Propunere comună de rezoluţie - RC-B9-0216/2020Propunere comună de rezoluţie
RC-B9-0216/2020

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la strategia UE în materie de sănătate publică după criza COVID-19

 - (2020/2691(RSP))


7.7.2020 depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9-0216/2020 (GUE/NGL)
B9-0218/2020 (S&D)
B9-0219/2020 (Renew)
B9-0220/2020 (Verts/ALE)
B9-0221/2020 (PPE)

Peter Liese
în numele Grupului PPE
Jytte Guteland
în numele Grupului S&D
Véronique Trillet-Lenoir
în numele Grupului Renew
Petra De Sutter
în numele Grupului Verts/ALE
Kateřina Konečná, Marc Botenga
în numele Grupului GUE/NGL


Procedură : 2020/2691(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B9-0216/2020
Texte depuse :
RC-B9-0216/2020
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia UE în materie de sănătate publică după criza COVID-19

(2020/2691(RSP))

 

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

 având în vedere articolele 4, 6, 9, 114, 153, 169 și 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 168,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 35,

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[1],

 având în vedere manifestul Organizației Mondiale a Sănătății referitor la o redresare sănătoasă și ecologică după criza provocată de COVID-19[2],

 având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât pandemia de COVID-19 a demonstrat interdependențele dintre sănătatea umană și sănătatea planetei noastre, precum și vulnerabilitățile noastre; întrucât apariția bolilor zoonotice, care se transmit de la animale la oameni, este agravată de schimbările climatice antropice, de distrugerea biodiversității și de degradarea mediului;

B. întrucât manifestul OMS referitor la o redresare sănătoasă și ecologică după criza provocată de COVID-19 stabilește șase recomandări pentru o redresare sănătoasă și ecologică:

(a) protejarea și conservarea sursei sănătății umane: natura;

(b) investiții în servicii esențiale, de la apă și salubrizare, până la utilizarea energiei curate în unitățile sanitare;

(c) asigurarea unei tranziții energetice rapide și sănătoase;

(d) promovarea unor sisteme alimentare sănătoase și sustenabile;

(e) construirea unor orașe sănătoase, care oferă condiții bune de viață;

(f) încetarea utilizării banilor contribuabililor pentru a finanța poluarea;

C. întrucât prezenta rezoluție se va axa pe domeniul de aplicare mai restrâns al politicilor de sănătate publică, în sensul articolului 168 și al articolului 114 din TFUE;

D. întrucât criza provocată de COVID-19 a evidențiat faptul că Uniunea Europeană nu dispune de instrumente suficient de puternice pentru a face față unei situații de urgență în materie de sănătate precum răspândirea unei noi boli infecțioase, care, prin natura sa, nu ține cont de frontiere;

E. întrucât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea ca „o stare generală de bine din punct de vedere fizic, mintal și social, și nu simpla absență a unei boli sau a unei infirmități”;

F. întrucât dreptul la sănătate fizică și mintală este un drept fundamental al omului; întrucât fiecare persoană, fără discriminare, are dreptul să aibă acces la asistență medicală modernă și cuprinzătoare; întrucât acoperirea universală cu servicii de sănătate este unul din obiectivele de dezvoltare durabilă, pe care toți semnatarii s-au angajat să îl atingă până în 2030;

G. întrucât articolul 168 din TFUE prevede că „[î]n definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane” și întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în repetate rânduri că, pentru a urmări obiective în domeniul sănătății publice, UE poate lua măsuri legate de piața internă;

H. întrucât, în conformitate cu articolul 168 din TFUE, statele membre rămân responsabile de definirea politicii lor de sănătate și de organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale, inclusiv de gestionarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale și de alocarea resurselor care le sunt dedicate;

