrezește principiul „o țară, două sisteme”, liderii politici au fost încarcerați, libertatea de exprimare a fost erodată, a crescut numărul disparițiilor forțate, iar librăriile și canalele media au fost cumpărate de către proprietari cu atitudine pro-Beijing;

C. întrucât Congresul Național al Poporului din China (CNP) a adoptat, la 28 mai 2020, o rezoluție care autorizează Comitetul permanent al CNP să adopte acte legislative care vizează separatismul, actele subversive împotriva puterii de stat, terorismul și ingerințele externe în Hong Kong și menționează alte măsuri care urmează să fie luate, inclusiv educația în domeniul securității naționale, înființarea în Hong Kong a unor organe de securitate națională ale Guvernului Popular Central și informarea periodică a Guvernului Popular Central de către șeful executivului cu privire la modul în care Hong Kong-ul își respectă obligația de a proteja securitatea națională;

D. întrucât comunitatea internațională consideră că această decizie reprezintă o amenințare la adresa principiului „o țară, două sisteme”, că ignoră dispozițiile Legii fundamentale și ale Declarației comune chino-britanică, încalcă angajamentele asumate de Hong Kong în domeniul drepturilor omului, eludează în totalitate procesul legislativ din Hong Kong și reprezintă cea mai recentă și cea mai flagrantă încercare a Beijingului de a limita libertatea și autonomia Hong Kong-ului și libertățile cetățenești ale acestuia dintr-o campanie pe care o poartă de ani de zile în acest scop;

E. întrucât, în ultimii ani, locuitorii din Hong Kong au ieșit în stradă într-un număr fără precedent, exercitându-și dreptul fundamental de a se întruni și de a protesta; întrucât, în loc să reducă tensiunile actuale din politica și societatea din Hong Kong, această lege intensifică și mai mult tulburările existente; întrucât, în februarie 2019, administrația RAS Hong Kong a prezentat un proiect de lege de modificare a legislației privind infractorii fugari și asistența judiciară reciprocă în materie penală pentru a modifica ordonanța privind infractorii fugari, în contextul unei opoziții masive a cetățenilor din Hong Kong, declanșând proteste masive în Hong Kong în 2019 și 2020, dar proiectul de lege fiind ulterior retras, după 20 de săptămâni de proteste;

F. întrucât, în aprilie și mai 2020, Beijingul și-a dublat eforturile de a-și impune guvernarea asupra Hong Kong-ului, reducând la tăcere, arestând și urmărind în justiție sute de activiști pentru democrație și de grupuri de opoziție; întrucât poliția din Hong Kong a beneficiat de impunitate pentru toate actele brutale săvârșite împotriva demonstranților în 2019 și 2020, întrucât peste 360 de activiști pentru democrație din Hong Kong au fost arestați la 27 mai 2020, în timpul demonstrațiilor împotriva legii chineze antirebeliune; întrucât poliția din Hong Kong a folosit măsurile de distanțare socială luate în contextul pandemiei provocate de COVID-19 ca pretext pentru a recurge la forță inutilă și excesivă împotriva protestatarilor majoritar pașnici, inclusiv lansând gaze lacrimogene, trăgând cu gloanțe de cauciuc și muniție de tip „beanbag” și pulverizând spray cu piper;

G. întrucât, la 20 aprilie 2020, deputații europeni au îndemnat-o pe șefa executivului să se asigure că sunt retrase acuzațiile împotriva a 15 activiști pentru democrație care au participat la proteste pașnice în Hong Kong în 2019; întrucât, la 13 mai 2020, experții ONU în domeniul drepturilor omului au solicitat autorităților din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong să renunțe imediat la urmărirea penală a celor 15 activiști pentru democrație;

