Procedură : 2020/2708(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0246/2020

Texte depuse :

RC-B9-0246/2020

Dezbateri :

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0239

<Date>{14/09/2020}14.9.2020</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9-0246/2020</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0249/2020</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0250/2020</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 183kWORD 56k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9-0246/2020 (GUE/NGL)

B9-0249/2020 (PPE)

B9-0250/2020 (Renew)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la redresarea culturală a Europei</Titre>

<DocRef>(2020/2708(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Tomasz Frankowski, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Petra Kammerevert</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Laurence Farreng, Stéphane Séjourné, Irena Joveva, Vlad-Marius Botoş, Ilana Cicurel, Radka Maxová, Monica Semedo, Petras Auštrevičius, Ramona Strugariu, Claudia Gamon, Nicola Danti, Klemen Grošelj, Sylvie Brunet, Frédérique Ries, Izaskun Bilbao Barandica, Marie-Pierre Vedrenne, Chrysoula Zacharopoulou, Clotilde Armand, Fabienne Keller, Martina Dlabajová, Irène Tolleret</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Niklas Nienaß</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Dace Melbārde, Elżbieta Kruk, Andrey Slabakov</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

<Depute>Niyazi Kizilyürek, Alexis Georgoulis</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

</RepeatBlock-By>


Rezoluția Parlamentului European referitoare la redresarea culturală a Europei

(2020/2708(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere preambulul și articolele 2, 3 și 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

 având în vedere articolele 6 și 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în special articolul 19,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 22,

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii” (COM(2018)0268),

 având în vedere comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „O nouă agendă europeană pentru cultură” (COM(2018)0267),

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” (COM(2017)0673),

 având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative[1],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[2],

 având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la transport și turism în 2020 și ulterior[3],

 având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa Creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(1) (denumit în continuare „regulamentul”)[4],

 având în vedere concluziile Consiliului European din 17, 18, 19, 20 și 21 iulie 2020,

 având în vedere Concluziile din 15 noiembrie 2018 ale Consiliului privind Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019 -2022 (2018/C 460/10),

 având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Identificarea nevoilor în materie de redresare ale Europei”, care însoțește Comunicarea Comisiei din 27 mai 2020 intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456),

 având în vedere raportul din 2015 intitulat „Patrimoniul cultural contează pentru Europa”,

 având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât cultura este un sector strategic pentru Uniunea Europeană, fiind o parte importantă a economiei noastre, dar și contribuind la societăți democratice, sustenabile, libere și incluzive și reflectând în același timp diversitatea, valorile, istoria și modul nostru de viață europene;

B. întrucât cultura și libertatea artelor contribuie în mod semnificativ la vitalitatea unei societăți și permit tuturor segmentelor societății să își exprime identitățile, contribuind la coeziunea socială și la dialogul intercultural care deschide calea către o Uniune Europeană tot mai unită;

C. întrucât cultura are o valoare intrinsecă ca expresie a umanității, a democrației și a implicării civice, care poate fi esențială pentru promovarea dezvoltării sustenabile;

D. întrucât cultura consolidează capitalul social al societăților, facilitează cetățenia democratică, stimulează creativitatea, calitatea vieții și gândirea critică, încurajează integrarea și coeziunea și promovează diversitatea, egalitatea și pluralismul;

E. întrucât participarea la viața culturală a fost recunoscută ca unul dintre principalii factori de accelerare a schimbărilor sociale și a construirii unor societăți reziliente și incluzive;

F. întrucât cultura și sectoarele culturale și creative reprezintă un instrument important în lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a rasismului și xenofobiei, și sunt o platformă pentru libertatea de exprimare;

G. întrucât pandemia a scos în evidență adevărata valoare socială a sectoarelor și industriilor culturale și creative pentru societatea europeană, precum și ponderea lor economică; întrucât componenta economică a culturii este un sector strategic pentru Uniunea Europeană și economia sa, asigurând locuri de muncă semnificative pentru milioane de europeni și o finanțare sustenabilă pentru diversitatea europeană, reflectând în același timp valorile, istoria și libertățile noastre europene;