I. întrucât există în continuare posibilitatea ca Uniunea Europeană să îndeplinească mai bine politica în domeniul sănătății publice în parametrii existenți ai tratatelor; întrucât dispozițiile privind sănătatea publică din tratate sunt încă insuficient utilizate în ceea ce privește angajamentele la a căror îndeplinire ar putea contribui[3];

J. întrucât sistemele publice de sănătate sunt supuse unei presiuni puternice pentru a asigura o îngrijire adecvată pentru toți pacienții; întrucât nicio măsură de reducere a deficitului public nu ar trebui să conducă la subfinanțarea sistemului de sănătate sau la suferința pacienților;

K. întrucât este recunoscut faptul că accesul la asistență medicală transfrontalieră, o mai bună coordonare și promovarea celor mai bune practici între statele membre pot aduce beneficii considerabile pentru sănătatea publică[4];

L. întrucât tendințele demografice actuale, accesul la tratament pentru toți, prevalența ridicată a bolilor cronice, e-sănătatea/digitalizarea și sustenabilitatea sistemelor de sănătate au amplificat atenția acordată politicii de sănătate publică a Uniunii Europene;

M. întrucât Comunicarea Comisiei din 20 octombrie 2010 intitulată „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” (COM(2009)0567) subliniază că, pe întreg teritoriul UE, există variații sociale în ceea ce privește starea de sănătate; întrucât OMS definește aceste variații sociale ca fiind legătura dintre inegalitățile socioeconomice și inegalitățile în materie de sănătate și de acces la servicii medicale; întrucât inegalitățile în materie de sănătate au la bază inegalități sociale în ceea ce privește condițiile de trai și modelele de comportament social legate de gen, rasă, standarde de educație, ocuparea forței de muncă, venit și distribuția inegală a accesului la asistență medicală, la prevenirea bolilor și la servicii de promovare a sănătății;

N. întrucât, în prezent, UE reglementează produse care au un impact asupra sănătății și a rezultatelor în materie de sănătate, inclusiv tutunul, alcoolul, produsele alimentare și produsele chimice, precum și produsele farmaceutice și dispozitivele medicale;

O. întrucât rezistența la antimicrobiene (RAM) reprezintă un risc major pentru sănătatea oamenilor și a animalelor pe plan mondial;

P. întrucât există reglementări și politici ale UE privind studiile clinice și coordonarea sistemelor de sănătate prin intermediul Directivei privind asistența medicală transfrontalieră[5] și întrucât au loc discuții despre propunerea privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM);

Q. întrucât cercetarea în domeniul sănătății este finanțată prin programul Orizont 2020 și viitorul cadru Orizont Europa, prin programul în domeniul sănătății și viitorul program EU4Health, precum și prin alte fonduri ale UE; întrucât programul EU4Health, cu un buget propus de 9,4 miliarde EUR este un indiciu puternic al rolului tot mai important al UE în ceea ce privește politica publică în domeniul sănătății;

R. întrucât Agenția Europeană pentru Medicamente, Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă sunt toate agenții europene cu funcții importante în domeniul sănătății publice;

S. întrucât actuala criză sanitară a testat limitele infrastructurii actuale de reacție în situații de urgență, inclusiv ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ale Deciziei privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății și ale mecanismului de protecție civilă al Uniunii;

T. întrucât personalul din sectorul serviciilor medicale și de îngrijire a fost expus unor riscuri inacceptabil de mari și, în unele cazuri, a fost obligat să decidă cine poate și cine nu poate beneficia de servicii intensive de îngrijire medicală; întrucât numeroși lucrători din sectoarele esențiale, lucrători transfrontalieri și sezonieri, precum și lucrătorii din sectoare precum cel al abatoarelor și al producției alimentare au fost într-o situație deosebit de vulnerabilă;

U. întrucât criza provocată de COVID-19 a schimbat condițiile de muncă pentru mulți lucrători din Europa, scoțând la iveală unele probleme deja existente și ridicând noi semne de întrebare cu privire la sănătatea și siguranța la locul de muncă;