H. întrucât, în temeiul planului de securitate națională propus, grupurile de activiști ar putea fi interzise și urmărite în justiție, instanțele ar putea impune pedepse lungi cu închisoarea pentru încălcarea securității naționale, agențiile de securitate chineze ar putea acționa fățiș în oraș, iar noua interdicție privind terorismul va oferi autorităților, forțelor de securitate și forțelor militare chineze o putere arbitrară extinsă și necontrolată de a acționa în Hong Kong; întrucât, potrivit relatărilor, serviciile de asigurare a respectării legii din China continentală funcționează deja în Hong Kong în mod ilegal; întrucât orice operațiune a serviciilor de asigurare a respectării din RPC în Hong Kong reprezintă o încălcare gravă a principiului „o țară, două sisteme”;

I. întrucât șefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, a apărat legislația propusă de Beijing, recunoscând că nu va avea loc nicio consultare publică în Hong Kong referitoare la planul de securitate și susținând că drepturile și libertățile nu sunt absolute; întrucât, într-o scrisoare publicată în presă la 29 mai 2020, șefa executivului le-a cerut cetățenilor din Hong Kong să înțeleagă și să sprijine pe deplin și ferm decizia adoptată de către CNP;

J. întrucât Consiliul de Stat al RPC a emis la 10 iunie 2014 o carte albă privind aplicarea politicii „o țară, două sisteme” în Hong Kong, subliniind faptul că autonomia RAS Hong Kong este în esență supusă autorizației guvernului central al RPC; întrucât guvernul chinez a încurajat guvernul RAS Hong Kong să adopte o nouă politică de toleranță zero față de orice menționare a „autodeterminării” sau „independenței”, din motive de securitate națională și cu încălcarea Legii fundamentale;

K. întrucât sistemul judiciar din China continentală este lipsit de independență față de guvern și față de Partidul Comunist Chinez și este caracterizat de practici precum detenția arbitrară, tortura și alte rele tratamente, încălcări grave ale dreptului la un proces echitabil, dispariții forțate și diferite sisteme de detenție fără posibilitatea de a comunica și fără proces;

L. întrucât o coaliție internațională transpartinică, condusă de fostul guvernator al Hong Kong-ului, Lordul Patten, și căreia i s-au alăturat până în prezent aproximativ 900 de parlamentari și factori de decizie din 40 de țări, a publicat o declarație în care condamnă introducerea unilaterală de către Beijing a legii privind securitatea națională în Hong Kong și invita guvernele ce sprijină această cauză să se unească împotriva acestei încălcări flagrante a Declarației chino-britanice;

M. întrucât, la alegerile Consiliului districtual din Hong Kong din 24 noiembrie 2019, tabăra pandemocrată a înregistrat o victorie zdrobitoare; întrucât alegerile Consiliului Legislativ din Hong Kong sunt programate să aibă loc în septembrie 2020;

N. întrucât ministrul afacerilor externe al Regatului Unit, Dominic Raab, a declarat la 2 iunie 2020 în Camera Comunelor că, dacă China merge până la capăt cu legislația propusă, guvernul britanic va institui noi modalități prin care deținătorii de pașapoarte de cetățeni britanici de peste mări originari din Hong Kong să poată veni în Regatul Unit fără a fi limitați la o perioadă de șase luni, așa cum se întâmplă în prezent, dându-le posibilitatea de a locui și de a depune cereri de studiu și muncă pe perioade de 12 luni ce pot fi prelungite, oferindu-le astfel și o cale către obținerea cetățeniei;

O. întrucât, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): „Acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă”;

1. deplânge introducerea unilaterală a legii privind securitatea națională de către Beijing în Hong Kong, acesta fiind un atac amplu asupra autonomiei orașului, a statului de drept și a libertăților fundamentale; subliniază că integritatea principiului „o țară, două sisteme” este grav amenințată; subliniază că introducerea legii privind securitatea națională ar fi considerată o încălcare a angajamentelor și a obligațiilor Republicii Populare Chineze în temeiul dreptului internațional, în special a Declarației comune chino-britanică și amenință să dăuneze grav relației de încredere dintre China și UE și să afecteze cooperarea lor viitoare, precum și încrederea mediului de afaceri în Hong Kong ca centru financiar mondial major;