H. întrucât actorii din domeniul cultural și creativ european păstrează și promovează diversitatea culturală și lingvistică în Europa și contribuie la întărirea unei identități europene la toate nivelurile; întrucât acești actori reprezintă un valoros vector de coeziune socială și de dezvoltare și creștere economică sustenabilă în Uniunea Europeană și în statele sale membre și o sursă importantă de competitivitate la nivel global;

I. întrucât sectoarele și industriile culturale și creative europene reprezintă aproximativ 4 % din produsul intern brut european, un procent similar cu cel al TIC și al serviciilor de cazare și alimentație; întrucât în 2019 în UE-27 existau 7,4 milioane de angajați în domeniul cultural, reprezentând 3,7 % din totalul locurilor de muncă din UE-27; întrucât în 2019 proporția persoanelor care desfășurau o activitate independentă în domeniul culturii în UE-27 era mai mare decât dublul mediei la nivelul întregii economii[5];

J. întrucât, potrivit estimărilor proprii ale Comisiei, sectoarele și industriile culturale și creative, care reprezintă o valoare adăugată la PIB de 509 miliarde EUR, au pierdut, probabil, 80 % din cifra lor de afaceri în al doilea trimestru al anului 2020 ca urmare a crizei COVID-19 și a măsurilor de izolare;

K. întrucât peste 300 000 de persoane din Europa sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural, iar 7,8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate în mod indirect de acest sector; întrucât forța de muncă creativă europeană din sectoarele și industriile culturale și creative este în prezent subreprezentată în sistemele statistice;

L. întrucât sectoarele și industriile culturale și creative sunt strâns interconectate și s-a dovedit că aduc beneficii și altor sectoare, cum ar fi turismul și transporturile; întrucât, potrivit Organizației Mondiale a Turismului, patru din zece turiști își aleg destinația pe baza ofertei culturale, iar două treimi dintre europeni consideră că prezența patrimoniului cultural le influențează alegerea destinației de vacanță; întrucât Europa rămâne cea mai căutată destinație turistică culturală din lume;

M. întrucât peisajul cultural divers al Europei este afectat grav de pandemia de COVID-19 și mulți actori din sectoarele și industriile culturale și creative pot ajunge la ruină fără investiții și ajutoare publice; întrucât închiderea acestui sector a avut un efect de propagare asupra altor sectoare, cum ar fi transportul, turismul și educația;

N. întrucât sectoarele și industriile culturale și creative sunt sectoare atipice, bazate pe modelul lor economic, nevoile și dimensiunile specifice, dar sunt compuse în principal din structuri mici (IMM-uri, microorganizații și persoane ce desfășoară activități independente) care nu au acces sau au acces limitat la piețele financiare și au adesea venituri neregulate și mixte, care provin din diferite surse, cum ar fi subvențiile publice, sponsorizările private și drepturi de autor și depind de public;

O. întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat și vulnerabilitățile preexistente ale sectoarelor și industriilor culturale și creative, inclusiv condițiile precare de trai ale artiștilor și ale lucrătorilor din domeniul cultural, precum și bugetele reduse ale multor instituții culturale;

P. întrucât toate consecințele pandemiei de COVID-19 asupra sectoarelor și industriilor culturale și creative de-abia încep să se vadă, iar impactul global pe termen mediu și lung nu se cunoaște încă; întrucât acest lucru afectează drepturile sociale ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul culturii, care au dreptul să fie remunerați în mod echitabil pentru munca lor, precum și protecția diversității expresiilor culturale;

Q. întrucât criza provocată de COVID-19 are deja și va continua să aibă un efect negativ de durată asupra producției culturale și creative, asupra difuzării sale și asupra veniturilor și, prin urmare, asupra diversității culturale europene;