V. întrucât criza COVID-19 a afectat în mod disproporționat populațiile vulnerabile, minoritățile etnice, rezidenții din centrele de îngrijire, serviciile din centrele rezidențiale pentru persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități;

W. întrucât accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă a fost afectat în mod negativ în timpul crizei sanitare, iar femeile, copiii și persoanele LGBT+ au fost expuse unui risc mai ridicat de violență și de discriminare;

X. întrucât multe dintre efectele pe termen lung ale crizei COVID-19 asupra sănătății, inclusiv efectele asupra sănătății mintale, nu sunt încă cunoscute;

Y. întrucât criza sanitară provocată de COVID-19 și răspândirea sa în întreaga Europă au scos în evidență diferențele de capacitate dintre sistemele de sănătate ale statelor membre și au demonstrat că, în situațiile în care apare o amenințare neprevăzută la adresa sănătății, unele state membre ajung să se bazeze pe țările învecinate care dispun de sisteme suficient de rezistente;

Z. întrucât abordările diferite în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la COVID-19 pe teritoriul UE au îngreunat compararea datelor;

AA. întrucât criza provocată de COVID-19 a demonstrat importanța unor politici de sănătate bazate pe date concrete, inclusiv a unor inițiative de prevenire și tratament; întrucât măsurile preventive ar trebui să fie proporționale;

AB. întrucât achizițiile comune ale UE au fost folosite cu succes pentru echipamentele individuale de protecție (EIP), kiturile de testare, ventilatoare și anumite medicamente, deși mecanismul s-a dovedit a fi prea lent și nu suficient de eficace; întrucât capacitatea UE a fost consolidată pentru a cuprinde stocuri de resurse de bază precum măști, ventilatoare și echipamente de laborator, care să fie trimise acolo unde e cea mai mare nevoie de ele;

AC. întrucât, în timpul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, au fost luate diverse măsuri ad-hoc, inclusiv crearea grupului de experți al Comisiei și elaborarea de orientări pentru tratarea pacienților și trimiterea de personal medical în alte state membre;

AD. întrucât lanțurile de aprovizionare cu produse farmaceutice sunt dependente de substanțe active sau medicamente generice care sunt fabricate în țări terțe, uneori de o singură fabrică în întreaga lume; întrucât interdicțiile la export impuse în timpul crizei sanitare provocate de COVID-19 au scos în evidență pericolul pe care îl reprezintă dependența exclusivă de aceste lanțuri de aprovizionare;

AE. întrucât numeroase rapoarte și studii evidențiază consecințele psihologice ale COVID-19 și întrucât persoane de toate vârstele sunt afectate de izolarea socială necesară pentru o perioadă lungă de timp pentru a opri răspândirea virusului;

AF. întrucât sunt necesare măsuri urgente pentru a răspunde nevoilor persoanelor în vârstă în materie de sănătate și de îngrijire;

AG. întrucât unele state membre au probleme grave cauzate de exodul creierelor, membrii ai personalului medical înalt calificat alegând să lucreze în state membre care oferă o remunerație și condiții de muncă mai bune decât statele lor;

AH. întrucât reticența față de vaccinare și impactul acesteia asupra sănătății publice reprezintă o preocupare crescândă; întrucât este necesară o mai mare claritate cu privire la beneficiile și riscurile imunizării atunci când se organizează și se efectuează programele de vaccinare în statele membre;

AI. întrucât conferința donatorilor găzduită de Comisie la 4 mai 2020 pentru a strânge 7,5 miliarde EUR pentru dezvoltarea de vaccinuri, tratamente și instrumente ca bun comun la nivel global în contextul COVID-19 a ajuns la 15,9 miliarde EUR la 27 iunie 2020; întrucât în comunicarea sa, intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456), Comisia a declarat că „[o]rice vaccin viitor va trebui să fie produsul eforturilor la nivel mondial și să fie destinat întregii lumi, să aibă un preț rezonabil și să fie accesibil tuturor.”;