2. condamnă cu fermitate ingerința constantă și tot mai mare din partea Chinei în afacerile interne ale Hong Kong-ului, precum și recenta afirmație a Chinei conform căreia Declarația comună chino-britanică din 1984 este un document istoric și, prin urmare, nu mai este valabilă; subliniază că guvernul chinez este obligat de Declarația comună, care a fost înregistrată la ONU ca un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic, să respecte gradul ridicat de autonomie a Hong Kong-ului și drepturile și libertățile sale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că încălcarea permanentă a cadrului de guvernare autonomă a Hong Kong-ului va afecta grav economia țării; solicită guvernului central al RPC să nu mai exercite presiuni asupra comunității de afaceri pentru a sprijini legea națională privind securitatea și să nu mai eticheteze sprijinul internațional pentru autonomia Hong Kong-ului și a libertăților Hong Kong-ului ca „ingerință în afacerile interne” și acte de subversiune și separare, deoarece aceste preocupări vizează obligațiile internaționale obligatorii ale RPC;

3. invită autoritățile chineze să respecte obligațiile internaționale ale Chinei care decurg din Declarația comună chino-britanică; subliniază că China ar trebui să respecte pe deplin Legea fundamentală și principiul „o țară, două sisteme”, inclusiv prin punerea în aplicare, în sfârșit, a votului universal; subliniază că China nu ar trebui să submineze gradul ridicat de autonomie a Regiunii Administrative Speciale Hong Kong;

4. împărtășește opinia VP/ÎR, potrivit căreia este necesară o strategie nouă și mai solidă pentru a face față unei Chine care se impune din ce în ce mai mult, precum și un dialog deschis și onest; îndeamnă Consiliul și SEAE să adopte o poziție mai fermă în sprijinul autonomiei juridice neîntrerupte a Hong Kong-ului; subliniază că acest lucru este de o importanță capitală pentru ca susținătorii democrației din Hong Kong și comunitatea internațională, în general, să știe că UE va susține valorile sale fundamentale ale libertății, democrației, respectării drepturilor omului și statului de drept;

5. îndeamnă insistent Consiliul și VP/ÎR să se asigure, la viitoarea reuniune la nivel înalt UE-China, că toate aspectele relațiilor UE cu Republica Populară Chineză se ghidează după principiile și valorile prevăzute la articolul 21 din TUE și să abordeze chestiunea legii privind securitatea națională în Hong Kong ca prioritate majoră pe ordinea de zi a viitorului summit UE-China și în cadrul reuniunii planificate a liderilor UE-China, precum și alte chestiuni legate de drepturile omului, cum ar fi situația uigurilor;

6. accentuează că UE este principala piață de export a Chinei; consideră că UE ar trebui să își folosească influența economică pentru a contesta încălcarea drepturilor omului de către China prin mijloace economice; subliniază că situația actuală întărește convingerea Parlamentului că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie un element important al negocierilor privind un acord de investiții UE-China; invită Comisia să utilizeze toate mijloacele aflate la dispoziția sa, alături de negocierile în curs pentru un acord bilateral de investiții, să facă presiuni asupra autorităților chineze pentru a menține gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor săi și ale organizațiilor independente ale societății civile și să îmbunătățească situația drepturilor omului pe continent și în Hong Kong; solicită din nou să se includă în acord un capitol obligatoriu și executoriu privind dezvoltarea durabilă; îndeamnă UE ca, în conformitate cu articolul 21 din TUE, să includă o clauză privind drepturile omului în orice viitor acord comercial cu Republica Populară Chineză; cere Comisiei să informeze partea chineză cu privire la faptul că Parlamentul va lua în considerare situația drepturilor omului în China, inclusiv la Hong Kong, atunci când este invitat să aprobe un acord cuprinzător privind investițiile sau viitoarele acorduri comerciale cu RPC;

7. subliniază că membrii comunității internaționale trebuie să coopereze strâns pentru a exercita presiuni asupra Beijingului, cu scopul de a se asigura că acțiunile acestuia respectă angajamentele internaționale pe care această țară și le-a asumat în temeiul Declarației comune chino-britanice din 1984;