R. întrucât teatrele, operele, cinematografele, sălile de concerte, muzeele, siturile de patrimoniu și alte locuri de desfășurare ale evenimentelor artistice au fost printre primele care au fost închise din cauza măsurilor de izolare și sunt printre ultimele care se redeschid; întrucât numeroase evenimente culturale și artistice, cum ar fi târgurile, festivalurile, concertele și spectacolele au fost anulate sau amânate pentru multă vreme; întrucât măsurile sanitare și de siguranță impuse pentru a împiedica apariția unor noi focare nu permit funcționarea locurilor de desfășurare a evenimentelor artistice la capacitate maximă în viitorul apropiat;

S. întrucât în perioada pandemiei, când mulți europeni au trebuit să stea izolați, difuzarea de conținut cultural și creativ a devenit o sursă de sprijin pentru mulți cetățeni; întrucât posibilitățile de accesare a conținutului cultural online au multiplicat acest conținut și l-au făcut mai accesibil și adesea gratuit datorită autorilor, artiștilor, artiștilor interpreți sau executanți și altor creatori; întrucât acest lucru reduce și mai mult veniturile creatorilor; întrucât disponibilitatea conținutului cultural online nu a avut ca efect venituri crescute pentru titularii de drepturi și artiștii interpreți sau executanți;

T. întrucât inegalitățile în ceea ce privește accesul la infrastructurile digitale au restrâns drepturile fundamentale de acces la cultură, dreptul de a participa la activități culturale și dreptul de exprimare artistică;

U. întrucât propunerile bugetare succesive pentru programul „Europa creativă” în următorul cadru financiar multianual (CFM), chiar și cele de dinainte de criza provocată de COVID-19, nu se ridică, în mod evident, la înălțimea așteptărilor sectorului și nici ale Parlamentului, iar acesta a cerut dublarea nivelului finanțării în raport cu nivelul alocat în CFM 2014-2020;

V. întrucât propunerea revizuită a Comisiei privind CFM include o reducere de 20 % a fondurilor pentru Corpul european de solidaritate, de 13 % pentru programul Europa creativă și de 7 % pentru Erasmus+, în comparație cu propunerea Comisiei privind CFM din 2018; întrucât poziția Consiliului European așa cum a fost formulată la 17 iulie 2020 corespunde doar propunerii din 2018 a Comisiei; întrucât Europa creativă este singurul program al UE care oferă sprijin direct sectoarelor și industriilor culturale și creative din întreaga Europă; întrucât nici inițiativele pe care ar trebui să le acopere Europa creativă, nici bugetul său nu oferă sprijinul necesar din partea acestui program care este deja suprasolicitat și insuficient finanțat;

W. întrucât pandemia este o ocazie de a regândi viitorul culturii și întrucât crearea unui ecosistem cultural mai rezilient necesită o reflecție mai amplă asupra viitorului planetei și nevoii urgente de a răspunde crizei climatice;

X. întrucât sectoarele și industriile culturale și creative sunt esențiale pentru atingerea sustenabilității mediului; întrucât va fi necesar ca acestea să fie în continuare suficient finanțate și să fie considerate investiții sigure pentru a fi pregătite pentru tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, în conformitate cu Pactul verde european și cu obiectivele de dezvoltare durabilă,

1. își exprimă solidaritatea sinceră cu artiștii, artiștii interpreți sau executanți, creatorii, autorii, editorii, cu societățile lor și cu ceilalți creatori și lucrători din domeniul cultural, inclusiv creatorii amatori, care au fost cu toții grav afectați de pandemia de COVID-19 și își exprimă aprecierea pentru activitatea și solidaritatea lor în această perioadă dificilă prin care trec milioane de europeni;