AJ. întrucât strategia UE privind vaccinarea se bazează pe acorduri de cumpărare în avans, dar nu menționează disponibilitatea la costuri;

AK. întrucât mecanismele de flexibilitate prevăzute în Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), reafirmate în Declarația de la Doha, pot fi utilizate pentru eliberarea de licențe obligatorii în situații de criză de sănătate publică;

AL. întrucât amenințările transfrontaliere nu pot fi abordate decât împreună și necesită, prin urmare, cooperarea și solidaritatea întregii comunități internaționale;

1. solicită instituțiilor europene și statelor membre să desprindă învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și să se angajeze într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății; solicită, prin urmare, adoptarea unei serii de măsuri pentru a crea o Uniune Europeană a Sănătății;

2. atrage atenția că tratatul permite mai multe acțiuni la nivel european decât cele realizate până în prezent; invită Comisia să analizeze toate posibilitățile și invită statele membre să examineze opțiunile cu o atitudine mai pozitivă decât în trecut;

3. sprijină ferm abordarea „sănătatea în toate politicile” și solicită punerea sa deplină în aplicare, cu integrarea aspectelor legate de sănătate în toate politicile relevante, cum ar fi agricultura, transporturile, comerțul internațional, cercetarea, protecția mediului și a climei și o evaluare sistematică a impactului acestora asupra sănătății;

4. atenționează că criza provocată de COVID-19 nu s-a terminat și că se vor înregistra noi infecții și decese dacă nu recurgem la o abordare prudentă; susține cu fermitate adoptarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea și controlul infecțiilor;

5. invită Comisia, statele membre și partenerii internaționali să asigure un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile;

6. invită Comisia și statele membre să sprijine oficial inițiativa de acces comun la tehnologie în ceea ce privește COVID-19 (Technology Access Pool - C-TAP), pentru a permite un nivel maxim de partajare a cunoștințelor în materie de tehnologie de sănătate, a proprietății intelectuale și a datelor legate de COVID-19, în beneficiul tuturor țărilor și cetățenilor;

7. invită Comisia și statele membre să includă garanții colective în beneficiul populației în ceea ce privește finanțarea publică, cum ar fi clauze de transparență, accesibilitate și prețuri convenabile și licențe neexclusive pentru exploatarea produselor finale, în toate cererile actuale și viitoare de finanțare și investiții;

8. solicită dialog și cooperare cu țările terțe; îndeamnă statele membre să elibereze licențe obligatorii, în cazul în care țările terțe nu împart cu ceilalți vaccinul și/sau tratamentul sau cunoștințele respective;

9. invită statele membre să efectueze de urgență teste de rezistență pentru sistemele lor de sănătate pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19 și pentru orice altă criză sanitară viitoare; invită Comisia să coordoneze aceste activități și să stabilească parametri comuni;

10. invită Comisia să propună o directivă privind standardele minime pentru calitatea asistenței medicale, pe baza rezultatelor testelor de rezistență, directivă care să mențină competența statelor membre în ceea ce privește gestionarea, organizarea și finanțarea sistemelor lor de sănătate, dar care să garanteze siguranța pacienților, condiții de muncă și standarde de angajare decente pentru personalul medical și reziliența europeană în fața pandemiilor și a altor crize de sănătate publică;

11. invită Comisia să includă finanțarea adecvată a sistemului de sănătate și indicatori și obiective de calitate a vieții în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european;

12. invită Comisia să adopte un set comun de factori determinanți ai sănătății pentru a monitoriza inegalitățile în materie de sănătate în funcție de vârstă, sex, statut socioeconomic și poziție geografică și a stabili o metodologie de auditare a situației sănătății în statele membre, cu scopul de a identifica și a trata cu prioritate domeniile în care trebuie realizate îmbunătățiri și care au nevoie de mai multe fonduri; consideră că Comisia ar trebui să evalueze eficacitatea măsurilor pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate care decurg din politicile legate de factorii de risc sociali, economici și de mediu;