8. observă că politica RPC de a abandona abordarea „o țară, două sisteme” a înstrăinat foarte mult poporul taiwanez și subliniază că este dispus să coopereze cu parteneri internaționali pentru a contribui la consolidarea democrației în Taiwan;

9. cere UE și statelor sale membre ca, în eventualitatea în care noua lege privind securitatea este aplicată, să examineze posibilitatea de a iniția o acțiune în fața Curții Internaționale de Justiție în care să susțină că decizia Chinei de a aplica în Hong Kong legislația națională privind securitatea încalcă Declarația comună chino-britanică și PIDCP;

10. îndeamnă statele membre ale UE care fac parte din Consiliul de Securitate al ONU să convoace o „reuniune Arria” pentru a discuta situația din Hong Kong cu activiști, reprezentanți ai ONG-urilor și raportori speciali ai ONU; invită, în acest context, UE să insiste ca Secretarul General al ONU sau Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului să numească un trimis special sau un raportor special al ONU pentru situația din Hong Kong, alăturându-se inițiativei președinților comisiilor de afaceri externe ale Regatului Unit, Canadei, Australiei și Noii Zeelande;

11. invită Consiliul și VP/ÎR să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a înființa un grup de contact internațional cu privire la Hong Kong și pentru a coordona acțiunile cu partenerii internaționali, în special cu Regatul Unit;

12. invită Consiliul și, în special, viitoarea Președinție a Consiliului să finalizeze în 2020 lucrările referitoare la un mecanism al UE aplicabil la nivel mondial vizând impunerea de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, așa cum a pledat Parlamentul în rezoluția sa din 14 martie 2019[7], și invită Consiliul să adopte sancțiuni specifice și înghețarea activelor funcționarilor chinezi responsabili de elaborarea și punerea în aplicare a politicilor care încalcă drepturile omului; consideră că acest cadru privind drepturile omului ar putea fi folosit pentru a impune sancțiuni similare celor prevăzute de Legea Magnitsky liderilor care exercită această represiune împotriva Hong Kong-ului și a cetățenilor acestuia și care sunt răspunzători de comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului; subliniază că astfel de sancțiuni ar trebui să fie discutate și, atunci când este posibil, coordonate cu parteneri democratici, cum ar fi Australia, Canada, SUA, Japonia și Coreea de Sud;

13. solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să depună eforturi în vederea utilizării unor mecanisme adecvate de control al exporturilor, inclusiv a unor materiale de supraveghere cibernetică, pentru a bloca accesul Chinei, și în special al Hong Kong-ului, la tehnologiile utilizate pentru a încălca drepturile fundamentale; invită colegiuitorii, în acest sens, să adopte o poziție comună privind reforma Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare; subliniază că Parlamentul a continuat să dezvolte și să consolideze propunerea Comisiei privind includerea unor controale stricte ale exporturilor pentru tehnologiile de supraveghere cibernetică enumerate sau nu;

14. invită statele membre ale UE să analizeze cu atenție modul în care se poate evita dependența economică, în special cea tehnologică, de RPC, inclusiv în cadrul deciziilor lor privind dezvoltarea rețelelor lor 5G;

15. invită Consiliul și Comisia să aibă în vedere posibilitatea de a crea un sistem de tip „barcă de salvare” pentru cetățenii Hong Kong-ului în cazul în care drepturile omului și libertățile fundamentale se deteriorează și mai mult;

16. condamnă cu fermitate toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în Hong Kong, în special arestările arbitrare, predările, mărturisirile forțate, custodia incommunicado și încălcarea libertăților de publicare și de exprimare; solicită să înceteze imediat actele de încălcare a drepturilor omului și de intimidare politică; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practicile raportate de detenție secretă, tortură și rele tratamente, precum și de mărturisiri forțate; invită statele membre ale UE să aplice pe deplin orientările relevante ale UE în domeniul drepturilor omului, mobilizând întregul personal diplomatic pentru a reacționa cu fermitate la arestările și condamnările activiștilor, inclusiv prin asigurarea observării proceselor, solicitarea de vizite în închisoare și contactarea autorităților relevante pentru a le îndemna să-i elibereze pe cei arestați și condamnați pentru că și-au exercitat pașnic libertatea de exprimare;

17. solicită o anchetă independentă, imparțială, eficace și promptă cu privire la utilizarea forței de către poliția din Hong Kong împotriva protestatarilor; invită autoritățile din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong să se asigure că s-au retras acuzațiile împotriva celor 15 activiști și politicieni susținători ai democrației, precum și împotriva demonstranților pașnici și că s-a pus capăt urmăririi penale, în special împotriva lui Martin Lee, Margaret Ng, Lee Cheuk-yan, Benny Tai, Jimmy Lai, Albert Ho și Leung Kwok-hung;

18. își exprimă preocuparea profundă cu privire la deteriorarea permanentă a drepturilor civile, a drepturilor politice și a libertății presei; este profund îngrijorat de abrogarea drepturilor jurnaliștilor, de presiunea fără precedent exercitată asupra lor și de creșterea autocenzurii, în special, în tratarea chestiunilor sensibile din China continentală sau a celor referitoare la guvernul RAS Hong Kong;

19. își exprimă îngrijorarea crescândă cu privire la riscul ridicat pe care îl reprezintă pentru sute de mii de cetățeni ai UE din Hong Kong intrarea în vigoare a legii privind securitatea națională;

20. îndeamnă VP/ÎR și delegațiile statelor membre să monitorizeze îndeaproape la perioada premergătoare alegerilor Consiliului legislativ, planificate a avea loc în luna septembrie, și să informeze periodic cu privire la aceasta, verificând mai ales dacă candidații sunt împiedicați pe nedrept să candideze, fie prin obstacole procedurale, fie prin proceduri judiciare nefondate, și, de asemenea, dacă toate persoanele se pot întruni în scopuri de campanie și dacă alegătorii pot să-și exprime liber votul; solicită guvernului RAS Hong Kong să asigure alegeri libere și corecte pentru Consiliul legislativ în septembrie 2020; îndeamnă China să se abțină de la a interveni în procesele electorale din RAS Hong Kong; solicită din nou realizarea unei reforme sistematice care să permită alegerea directă a șefului executivului și a Consiliului legislativ, astfel cum se prevede în Legea fundamentală, și solicită să se ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent, care să le acorde cetățenilor din RAS Hong Kong dreptul de a alege candidații și de a candida la alegeri pentru toate funcțiile de conducere;

21. solicită eliberarea imediată și necondiționată a editorului suedez Gui Minhai, aflat în detenție în RPC;

22. invită VP/ÎR, SEAE și statele membre să pună ferm în discuție toate aceste motive de îngrijorare și să garanteze un dialog cu guvernele din RAS Hong Kong și din China; reamintește că este important ca UE să ridice problema încălcărilor drepturilor omului în China, în special cazul minorităților din Tibet și Xinjiang, în toate dialogurile politice și pe tema drepturilor omului cu autoritățile chineze, în conformitate cu angajamentul UE de a avea o poziție puternică, clară și unitară în raport cu această țară; reamintește, de asemenea, că, în procesul său de reformă aflat în derulare și în contextul implicării sale tot mai mari la nivel mondial, China a aderat la cadrul internațional pentru drepturile omului, semnând numeroase tratate internaționale privind drepturile omului; solicită continuarea dialogului cu China pentru a garanta că își respectă aceste angajamente;

23. își exprimă respectul față de cetățenii curajoși din China care s-au reunit în Piața Tiananmen din Beijing în iunie 1989 pentru a manifesta împotriva corupției și a cere reforme politice și libertăți civile; îndeamnă autoritățile chineze să permită comemorarea masacrului de la Tiananmen nu numai în Hong Kong, ci și pe întreg teritoriul RPC;

24. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernului și parlamentului Republicii Populare Chineze, precum și șefei executivului și adunării parlamentare a Regiunii Administrative Speciale Hong Kong.

 

Ultima actualizare: 19 iunie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate