Procedură : 2020/2780(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0257/2020

Texte depuse :

RC-B9-0257/2020

Dezbateri :

PV 15/09/2020 - 11
CRE 15/09/2020 - 11

Voturi :

Texte adoptate :

P9_TA(2020)0240

<Date>{16/09/2020}16.9.2020</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9-0257/2020</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0259/2020</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0261/2020</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0265/2020</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0269/2020</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 180kWORD 60k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9-0257/2020 (PPE)

B9-0259/2020 (GUE/NGL)

B9-0261/2020 (Renew)

B9-0265/2020 (S&D)

B9-0269/2020 (Verts/ALE)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică</Titre>

<DocRef>(2020/2780(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Esther de Lange, Andreas Schwab, Peter Liese, Roberta Metsola</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Sara Cerdas</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Véronique Trillet-Lenoir, Nicolae Ștefănuță, Dita Charanzová</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Petra De Sutter, Anna Cavazzini, Francisco Guerreiro, Monika Vana, Tilly Metz</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Kateřina Konečná</Depute>

<Commission>{GUE/NGL}în numele Grupului GUE/NGL</Commission>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la COVID-19: coordonarea la nivelul UE a evaluărilor sanitare și a clasificării riscurilor și consecințele pentru spațiul Schengen și piața unică

(2020/2780(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

 având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 4, 6, 9, 21, 67, 114, 153, 169 și 191,

 având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 35 și 45,

 având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane[1] (Codul Frontierelor Schengen),

 având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora[2] (Directiva privind libera circulație) și principiul nediscriminării consacrat în aceasta,

 având în vedere orientările Comisiei privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale[3], precum și privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19[4],

 având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale[5],

 având în vedere comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 intitulată „Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne – COVID-19”[6],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2020 referitoare la cea de a treia evaluare a aplicării restricției temporare privind călătoriile neesențiale către UE (COM(2020)0399),

 având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la situația din spațiul Schengen în urma epidemiei de COVID-19[7],

 având în vedere Rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice[8],

 având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2020 privind pregătirea pe termen scurt a UE în materie de sănătate în cazul apariției de noi focare de COVID-19 (COM(2020)0318),

 având în vedere propunerea Comisiei din 4 septembrie 2020 de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (COM(2020)0499),

 având în vedere cel mai recent raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) privind amenințările reprezentate de bolile transmisibile (CDTR) și orientările ECDC în materie de sănătate publică și protocoalele de raportare privind COVID-19,

 având în vedere Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91[9],

 având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât pandemia de COVID-19 a trecut de la o fază acută la o fază cronică de gestionare a riscurilor; întrucât este probabil ca virusul să rămână activ până la producerea unui vaccin eficace și sigur și furnizarea acestuia în cantități suficiente pentru a asigura protecția adecvată a unei părți foarte mari a populației mondiale; întrucât aceasta înseamnă că vom continua să trăim în condiții dificile cel puțin în următoarele câteva luni;

B. întrucât prevalența, intensitatea circulației și durata circulației COVID-19 diferă foarte mult de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta în cadrul aceluiași stat membru;

C. întrucât mai multe vaccinuri se află într-un stadiu avansat de testare, însă pentru niciunul nu s-a finalizat încă procedura de autorizare de către UE a introducerii sale pe piață;

D. întrucât sezonul obișnuit al gripei va duce, cel mai probabil, la creșterea numărului persoanelor cu simptome ușoare care ar trebui testate;

E. întrucât capacitatea de testare din unele state membre nu este încă suficientă; întrucât persoanele testate trebuie uneori să aștepte mai multe zile pentru a obține rezultatele testelor lor pentru COVID-19; întrucât acest lucru le afectează semnificativ capacitatea de a munci și de a călători;

F. întrucât unele state membre refuză să recunoască testele COVID-19 efectuate în alt stat membru; întrucât această neîncredere complică în mare măsură viața populației;

G. întrucât abordările diferite în ceea ce privește colectarea datelor referitoare la COVID-19 pe teritoriul UE îngreunează compararea datelor;

H. întrucât nu există încă o metodologie armonizată de colectare și evaluare a numărului de persoane infectate, nici o metodologie armonizată în ceea ce privește codurile de culori pentru COVID-19; întrucât din cauza acestei lipse de armonizare, datele privind persoanele infectate sunt deseori interpretate foarte diferit la nivelul statelor membre, ceea ce poate duce la discriminarea nejustificată a cetățenilor din alte state membre;

I. întrucât răspunsul UE la pandemia de COVID-19 a demonstrat, până în prezent, o lipsă de coordonare între statele membre și între acestea și instituțiile UE în ceea ce privește coordonarea măsurilor de sănătate publică, inclusiv restricționarea circulației persoanelor în interiorul frontierelor și peste hotare;

J. întrucât, odată cu recenta creștere a numărului noilor cazuri de COVID-19 în UE, statele membre au luat din nou măsuri diverse și necoordonate privind libera circulație a persoanelor care călătoresc dinspre alte țări ale UE și, în unele cazuri, și-au închis frontierele; întrucât fiecare stat membru și-a introdus propriile măsuri naționale, fără o coordonare la nivelul UE, printre care carantina obligatorie sau recomandată (fiind impuse perioade diferite de carantină), obligativitatea prezentării la sosire a unui rezultat negativ la testul de reacție de polimerizare în lanț (PCR), ale cărui perioade de valabilitate maxime variază, utilizarea unor formulare naționale diferite de localizare a călătorilor, aplicarea diferită a criteriilor pentru definirea zonelor de risc și cerințe diferite privind utilizarea măștilor;

K. întrucât mulți europeni au fost supuși unor norme diferite nu doar în funcție de naționalitatea sau locul lor de reședință, ci și de locul în care s-au deplasat; întrucât această lipsă de coordonare în perioada de vară a dus la controale și măsuri dezorganizate la frontiere, precum și în aeroporturi și gări feroviare;

L. întrucât criza COVID-19 a avut efecte majore asupra sănătății și, în multe cazuri, consecințe negative foarte grave asupra drepturilor fundamentale și asupra schimburilor economice, științifice, sociale, turistice și culturale;

M. întrucât furnizarea asistenței medicale este, mai presus de toate, o competență națională, însă sănătatea publică este o competență partajată între statele membre și Uniune;

N. întrucât Uniunea Europeană dispune încă de o marjă de manevră care i-ar permite să obțină rezultate mai bune în ceea ce privește politica în domeniul sănătății publice în parametrii existenți ai tratatelor; întrucât dispozițiile privind sănătatea publică din tratate sunt încă insuficient utilizate în ceea ce privește angajamentele la a căror îndeplinire ar putea contribui; întrucât, în acest context, trebuie reamintit apelul lansat de Parlament în rezoluția sa din 10 iulie de a se crea o uniune europeană a sănătății;

O. întrucât amenințările transfrontaliere nu pot fi abordate decât împreună și necesită, prin urmare, cooperare și solidaritate în cadrul Uniunii și o abordare europeană comună;

P. întrucât de la începutul răspândirii pe scară mai largă a COVID-19 în UE, Parlamentul a solicitat în repetate rânduri Comisiei și statelor membre să adopte măsuri coordonate privind libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor în cadrul pieței interne; întrucât libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor sunt trei dintre pilonii esențiali ai celor patru libertăți pe care se bazează buna funcționare a pieței interne;

Q. întrucât măsurile luate de statele membre, inclusiv reintroducerea controalelor la frontierele interne, afectează drepturile și libertățile cetățenilor consacrate în dreptul Uniunii; întrucât măsurile luate de statele membre sau de Uniune ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale; întrucât aceste măsuri ar trebui să fie necesare, proporționale, temporare și cu un domeniu de aplicare limitat;

R. întrucât solidaritatea între statele membre nu este o opțiune, ci constituie o obligație în temeiul tratatelor și una dintre valorile noastre europene;

S. întrucât restricțiile necoordonate privind libertatea de circulație a persoanelor în UE fragmentează puternic piața internă;

T. întrucât Comisia a luat deja diverse inițiative pentru a îmbunătăți coordonarea, cum ar fi adoptarea de orientări, comunicări, scrisori administrative și o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19;

U. întrucât Consiliul ar trebui să susțină această recomandare și să stabilească măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre își coordonează deciziile și acțiunile în încercarea de a opri sau limita răspândirea virusului;

V. întrucât o revenire la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este de cea mai mare importanță pentru a garanta principiul libertății de circulație și funcționarea pieței interne, acestea fiind două dintre principalele realizări ale integrării europene și constituind o condiție esențială pentru redresarea economică a UE după pandemia de COVID-19;

W. întrucât restricțiile de călătorie divergente i-au determinat pe mulți cetățeni să își anuleze zborurile, care nu le-au fost încă rambursate;

X. întrucât Parlamentul, în calitate de colegiuitor și de unică instituție aleasă în mod direct de către cetățenii UE, trebuie să fie inclus ca parte integrantă și esențială în toate discuțiile privind coordonarea UE pentru soluționarea acestei crize sanitare;

Y. întrucât se pare că statele membre nu au tras învățăminte de pe urma primei faze a crizei; întrucât nu există o politică europeană comună în domeniul sănătății, ci numai o multitudine de politici naționale;

Z. întrucât UE trebuie să planifice în perspectivă pentru a face față posibilei continuări a pandemiei de COVID-19 și/sau unor alte posibile crize similare,

1. își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul epidemiei de COVID-19 și la consecințele sale pe termen lung asupra stării de bine a oamenilor din întreaga lume, în special a celor mai vulnerabile categorii de persoane și a persoanelor aflate în situații vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și cele care au deja o stare de sănătate precară;

2. își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de cazuri de COVID-19 în mai multe state membre din luna iunie încoace și subliniază necesitatea unei gestionări sanitare comune și coordonate pentru a combate această pandemie în mod eficace;

3. subliniază că este important ca cetățenilor să li se ofere asigurări cu privire la coerența măsurilor luate de diferite state membre, creând astfel condițiile necesare pentru a convinge cetățenii să respecte aceste măsuri;

4. reamintește că libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii este un drept fundamental consacrat în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE;

5. subliniază că acest drept poate fi restricționat doar din motive de interes public limitate și specifice, și anume protecția ordinii publice și a siguranței publice; insistă asupra faptului că aceste restricții ar trebui aplicate respectând Codul Frontierelor Schengen și principiile generale ale dreptului UE, în special proporționalitatea și nediscriminarea;

6. subliniază că controalele la frontierele interne reprezintă o măsură de ultimă instanță și reamintește că statele membre ar trebui să verifice dacă alte măsuri pot fi la fel de potrivite sau mai potrivite pentru atingerea aceluiași obiectiv; îndeamnă statele membre să recunoască posibilitatea de a impune controale medicale minime și/sau controale proporționale de către poliție ca o alternativă mai bună la introducerea controalelor la frontierele interne și să adopte doar măsuri strict necesare, coordonate și proporționale;

7. consideră că este esențial ca frontierele interne ale UE să rămână deschise pentru bunuri și servicii în UE și în Spațiul Economic European, întrucât închiderea frontierelor interne ar putea avea efecte negative asupra pieței interne; subliniază că este esențial să se demonstreze un angajament față de adoptarea de măsuri comune care să restabilească încrederea între statele membre pentru a relua libera circulație a bunurilor și a serviciilor în cadrul pieței interne;

8. își reiterează apelul urgent adresat Comisiei și statelor membre de a desfășura o cooperare specifică, structurată și eficace în acest context, cu scopul de a defini și anticipa nevoia de măsuri comune;

9. subliniază că Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) continuă să sublinieze disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor; deplânge faptul că această lipsă de armonizare ne împiedică să avem o imagine clară și completă asupra răspândirii virusului în Europa în orice moment;

10. constată că fiecare stat membru a urmat recomandările propriului său consiliu științific, cu o coordonare limitată cu celelalte state membre sau cu Comisia;

11. consideră că ECDC ar trebui să fie în măsură să evalueze adecvat și efectiv riscul de răspândire a virusului și să publice o hartă actualizată săptămânal a riscurilor pe baza unui cod de culori comun, stabilit în funcție de informațiile colectate și furnizate de statele membre;

12. sprijină codul de culori propus de Comisie în recenta sa propunere de recomandare a Consiliului; consideră că clasificarea propusă (verde, portocaliu, roșu și gri) va facilita deplasările în interiorul UE și le va oferi cetățenilor informații mai transparente;

13. îndeamnă, prin urmare, Consiliul să adopte și să pună în aplicare rapid propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19; insistă asupra faptului că un astfel de cadru comun este esențial pentru a evita orice perturbare a pieței interne, nu în ultimul rând prin stabilirea unor norme clare pentru călătorii care îndeplinesc funcții esențiale, de exemplu lucrătorii din domeniul transporturilor, furnizorii de servicii transfrontaliere, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire a persoanelor în vârstă, și lucrătorii sezonieri;

14. subliniază că metodologia și criteriile comune adoptate și hărțile elaborate de ECDC ar trebui să faciliteze o abordare coordonată a proceselor decizionale proprii ale statelor membre și să garanteze că orice decizie luată de statele membre este consecventă și bine coordonată;

15. recunoaște importanța ratelor de incidență cumulative și a ratelor de teste cu rezultat pozitiv pentru a evalua răspândirea virusului, dar consideră că ar trebui luate în considerare și alte criterii, cum ar fi ratele de spitalizare și ratele de ocupare în unitățile de terapie intensivă;

16. invită Comisia să promoveze o metodologie comună de colectare a datelor în domeniul sănătății și de numărare și raportare a numărului de decese;

17. îndeamnă statele membre să adopte aceeași definiție pentru cazul cu rezultat pozitiv de infectare cu coronavirus, pentru decesul cauzat de COVID-19 și pentru însănătoșirea după infecție;

18. subliniază că definițiile, criteriile de sănătate și metodologiile comune le vor permite statelor membre și Comisiei să efectueze o analiză comună a riscului epidemiologic la nivelul UE;

19. salută călduros abordarea regională propusă de Comisie; consideră că cartografierea riscurilor realizată de ECDC ar trebui efectuată la nivel regional și nu doar la nivel național; invită, prin urmare, statele membre să transmită ECDC datele colectate de autoritățile publice regionale;

20. reamintește că ECDC a recomandat ca statele membre să urmeze măsuri minime de referință pentru a evita răspândirea virusului, cum ar fi măsurile de igienă, distanțarea fizică și limitarea întrunirilor de persoane, utilizarea măștilor de protecție în anumite contexte, aranjamentele de muncă de la distanță, testările extensive, izolarea cazurilor, carantina persoanelor care s-au aflat în contact apropiat cu persoanele infectate și protejarea categoriilor de populație vulnerabile;

21. invită statele membre să respecte recomandările ECDC de mai sus și să definească un cadru comun de măsuri în materie de sănătate, pe care autoritățile publice din zonele afectate să le adopte pentru a stopa răspândirea pandemiei;

22. ia act de faptul că autoritățile publice ar trebui să ia în considerare și să aplice în comun măsuri suplimentare în cazul în care rata de transmitere a virusului crește, inclusiv intervenții pentru a limita deplasările populației, a reduce numărul de contacte per persoană și a interzice întrunirile de masă, acordând o atenție deosebită zonelor cu risc ridicat;

23. consideră că un astfel de cadru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre și între zonele afectate și ar evita măsurile restrictive ca reacție;

24. subliniază că economia și viețile de zi cu zi ale persoanelor care locuiesc în regiunile transfrontaliere au fost afectate negativ de închiderea frontierelor și că mai multe state membre au introdus excepții și adaptări speciale ale normelor pentru aceste regiuni; invită, prin urmare, statele membre să acorde o atenție deosebită caracteristicilor regiunilor transfrontaliere, în care naveta transfrontalieră este comună, și să insiste asupra necesității de a coopera la nivel local și regional în astfel de zone, de a institui în comun mecanisme în domeniul sănătății pentru a coordona și schimba informații în timp real și de a introduce așa-numitele culoare verzi pentru lucrătorii esențiali;

25. solicită adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii comune de testare, în cadrul căreia rezultatele testelor să fie recunoscute în toate statele membre și să fie asigurate capacități adecvate de testare pentru a garanta că toate persoanele care au nevoie să fie testate pot face acest lucru fără să existe un timp de așteptare disproporționat de lung; consideră că testarea necesară pentru efectuarea unei călătorii, atunci când se solicită acest lucru, ar trebui efectuată, de preferință, în țara de origine; de asemenea, consideră că statele membre și Comisia ar trebui să întocmească o listă a autorităților autorizate să emită atestate ale efectuării testului în acest scop, pentru a preveni abuzurile;

26. solicită Comisiei și ECDC să evalueze posibilitatea de a utiliza teste de 15 minute fiabile și ieftine;

27. reamintește că majoritatea statelor membre au dezvoltat aplicații de urmărire a infectării cu COVID-19 care utilizează aceeași arhitectură descentralizată; se așteaptă ca aceste aplicații să devină interoperabile la nivelul UE până în luna octombrie, astfel încât să permită o urmărire a contactelor în contextul COVID-19 în întreaga UE; îndeamnă Comisia și statele membre să încurajeze în continuare cetățenii să utilizeze aceste aplicații, respectând în același timp pe deplin Regulamentul general privind protecția datelor;

28. invită statele membre și Comisia ca, luând în considerare avizul ECDC, să convină asupra unei perioade comune de carantină în ceea ce privește călătoriile esențiale și neesențiale în interiorul UE, precum și călătoriile esențiale și neesențiale în UE din țări terțe;

29. invită statele membre să adopte un protocol comun pentru monitorizarea pacienților asimptomatici și să ia măsuri privind izolarea pacienților care au avut un rezultat pozitiv de infectare cu COVID-19 și măsuri pentru izolarea persoanelor care au intrat în contact cu pacienții respectivi;

30. salută utilizarea de către cetățeni a formularelor de localizare a pasagerilor; consideră că ar trebui să se utilizeze cu prioritate o versiune digitală armonizată a formularului de informații pentru localizarea pasagerilor cu scopul de a simplifica prelucrarea datelor și că acest formular ar trebui furnizat în format analogic pentru a garanta accesul tuturor europenilor; invită Comisia să elaboreze un formular armonizat pentru localizarea pasagerilor cu scopul de a genera încredere într-un sistem de monitorizare la nivelul UE;

31. insistă asupra faptului că formularul pentru localizarea pasagerilor și utilizarea acestuia trebuie să fie pe deplin compatibile cu normele de protecție a datelor, în special cu integritatea și confidențialitatea; insistă asupra faptului că datele înregistrate trebuie utilizate doar pentru depistarea COVID-19 și nu în alte scopuri, în conformitate cu principiul limitării scopului; îndeamnă statele membre să actualizeze legislația relevantă în consecință;

32. își reiterează apelul adresat Comisiei în rezoluția privind strategia UE în materie de sănătate publică în urma pandemiei de COVID-19 de a propune crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale și a asigura buna sa funcționare; consideră că acest mecanism ar trebui să oficializeze metodele de lucru stabilite în timpul crizei sanitare provocate de COVID-19, pe baza măsurilor prevăzute în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, în Decizia privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății[10] și în mecanismul de protecție civilă al Uniunii;

33. solicită înființarea în cadrul mecanismului european de răspuns în materie de sănătate a unui grup operativ pentru COVID-19 care să fie condus de Comisie; consideră că fiecare stat membru ar trebui să fie reprezentat în cadrul acestui grup operativ și să desemneze un punct de contact din partea organelor executive naționale; propune ca principalul obiectiv al acestui grup operativ să fie acela de a difuza în mod regulat recomandările transmise la nivel european și național; consideră că Parlamentul ar trebui să dispună de un mandat permanent de evaluare pentru a evalua activitatea acestui grup operativ;

34. reamintește că informarea clară, în timp util și cuprinzătoare a publicului este esențială pentru a limita impactul oricărei restricții a liberei circulații și pentru a asigura previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea măsurilor de către cetățeni;

35. subliniază importanța unor informații clare, accesibile și ușor de înțeles cu privire la numărul infecțiilor, la sistemele de sănătate, la măsurile în vigoare și la restricțiile de călătorie la nivel european, național, regional și local; accentuează că aceste informații esențiale trebuie să fie disponibile în toate limbile oficiale și în limbile utilizate de părți semnificative ale populației, pentru a include persoanele care provin dintr-un context de migrație;

36. subliniază că toate informațiile trebuie să fie ușor de înțeles pentru întreaga populație, inclusiv pentru persoanele cu un nivel scăzut de instruire, prin includerea în informațiile publice a unor culori clare, armonizate și a unor simboluri ușor de înțeles, și subliniază că aceste informații ar trebui furnizate și în format analogic, în locuri adecvate, pentru a include persoanele fără acces sau cu acces limitat la internet;

37. solicită companiilor aeriene să ofere cât mai curând posibil rambursări pasagerilor cărora li s-au anulat zborurile din cauza pandemiei și să își îndeplinească obligațiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 261/2004; cere Comisiei să investigheze încălcările drepturilor pasagerilor pe durata pandemiei;

38. reamintește că, în timpul pandemiei de COVID-19, mai multe sectoare de importanță critică, precum sectorul alimentar, cel farmaceutic și cel al sănătății, și lanțurile de aprovizionare ale acestora s-au confruntat cu perturbări masive;

39. insistă asupra necesității de a asigura o piață internă eficientă, rezilientă și orientată spre viitor, în cadrul căreia produsele și serviciile pentru cetățeni să fie livrate în continuare în întreaga UE și să fie puse la dispoziția tuturor cetățenilor;

40. invită Comisia ca, împreună cu statele membre, să efectueze o analiză cuprinzătoare și transsectorială a economiilor din UE, pentru a înțelege amploarea impactului resimțit în timpul pandemiei de COVID-19 și a evalua cât de mari sunt perturbările din lanțurile valorice transfrontaliere; consideră că aceasta constituie o bază esențială de informații care îi va permite Comisiei să emită recomandări actualizate și să determine care sunt principalele politici care vor consolida o redresare colectivă pe termen lung în cadrul pieței unice, care nu va lăsa pe nimeni în urmă;

41. reiterează că este esențial pentru viața cotidiană a oamenilor ca distribuirea bunurilor de bază cum ar fi alimentele, dispozitivele medicale sau echipamentele de protecție să funcționeze în permanență în întreaga UE; invită Comisia să prezinte o propunere de directivă actualizată privind infrastructura critică pentru a asigura libera circulație continuă a bunurilor și serviciilor de bază pe piața internă pe timp de criză, cum ar fi o pandemie;

42. consideră că, în acest sens, ar trebui elaborată o strategie cuprinzătoare pentru a garanta libera circulație a mărfurilor în orice moment și pentru a evita măsurile restrictive unilaterale, luând în același timp în considerare siguranța publică și măsurile de sănătate publică, precum și pentru a încuraja redresarea economică cu scopul de a consolida reziliența pieței interne și de a se pregăti pentru o nouă criză;

43. sprijină ferm apelul adresat de Comisie statelor membre de a se abține de la luarea unor măsuri naționale care interzic exporturile între țările UE de echipamente individuale de protecție sau de alte instrumente medicale sau produse farmaceutice importante;

44. subliniază că este important ca statele membre să poată pune în comun resursele, inclusiv capacitățile de producție, pentru a asigura că cererea din ce în ce mai mare de echipamente de protecție personală, de ventilatoare și de alte echipamente medicale, de materiale de laborator și de produse de igienizare poate fi satisfăcută în interiorul UE, ceea ce ar contribui și la consolidarea rezervelor din stocul strategic rescEU;

45. invită statele membre să apeleze la actualul cadru legislativ în materie de achiziții publice pentru a fructifica la maximum potențialul dispozițiilor existențe privind flexibilitatea pentru achiziții publice mai simple, mai rapide și mai flexibile, și subliniază importanța achizițiilor comune de medicamente, echipamente medicale și echipamente individuale de protecție pentru a asigura disponibilitatea acestora în toate regiunile, inclusiv în zonele rurale și periferice și în zonele ultraperiferice;

46. reamintește că criza provocată de COVID-19 a evidențiat deficiențe în ceea ce privește protecția consumatorilor din cauza proliferării înșelăciunilor și a produselor nesigure, în special în mediul online; subliniază necesitatea de a aborda aceste deficiențe și de a garanta că piața unică digitală este justă și sigură pentru toată lumea prin intermediul viitorului act legislativ privind serviciile digitale, forțând platformele online să ia măsuri adecvate împotriva acestor produse;

47. subliniază că consumatorii trebuie să fie bine informați cu privire la drepturile lor și la opțiunile pe care le au atunci când achiziționează bunuri sau servicii, în special în perioade de criză; îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a comunica informații fiabile și adecvate, care să fie ușor de accesat pentru consumatorii din întreaga Uniune;

48.  invită statele membre și Comisia să aplice pe deplin cât mai rapid posibil măsurile prevăzute în Next Generation EU, făcând procedurile naționale necesare cât mai simple și lipsite de birocrație pentru a garanta că redresarea economică a UE este eficace în ceea ce privește abordarea celei mai profunde crize cu care s-a confruntat UE în ultima vreme; subliniază că criza provocată de COVID-19 nu ar trebui utilizată ca pretext pentru a amâna, a încetini ritmul pentru punerea în aplicare a mai multor standarde privind produsele și industria sau pentru a abandona acest proces, inclusiv în cazul celor destinate să promoveze durabilitatea, ci ar trebui considerată ca o oportunitate de a îmbunătăți piața unică astfel încât să promoveze producția și consumul durabile;

49. consideră că revenirea la un spațiu Schengen pe deplin funcțional este deosebit de importantă și invită de urgență statele membre să discute, împreună cu Parlamentul, Consiliul și Comisia, un plan de redresare a spațiului Schengen, care să includă modalitățile și mijloacele de a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne, precum și planuri de urgență, cât mai rapid posibil, pentru a evita ca controalele temporare la frontierele interne să devină semi-permanente pe termen mediu;

50. reamintește că au fost introduse restricții temporare de călătorie care se aplică tuturor călătoriilor neesențiale din țările terțe către spațiul Schengen; subliniază că toate deciziile privind refuzul intrării la frontierele externe trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile Codului frontierelor Schengen, inclusiv să respecte drepturile fundamentale, în special astfel cum se prevede la articolul 4;

51. invită Comisia și autoritățile naționale să monitorizeze în mod proactiv piața în timpul crizei și după criză, pentru a preveni efectele negative asupra consumatorilor legate de pandemia de COVID-19 și pentru a ajuta consumatorii să își exercite drepturile care decurg din legislația UE;

52. subliniază că orice măsură restrictivă impusă de autoritățile naționale ca urmare a pandemiei de COVID-19 ar trebui să fie, prin definiție, limitată în timp, deoarece singura sa justificare este aceea de a combate pandemia; se așteptă din partea Comisiei să vegheze atent asupra faptului ca măsurile temporare să nu devină bariere nejustificate, pe termen lung, în calea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor în cadrul pieței interne;

53. invită Comisia să elaboreze o strategie pentru o „Europă rezilientă”, care să constea într-o hartă a evaluării riscurilor și în opțiuni de bună gestionare și investiții în sistemele de sănătate și în capacitatea de reacție la nivelul UE în caz de pandemie, inclusiv în lanțuri de aprovizionare reziliente în UE, asigurând astfel producția de produse esențiale, precum principii active farmaceutice, medicamente și echipamente medicale;

54. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

 

[1] JO L 77, 23.3.2016, p. 1.

[2] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

[3] JO C 86 I , 16.3.2020, p. 1.

[4] JO C 102 I , 30.3.2020, p. 12.

[5] Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

[6] JO C 169, 15.5.2020, p. 30.

[7] Texte adoptate, P9_TA(2020)0175.

[8] Texte adoptate, P9_TA(2020)0205.

[9] JO L 46, 17.2.2004, p.1.

[10] JO L 293, 5.11.2013, p. 1.

Ultima actualizare: 16 septembrie 2020Aviz juridic - Politica de confidențialitate