13. invită Comisia să propună crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale și a asigura buna sa funcționare; consideră că acest mecanism ar trebui să oficializeze metodele de lucru stabilite în timpul crizei sanitare provocate de COVID-19, pe baza măsurilor prevăzute în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, în Decizia privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății[6] și în mecanismul de protecție civilă al Uniunii;

14. solicită crearea unei unități de gestionare a crizelor sanitare pentru a administra mecanismul european de răspuns în domeniul sănătății, condusă de comisarul pentru sănătate și comisarul pentru gestionarea crizelor, sprijiniți de ECDC, EMA și un grup de experți; solicită ca această unitate să fie pregătită cu un plan de urgență în caz de pandemie, pentru a avea o reacție coordonată;

15. solicită crearea unei platforme digitale de schimburi precum portalul de date privind COVID-19, pentru a facilita schimburile de date epidemiologice, de recomandări pentru cadre medicale și spitale și de informații despre situația exactă a capacităților și stocurilor de produse medicale care pot fi mobilizate;

16. consideră că Uniunea ar trebui să se poată baza pe mobilizarea cadrelor medicale prin intermediul Corpului medical european, care a fost creat pentru a facilita asistența medicală rapidă și cunoștințele de specialitate în domeniul sănătății publice pentru toate statele membre;

17. solicită ca achizițiile publice comune ale UE să fie utilizate pentru achiziționarea de vaccinuri și tratamente pentru COVID-19 și să fie folosite mai sistematic pentru a evita ca statele membre să concureze între ele și pentru a asigura un acces egal și la prețuri accesibile la medicamente și dispozitive medicale importante, în special în cazul noilor antibiotice inovatoare, al noilor vaccinuri și al medicamentelor curative, precum și al medicamentelor pentru boli rare;

18. invită Comisia să propună un nou regulament privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, care să înlocuiască Decizia privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, printre altele, pentru ca achizițiile publice comune ale UE să fie mai rapide și mai eficiente în cazurile de criză sanitară, pentru a garanta eficiența și transparența procesului și pentru a asigura accesul egal și la prețuri accesibile la noile tratamente;

19. îndeamnă Consiliul să adopte cât mai curând mandatul său pentru propunerea privind ETM, astfel încât negocierile să poată fi încheiate până la sfârșitul anului;

20. invită Comisia și statele membre să prezinte o nouă propunere pentru revizuirea Directivei 89/105/CEE privind transparența, asigurând transparența costurilor legate de cercetare și dezvoltare și permițându-le statelor membre să negocieze de pe picior de egalitate cu producătorii în cazul tratamentelor care nu sunt achiziționate în comun;

21. insistă asupra punerii rapide în aplicare a Regulamentului privind studiile clinice, care a fost îndelung amânat, pentru a asigura transparența rezultatelor acestor studii, indiferent de rezultatul lor, și pentru a înlesni studii clinice transfrontaliere și de mai mare amploare; subliniază că rezultatele negative sau neconcludente din studiile clinice aduc cunoștințe importante care pot contribui la îmbunătățirea cercetării viitoare;

22. solicită ca strategia farmaceutică a UE să încerce să găsească soluții la problemele lanțurilor de aprovizionare cu produse farmaceutice din UE și din lume, soluții care ar trebui să includă măsuri legislative, politici și stimulente pentru a mări producția de substanțe active și medicamente esențiale în Europa și a diversifica lanțul de aprovizionare în scopul de a garanta în orice moment aprovizionarea cu medicamente și accesul la acestea la prețuri convenabile; consideră că strategia farmaceutică a UE nu ar trebui să aducă atingere acțiunilor care urmează să fie întreprinse în cadrul abordării strategice privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului;

23. încurajează toate țările să adere la Acordul OMC privind eliminarea tarifelor vamale la produsele farmaceutice și solicită extinderea domeniului de aplicare la toate produsele farmaceutice și medicinale;

24. solicită din partea Comisiei orientări specifice pentru Directiva privind achizițiile publice, legate de atribuirea contractelor în sectorul farmaceutic; solicită ca aceste orientări să se bazeze pe „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” (criteriul MEAT), permițând autorității contractante să ia în considerare criteriile care reflectă aspectele calitative, tehnice și sustenabile ale ofertei, precum și prețul;

25. invită statele membre să promoveze și să asigure accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv accesul la contracepție și la contracepție de urgență; consideră că aceste servicii sunt servicii esențiale de sănătate, care trebuie menținute în perioade de criză;

26. invită Comisia să propună un mandat revizuit pentru ECDC, pentru ca acesta să își mărească bugetul, personalul și competențele, ceea ce i-ar permite, printre altele, să își extindă competențele la bolile netransmisibile, să elaboreze orientări obligatorii pentru statele membre și să poată coordona cercetarea de laborator în perioadele de crize sanitare;

27. solicită să se consolideze rolul EMA în ceea ce privește monitorizarea și prevenirea penuriei de medicamente și coordonarea conceperii și aprobării studiilor clinice ale UE în timpul perioadelor de criză;

28. consideră că ar trebui analizată posibilitatea creării unui organism european echivalent cu Autoritatea pentru cercetare și dezvoltare avansată în domeniul biomedical din SUA, care să fie responsabil cu achiziționarea și dezvoltarea de măsuri de contracarare a bioterorismului, amenințărilor chimice, nucleare și radiologice, precum și a gripei pandemice și a bolilor emergente;

29. solicită consolidarea rolului Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, pentru a se garanta că personalul din domeniul sănătății nu este pus în pericol;

30. invită Comisia să prezinte de urgență un nou plan de acțiune privind lucrătorii din domeniul sănătății din UE, care va ține seama de experiența acumulată în timpul pandemiei pentru a oferi personalului medical un nou cadru strategic și operațional adecvat;

31. solicită ca planurile de acțiune ale UE privind rezistența la antimicrobiene să fie consolidate cu măsuri obligatorii din punct de vedere juridic, astfel încât să se limiteze utilizarea antimicrobienelor doar la cazurile în care este strict necesară și să se încurajeze inovarea pentru producerea de noi antibiotice;

32. solicită adoptarea unui card european de vaccinare;

33. invită Comisia să propună, în consultare cu societatea civilă, crearea unui spațiu european al datelor privind sănătatea, care să respecte pe deplin cadrul european de protecție a datelor, pentru a îmbunătăți standardizarea, interoperabilitatea, schimbul de date și adoptarea și promovarea standardelor internaționale în materie de date privind sănătatea;

34. solicită adoptarea unui plan de acțiune al UE privind transparența informațiilor din domeniul sănătății și combaterea dezinformării;

35. crede cu fermitate în principiul „o singură sănătate”, care face legătura între sănătatea umană, sănătatea animală și protecția mediului; consideră că acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, a degradării mediului, a pierderii biodiversității și a metodelor nesustenabile de producție alimentară sunt esențiale pentru protejarea oamenilor împotriva agenților patogeni emergenți; invită Comisia și statele membre să consolideze aplicarea principiului „o singură sănătate” în UE;

36. subliniază necesitatea de a acorda prioritate prevenirii, care aduce beneficii atât sănătății cetățenilor, cât și bugetelor naționale pentru sănătate; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a combate factorii de risc pentru sănătate, cum ar fi consumul de tutun, consumul de alcool, alimentația deficitară, poluarea aerului, expunerea la substanțe chimice periculoase și inegalitățile în materie de sănătate, pentru a îmbunătăți rezultatele privind starea de sănătate;

37. invită Comisia să elaboreze o strategie pentru o „Europă rezilientă”, care să constea într-o hartă a evaluării riscurilor și opțiuni de abordare a bunei gestionări, a investițiilor în sistemele de sănătate și a reacției în caz de pandemie la nivel european, incluzând lanțuri de aprovizionare reziliente în UE; insistă, în contextul unei „Europe reziliente”, asupra necesității de a consolida producția europeană, pentru a reloca și a construi o industrie puternică în domeniul sănătății;

38. solicită o abordare coordonată, bazată pe colaborare și deschisă în domeniul cercetării și al inovării, cu un rol mai puternic al Comisiei și statelor membre în coordonarea cercetării în domeniul sănătății și al epidemiologiei, pentru a evita dublarea eforturilor și a stimula cercetarea care să vizeze obținerea de medicamente, vaccinuri, dispozitive medicale și echipamente necesare;

39. invită Comisia să evalueze impactul măsurilor de stimulare legate de proprietatea intelectuală asupra inovărilor biomedicale în general și să analizeze alternative credibile și eficace la protecția exclusivă pentru finanțarea cercetării și dezvoltării în domeniul medical, cum ar fi numeroasele instrumente bazate pe mecanisme de decuplare;

40. salută călduros creșterea semnificativă a bugetului propus pentru noul program EU4Health; atrage atenția, cu toate acestea, că majorarea bugetului UE pentru sănătate nu ar trebui să se limiteze la viitorul CFM, ci sunt necesare investiții și angajamente pe termen lung; solicită instituirea unui fond UE specific pentru a consolida infrastructurile spitalicești și serviciile de sănătate, sub rezerva unor criterii clare;

41. evidențiază rolul fundamental al cercetării în domeniul sănătății și solicită mai multe sinergii cu cercetarea desfășurată în statele membre, precum și crearea unei rețele europene universitare în domeniul sănătății în cadrul unui plan global pentru sănătate;

42. subliniază rolul important al industriei europene în domeniul farmaceutic și în alte domenii legate de sănătate; solicită un cadru de reglementare clar pentru întreprinderile europene, precum și resurse dedicate cercetării în domeniul științific și al sănătății, întrucât un sector european al sănătății de succes și avansat din punct de vedere tehnic și o comunitate de cercetare competitivă sunt esențiale;

43. salută angajamentul Comisiei de a prezenta un plan de acțiune al UE împotriva cancerului;

44. solicită adoptarea unui plan de acțiune al UE pentru perioada 2021-2027 în materie de sănătate mintală, care să acorde aceeași atenție factorilor biomedicali și factorilor psihosociali ai tulburărilor mintale;

45. solicită un plan de acțiune al UE privind îmbătrânirea în condiții bune de sănătate pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor în vârstă;

46. solicită un plan de acțiune al UE privind bolile rare și neglijate;

47. invită Comisia să prezinte o propunere privind îmbunătățirea finanțării independente a grupurilor de pacienți europeni;

48. invită Comisia să propună fără întârziere un nou cadru strategic pentru sănătate și siguranță;

49. consideră că învățămintele desprinse în urma crizei provocate de COVID-19 ar trebui discutate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, care ar putea prezenta propuneri clare de consolidare a politicii UE în domeniul sănătății;

50. evidențiază dimensiunea internațională a sănătății; consideră că ar trebui consolidată cooperarea cu țările terțe în ceea ce privește schimbul de cunoștințe și de bune practici în materie de pregătire și răspuns al sistemelor de sănătate; invită UE să coopereze pe deplin cu OMS și cu alte organisme internaționale pentru a combate bolile infecțioase, pentru a asigura o acoperire universală cu servicii de sănătate și pentru a consolida sistemele de sănătate la nivel mondial;

51. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

 

 

Ultima actualizare: 8 iulie 2020
Aviz juridic - Politica de confidențialitate