2. subliniază că redresarea și revitalizarea politicii culturale europene în urma pandemiei sunt strâns legate de celelalte provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și întreaga lume, începând cu criza climatică; este convins că viitoarea politică culturală trebuie să fie strâns interconectată cu provocările sociale, precum și cu tranziția verde și cea digitală;

3. consideră că este esențial să se dedice o parte semnificativă din măsurile de redresare economică prevăzute de instituțiile europene sectoarelor și industriilor culturale și creative și acestea să fie combinate cu acțiuni rapide și cuprinzătoare în favoarea forțelor culturale și creative europene, care să le permită să își continue activitatea în lunile următoare, să supraviețuiască în această perioadă de criză și să creeze reziliență în acest sector; invită statele membre și Comisia să își coordoneze acțiunile în sprijinul sectoarelor și industriilor culturale și creative;

4. salută eforturile depuse de Comisie și Consiliul European pentru a elabora planul de redresare „Next Generation EU”; cu toate acestea, este alarmat de faptul că nu a fost alocată clar nicio sumă concretă direct sectoarelor și industriilor culturale și creative; insistă, în acest context, că actorii din sectoarele culturale și creative ar trebui să se afle clar în centrul atenției acțiunilor specifice ale statelor membre și să beneficieze pe scară largă și rapid de toate fondurile de redresare;

5. invită Comisia și statele membre să aloce sectoarelor și industriilor culturale și creative, în funcție de nevoile lor specifice, cel puțin 2 % din Mecanismul de redresare și reziliență dedicat redresării; subliniază că acest procent ar trebui să reflecte importanța sectoarelor și industriilor culturale și creative în PIB-ul UE, având în vedere că acestea asigură 7,8 milioane de locuri de muncă și reprezintă 4 % din PIB; reamintește că sunt necesare o programare și planuri financiare exacte concepute pentru a asigura continuitatea activității în sectoarele și industriile culturale și creative și previzibilitate pentru persoanele care își desfășoară activitatea în acest domeniu;

6. salută crearea REACT-EU ca plan de acțiune directă cu scopul de a furniza o finanțare suplimentară pentru regiunile și sectoarele economice foarte afectate; salută faptul că cultura a fost identificată ca fiind un sector important și afectat; cu toate acestea, este îngrijorat că nu au fost luate măsuri pentru a asigura faptul că sectoarele și industriile culturale și creative beneficiază de pe urma acestei inițiative; îndeamnă statele membre să considere sectoarele și industriile culturale și creative sectoare strategice și o prioritate în cadrul planului de redresare al UE și să identifice un buget clar asociat cu acțiuni rapide și concrete dedicate redresării actorilor din aceste sectoare, care ar trebui să fie în beneficiul tuturor părților interesate, inclusiv al artiștilor independenți, și care să vizeze nu numai redresarea lor economică, ci și îmbunătățirea condițiilor de muncă ale persoanelor care lucrează în sectoarele și industriile culturale și creative;

7. critică faptul că programul Europa creativă nu a primit finanțare suplimentară din fondul „Next Generation EU” și solicită majorarea bugetului general al programului la 2,8 miliarde EUR;

8. solicită statelor membre să se asigure că normele interne sociale, fiscale și economice specifice care se aplică în mod obișnuit actorilor din sectoarele culturale și creative pot fi extinse în timpul crizei și după aceasta; cere ca statele membre să includă IMM-urile care își desfășoară activitatea în sectoarele și industriile culturale și creative în planurile naționale specifice de redresare a IMM-urilor pe care le-au pus deja în aplicare; solicită ca statele membre să ia în calcul acordarea de sprijin financiar pentru spațiile de desfășurare a evenimentelor culturale și pentru aceste evenimente, cum acestea aplică noi măsuri sanitare și de siguranță;

9. solicită o mai bună coordonare pentru a identifica cele mai bune practici și soluții concrete care pot sprijini sectoarele și industriile culturale și creative în situația actuală și în relansarea viitoare; salută campaniile #saveEUculture și #double4culture din acest sector și eforturile Comisiei de a promova sectoarele și industriile culturale și creative prin campania #CreativeEuropeAtHome;

10. observă cu îngrijorare că plasele de siguranță socială erau adesea inaccesibile pentru profesioniștii din domeniile creative care își desfășoară activitatea prin forme de muncă atipică; invită statele membre să asigure accesul la beneficii sociale pentru toți profesioniștii din domeniile creative, inclusiv pentru cei care își desfășoară activitatea în forme de muncă atipică;

11. invită Comisia să introducă un cadru european pentru condițiile de muncă în sectoarele și industriile culturale și creative la nivelul UE, care să reflecte particularitățile sectorului și să introducă orientări și principii în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, acordând o atenție deosebită ocupării transnaționale a forței de muncă;

12. constată că restricțiile de călătorie împiedică în continuare cooperarea culturală europeană și au avut un impact puternic asupra mobilității și turneelor internaționale, care reprezintă o sursă importantă de venituri pentru actorii din domeniul cultural; observă că finanțarea pentru cooperarea, turneele și coproducțiile internaționale a fost adesea redusă și redirecționată spre fondurile pentru situații dificile legate de pandemie; este îngrijorat de efectele negative ale acestor măsuri asupra colaborării culturale europene; invită statele membre să limiteze restricțiile nejustificate în spațiul Schengen și invită Comisia să elaboreze orientări pentru statele membre privind turneele, evenimentele culturale cu public și activitățile culturale transfrontaliere în condiții de siguranță;

13. invită Comisia să sprijine mobilitatea artiștilor, pentru ca aceștia să poată face schimb de practici și tehnici, și să promoveze în mod semnificativ integrarea lor pe piața muncii; sprijină ferm recunoașterea reciprocă a competențelor artistice;

14. salută crearea Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), destinat sprijinirii măsurilor de șomaj tehnic luate de statele membre, în special cele privind IMM-urile și persoanele care desfășoară activități independente; consideră că acest instrument, acoperind un număr cât mai mare de actori din domeniul cultural, inclusiv autori independenți, artiști interpreți sau executanți, artiști și alți creatori, ar putea permite actorilor din sectorul cultural și creativ să se mențină în domeniul lor de activitate și, în același timp, ar putea compensa pierderea veniturilor acestora și asigura păstrarea cunoștințelor lor de specialitate; invită, în acest context, statele membre să ofere garanții adecvate, astfel încât SURE să poată fi cât mai repede funcțional și disponibil pentru toate entitățile juridice, inclusiv pentru entitățile non-formale din sectoarele și industriile culturale și creative;

15. este de părere că actuala pandemie și impactul său asupra economiilor noastre nu ar trebui folosite ca argument pentru a reduce și mai mult cheltuielile publice la nivel național sau european în domeniul culturii; subliniază rolul esențial al programului Europa creativă și al componentelor MEDIA, Cultură și transsectoriale pentru a asigura cooperarea europeană și un grad rezonabil de stabilitate în acest sector prin accesul la finanțarea europeană, permițând dezvoltarea de proiecte prin parteneriate de lungă durată; invită Comisia să integreze sectoarele și industriile culturale și creative în întregul CFM; reamintește, în acest context, că Parlamentul a solicitat ca necesară o dublare a bugetului alocat programului Europa creativă în următorul CFM și își reafirmă cu fermitate poziția prin care sprijină sectoarele și industriile culturale și creative și pe lucrătorii din aceste sectoare; consideră că este extrem de important ca programele să fie finalizate și adoptate cât mai curând posibil, astfel încât să putem asigura o tranziție lină de la programele anterioare; atrage atenția că, dacă se amână începutul noii perioade de finanțare, Comisia trebuie să asigure tranziția, pentru a acoperi decalajul dintre actualul program Europa creativă și noul program;

16. invită Comisia să identifice o gamă largă de surse de finanțare mixtă care pot aduce beneficii sectoarelor și industriilor culturale și creative și să comunice clar cu privire la acestea; insistă că viitoarea comunitate de cunoaștere și inovare din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, dedicată industriilor culturale și creative, ar trebui să joace un rol principal în acest context; invită Comisia să prevadă finanțare în cadrul programului Orizont Europa pentru actorii din sectoarele culturale și creative care își desfășoară activitatea în domeniul experimentării culturale, al inovării și al cercetării artistice; reamintește că este nevoie de sinergii mai accentuate la nivel european, promovându-se, în același timp, noi soluții inovatoare și digitale care să poată ajuta sectorul în această perioadă și după aceea;

17. recunoaște importanța digitalizării în crearea, producerea, difuzarea și accesibilitatea operelor culturale și creative și invită Comisia să identifice în continuare surse de finanțare pentru digitalizarea operelor culturale europene și să înlesnească accesul IMM-urilor și al organizațiilor la competențe și infrastructură digitale;

18. constată că majoritatea măsurilor de sprijin concepute până acum au fost bazate pe datorii, o opțiune care nu este sustenabilă pentru toate părțile interesate din ecosistemele culturale; solicită un sprijin considerabil și bazat în principal pe granturi pentru sectoarele și industriile culturale și creative, pentru a asigura mijloacele de subzistență ale comunităților locale;

19. salută noile măsuri de sprijin din cadrul Mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative, care își propun să îmbunătățească accesul IMM-urilor din sectoarele și industriile culturale și creative la finanțarea prin credite la prețuri accesibile; subliniază că trebuie ca acest mecanism să fie disponibil pe scară mai largă, urmărind să acopere toate statele membre, toate regiunile și IMM-urile de toate dimensiunile; solicită aplicarea sa consolidată în cadrul InvestEU, pentru a oferi mai multă flexibilitate sectoarelor și industriilor culturale și creative;

20. invită Comisia să se asigure că IMM-urile din domeniul cultural și creativ vor beneficia de un sprijin crescut în ceea ce privește finanțarea prin îndatorare prin intermediul mecanismelor de garantare viitoare din cadrul Programului InvestEU pentru perioada 2021-2027;

21. regretă că nu s-au înregistrat evoluții care să permită accesul ONG-urilor și al organizațiilor mai mici la resurse financiare; solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să își revizuiască criteriile și politicile actuale în ceea ce privește garanțiile, în special pentru IMM-urile care au un profil de risc mai ridicat, au acces redus sau nu au acces la piețele financiare și generează active necorporale;

22. invită Comisia să ia măsuri pentru a atenua impactul tot mai puternic al crizei asupra sectoarelor și industriilor culturale și creative, într-un moment în care anularea în continuu a festivalurilor și evenimentelor culturale are consecințe financiare dezastruoase, în special pentru sectorul muzical și al artelor spectacolului și pentru artiștii independenți; consideră că ar trebui create platforme digitale europene dedicate artelor spectacolului, pentru a distribui cât mai mult conținut cultural european și cât mai multe produse creative europene; cere ca aceste platforme să fie proiectate având în vedere remunerarea echitabilă a artiștilor, a creatorilor și a întreprinderilor; solicită să fie implicat mai activ în identificarea, împreună cu actorii relevanți, a unor soluții pentru sprijinirea activităților și, în special, a artiștilor și creatorilor afectați de anularea marilor festivaluri și evenimente culturale;

23. invită Comisia să identifice dacă metodele naționale de distribuire a fondurilor pentru finanțarea culturii sunt accesibile tuturor creatorilor și dacă alocarea este independentă, liberă și echitabilă; invită Comisia să identifice indicatori cantitativi și calitativi mai buni, pentru a asigura un flux fiabil și constant de date legate de sectoarele și industriile culturale și creative;

24. le reamintește statelor membre că pot fi luate și alte măsuri pentru a ajuta sectoarele și industriile culturale și creative să se redreseze în urma crizei, cum ar fi cotele reduse de TVA pentru toate bunurile și serviciile culturale, o mai bună evaluare a activelor necorporale și creditele fiscale pentru producția culturală;

25. subliniază că turismul reprezintă 10,3 % din PIB-ul Uniunii Europene, din care peste 40 % este legat de oferta culturală; consideră că redresarea treptată a turismului reprezintă o ocazie de a promova activ cultura și patrimoniul european, punând totodată bazele turismului european sustenabil; solicită, în acest sens, lansarea unui program anual de valorificare a culturii și patrimoniului european, care să reflecte diversitatea culturală europeană; solicită ca fondurile structurale să includă, pe cât posibil, conservarea patrimoniului cultural și creația artistică în proiectele pe care le sprijină; subliniază valoarea adăugată importantă a turismului istoric și cultural; invită Comisia și statele membre să elaboreze o politică integrată pentru a sprijini revigorarea acestui sector;

26. consideră că ar trebui să profităm de această ocazie pentru a promova conținutul cultural european la nivel mondial prin încurajarea producției europene și dezvoltarea rețelelor europene de radiodifuziune; invită Comisia să coopereze cu statele membre, astfel încât legislația relevantă să poată fi transpusă cât mai armonios posibil, de exemplu Directiva serviciilor mass-media audiovizuale revizuită[6], Directiva UE privind drepturile de autor pe piața unică digitală[7] și Directiva privind transmisiile prin satelit și cablu[8]; subliniază potențialul industriei video și cinematografice și solicită crearea unui parteneriat paneuropean menit să sprijine creatorii europeni din domeniu; subliniază că punerea în aplicare a acestor directive și viitoarele propuneri legislative trebuie să mențină și să promoveze mecanisme colective pentru a asigura protecția adecvată a creatorilor individuali;

27. este conștient de slăbirea ecosistemului mass-mediei și de starea dezastruoasă a mass-mediei locale și regionale de știri și a celei care operează pe piețe mai mici; consideră că, întrucât mass-media liberă, independentă și finanțată suficient este și un antidot împotriva răspândirii și eficienței dezinformării, Comisia ar trebui să prezinte strategii pe termen mediu și lung în acest sens, inclusiv inițiative specifice de sprijinire a mass-mediei locale și regionale și a celor care operează pe piețe mici; consideră că ar trebui să se aibă în vedere crearea unui fond pentru mass-media de știri bazat pe principiul concurenței depline; sprijină viitoarele propuneri ale Comisiei pentru un pachet legislativ privind serviciile digitale, în special normele noi și revizuite privind platformele online și publicitatea online; consideră că ar trebui să se acorde atenție concentrării proprietății asupra mass-mediei, care reduce adesea pluralitatea și diversitatea știrilor și poate avea un efect negativ și asupra pieței informațiilor; sprijină Planul de acțiune prevăzut pentru sectorul mass-media și audiovizual și obiectivele declarate de creștere a competitivității și de sprijinire a transformării digitale a sectorului;

28. invită Comisia și statele membre să sprijine și să promoveze libertatea de exprimare artistică, care este esențială pentru cultivarea democrației și o redresare sănătoasă a societăților în urma crizei fără precedent; subliniază importanța finanțării europene pentru promovarea și menținerea libertăților și diversității culturale și ale mass-mediei; consideră că sectoarele și industriile culturale și creative sunt unele dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, că acestea ar trebui să promoveze egalitatea de gen și că ar putea acționa ca un catalizator puternic pentru dezvoltarea sustenabilă și tranziția justă;

29. subliniază potențialul diversității culturale pentru dimensiunea globală a sectoarelor și industriilor culturale și creative europene și solicită o abordare echilibrată care să integreze o gamă largă de actori din diferite regiuni și de diferite dimensiuni; invită, în acest sens, Comisia să realizeze o evaluare adecvată a programelor existente și a acțiunilor UE precum marca patrimoniului european, care să includă o evaluare financiară, pentru a permite o mai bună comunicare privind patrimoniul și itinerariile culturale, astfel încât cetățenii să poată avea acces la o mai bună înțelegere a acțiunilor UE; invită, în continuare, Comisia să propună o politică de comunicare și de promovare ambițioasă și incluzivă pentru cultură în Europa, care ar permite conținutului cultural european, evenimentelor și locurilor de desfășurare a acestora să capete o dimensiune cu adevărat europeană și globală;

30. este de părere că măsurile luate de statele membre și de Comisie pentru a sprijini actorii din domeniile culturale și creative din Europa ar trebui să sprijine actorii și inițiativele care reflectă diversitatea culturală și lingvistică a Europei, inclusiv limbile minoritare și cele cu puțini vorbitori;

31. invită Comisia să colaboreze cu capitalele europene ale culturii, în special orașele care dețin titlul în 2020 și 2021, pentru a identifica soluții practice și să le ajute să limiteze, pe cât posibil, perturbările cauzate de pandemie printr-un dialog aprofundat cu organizatorii; atenționează că este important ca acestea să aibă la dispoziție mai multe mecanisme de sprijin și soluții financiare; reamintește că din cauza circumstanțele actuale au fost aduse modificări calendarului capitalelor europene ale culturii și invită factorii de decizie să evalueze posibilitatea de a prelungi perioada pentru viitoarele orașe organizatoare;

32. solicită eforturi mai mari de a profita de impulsul oferit de Anul European al Patrimoniului Cultural astfel încât această inițiativă să fie transformată într-o moștenire durabilă pentru politica culturală; îndeamnă Comisia să adopte o strategie mai integrată pentru patrimoniul cultural, tratând patrimoniul cultural material, imaterial, natural și digital ca fiind interconectate și indisociabile; subliniază necesitatea de a crea o platformă permanentă de cooperare și coordonare a politicilor privind patrimoniul cultural la nivelul UE, care să aibă în centru societatea civilă organizată; solicită, de asemenea, un cadru cuprinzător pentru patrimoniul cultural digital, axat în special pe eforturile de digitalizare a patrimoniului existent și pe accesibilitatea la scară largă a materialului cultural digitalizat; observă, în acest sens, importanța interoperabilității și a standardelor; solicită o revizuire aprofundată a Recomandării Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală[9];

33. subliniază că în timpul perioadei de izolare, multe situri de patrimoniu cultural au fost lăsate nesupravegheate și nu au fost întreținute în mod adecvat, ceea ce le-a cauzat daune, aceste situri fiind deja vulnerabile la degradarea mediului, la dezastre naturale și la schimbările climatice, pe lângă faptul că sunt excavate în mod ilegal sau că artefactele lor fac obiectul traficului ilicit; subliniază necesitatea de a proteja locurile de muncă din sectorul patrimoniului cultural, de a sprijini profesioniștii din domeniul restaurării și experții din domeniul patrimoniului și de a le oferi instrumentele de care au nevoie pentru a proteja siturile europene de patrimoniu;

34. consideră că dimensiunea culturală trebuie să fie inclusă în dialogul cu cetățenii, în special în cadrul viitoarei conferințe privind viitorul Europei;

35. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

[1] JO C 238, 6.7.2018, p. 28.

[2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[3] Texte adoptate, P9_TA(2020)0169.

[4] JO L 347, 20.12.2013, p. 221.

[6] JO L 303, 28.11.2018, p. 69.

[7] JO L 130, 17.5.2019, p. 92.

[8] JO L 248, 6.10.1993, p. 15.

[9] JO L 283, 29.10.2011, p. 39.

Ultima actualizare: 16 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate