PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la Eritreea, în special la cazul lui Dawit Isaak
7.10.2020 - (2020/2813(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9‑0312/2020 (GUE/NGL)
B9‑0314/2020 (Verts/ALE)
B9‑0315/2020 (S&D)
B9‑0322/2020 (ECR)
B9‑0331/2020 (PPE)
B9‑0332/2020 (Renew)
Michael Gahler, David Lega, Isabel Wiseler‑Lima, Željana Zovko, Lefteris Christoforou, Loucas Fourlas, Loránt Vincze, Tomáš Zdechovský, David McAllister, Leopoldo López Gil, Inese Vaidere, Vangelis Meimarakis, Krzysztof Hetman, Romana Tomc, Magdalena Adamowicz, Ivan Štefanec, Peter Pollák, Maria Walsh, György Hölvényi, Vladimír Bilčík, Paulo Rangel, Benoît Lutgen, Sandra Kalniete, Francisco José Millán Mon, Gabriel Mato, Eva Maydell, Janina Ochojska, Luděk Niedermayer, Jiří Pospíšil, Stanislav Polčák, Stelios Kympouropoulos, Antonio López‑Istúriz White, Ioan‑Rareș Bogdan
în numele Grupului PPE
Kati Piri, Evin Incir
în numele Grupului S&D
Karin Karlsbro, Abir Al‑Sahlani, Petras Auštrevičius, Malik Azmani, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Moritz Körner, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Jan‑Christoph Oetjen, Urmas Paet, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu, Hilde Vautmans
în numele Grupului Renew
Michèle Rivasi, Hannah Neumann
în numele Grupului Verts/ALE
Anna Fotyga, Karol Karski, Assita Kanko, Raffaele Fitto, Ryszard Czarnecki, Elżbieta Rafalska, Adam Bielan, Jadwiga Wiśniewska
în numele Grupului ECR
Malin Björk
în numele Grupului GUE/NGL
Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Eritreea, în special la cazul lui Dawit Isaak
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Eritreea, în special cea din 6 iulie 2017[1],
– având în vedere raportul din 11 mai 2020 al Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Eritreea,
– având în vedere declarația din 30 iunie 2020 a Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Eritreea, prezentată la cea de a 44-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU referitoare la situația drepturilor omului în Eritreea,
– având în vedere rezoluția 2444 din 14 noiembrie 2018 a Consiliului de Securitate al ONU, prin care se pune capăt cu efect imediat tuturor sancțiunilor ONU împotriva Eritreei (embargo asupra armelor, înghețări de active și interdicții de călătorie),
– având în vedere Decizia (PESC) 2018/1944 a Consiliului din 10 decembrie 2018 de abrogare a Deciziei 2010/127/PESC privind măsuri restrictive împotriva Eritreei[2],
– având în vedere cauza 428/12 (2012) deschisă în fața Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor în numele lui Dawit Isaak și al altor prizonieri politici,
– având în vedere declarația finală a celei de a 66-a sesiuni a Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și Popoarelor din 22 mai 2017,
– având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,
– având în vedere Constituția Eritreei adoptată în 1997, care garantează libertățile civile, inclusiv libertatea religioasă,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,
– având în vedere Acordul de parteneriat ACP-UE (Acordul de parteneriat de la Cotonou)[3], astfel cum a fost revizuit în 2005 și 2010, la care Eritreea este țară semnatară,
– având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Dawit Isaak, posesor al dublei cetățenii a Eritreei și Suediei, și, prin urmare, cetățean al Uniunii Europene, jurnalist și coproprietar al primului și totodată celui mai distribuit ziar independent din Eritreea, numit Setit, a fost arestat de către autoritățile din Eritreea la 23 septembrie 2001, alături de alte 21 de persoane; întrucât guvernul eritreean îl acuză pe Dawit Isaak că este „trădător”, deși el nu a fost niciodată acuzat sau trimis în judecată; întrucât Dawit Isaak s-a întors din Suedia în 1992, după ce Eritreea și-a câștigat independența, pentru a contribui la consolidarea democrației fragile din țară;
B. întrucât încarcerările au avut loc după publicarea unei scrisori deschise în care se condamnă regimul și i se cere președintelui Isaias Afwerki să întreprindă reforme democratice; întrucât, în ziua în care au avut loc arestările, guvernul a anunțat interzicerea tuturor mijloacelor independente de informare în masă; întrucât persoanele reținute nu au fost acuzate de comiterea vreunei infracțiuni;
C. întrucât Dawit Isaak a fost eliberat din arest la 19 noiembrie 2005, după intervenții semnificative făcute în numele său de către guvernul Suediei, printre alte părți; întrucât acesta a fost arestat din nou două zile mai târziu, în timp ce se afla în drum spre spital, iar autoritățile din Eritreea au susținut că fusese eliberat doar temporar pentru a beneficia de tratament medical; întrucât, de atunci, autoritățile din Eritreea îl țin pe Dawit Isaak în detenție fără posibilitatea de a comunica și refuză să dezvăluie locul exact în care se află sau să dea detalii cu privire la sănătatea și starea acestuia;
D. întrucât, în decembrie 2008, au existat informații neconfirmate potrivit cărora Dawit Isaak a fost transferat la o închisoare de maximă securitate din Embatkala și că, la scurt timp după aceea, la 11 ianuarie 2009, a fost internat într-un spital al forțelor aeriene din Asmara și se crede că este grav bolnav; întrucât natura și gravitatea bolii sale rămân necunoscute, iar guvernul din Eritreea refuză să confirme dacă acesta este spitalizat;
E. întrucât familia lui Dawit Isaak, inclusiv cei trei copii ai săi, s-au confruntat cu o imensă suferință și incertitudine de la dispariția sa, pentru că au puține informații despre starea persoanei iubite, despre unde se află sau despre ce perspective are; întrucât fiica lui Dawit Isaak, Betlehem Isaak, continuă să pledeze pentru eliberarea tatălui său; întrucât Betlehem Isaak a confirmat în 2020 că tatăl ei este în viață;
F. întrucât Comisia Africană pentru Drepturile Omului și Popoarelor a hotărât că jurnaliștii arestați în septembrie 2001 în Eritreea, printre care se află și Dawit Isaak, sunt ținuți în detenție arbitrară și ilegală și a îndemnat autoritățile din Eritreea să îi elibereze sau, cel puțin, să organizeze un proces echitabil;
G. întrucât situația din centrele de detenție supraaglomerate și insalubre din Eritreea este echivalentă cu un tratament crud și inuman; întrucât aceste condiții îi expun pe deținuți la un risc crescut de transmitere a COVID-19; întrucât accesul la asistență medicală, alimente și condiții igienice este extrem de limitat sau lipsește cu desăvârșire, ceea ce face ca deținuții să depindă de vizitatori pentru a le aduce lucruri de bază; întrucât izolarea impusă în închisori pentru a combate pandemia a agravat și mai mult malnutriția și afecțiunile psihice și fizice cauzate de aceasta; întrucât mulți alți deținuți sunt ținuți în containere, unde sunt supuși la condiții de temperatură extrem de aspre;
H. întrucât, de la obținerea independenței Eritreei, regimul lui Isaias Afwerki a aruncat în închisoare în mod sistematic mii de oameni pentru că și-au exprimat opiniile politice, și-au făcut treaba ca jurnaliști sau și-au practicat religia; întrucât disparițiile forțate au loc în mod sistematic; întrucât deținuții sunt, în general, supuși unor arestări și detenții arbitrare și ilegale, nu sunt puși sub acuzare și li se refuză accesul la avocați sau la vizite ale familiei;
I. întrucât, conform Raportului privind dezvoltarea umană pentru 2019 realizat de Programul ONU pentru Dezvoltare, Eritreea se situează pe locul 182 din 189 de țări în ceea ce privește indicele dezvoltării umane pentru 2019; întrucât clasamentul mondial privind libertatea presei întocmit de organizația Reporteri fără frontiere a clasificat Eritreea pe locul 178 din 180 în 2020; întrucât, în 2019, Comisia pentru protecția jurnaliștilor a clasificat Eritreea drept țara cu cel mai mare grad de cenzură din lume;
J. întrucât, potrivit raportului Comisiei de anchetă a ONU privind situația drepturilor omului în Eritreea, publicat la 9 mai 2016, în ultimii 25 de ani, au fost comise în mod generalizat și sistematic crime împotriva umanității în centrele de detenție, în taberele de pregătire militară și în alte locuri de peste tot din țară;
K. întrucât, potrivit raportului din 16 mai 2019 al Raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Eritreea, „impulsul pozitiv spre pace și securitate în regiune a creat așteptări în Eritreea și în comunitatea internațională că guvernul din Eritreea va realiza reforme politice și instituționale”, însă „autoritățile din Eritreea nu s-au angajat încă într-un proces de reforme interne, iar situația drepturilor omului rămâne neschimbată”; întrucât Raportorului special al ONU i se interzice încă din anul 2009 accesul în Eritreea pentru a efectua vizite la fața locului;
L. întrucât, în mai 2019, autoritățile din Eritreea au comis represiuni împotriva unor congregații creștine nerecunoscute;
M. întrucât președintele Eritreei continuă să refuze organizarea de alegeri și aplicarea Constituția țării, în ciuda ratificării acesteia în 1997 și a ratificării legii electorale din Eritreea în 2002; întrucât parlamentul interimar nu s-a mai întrunit din anul 2002, iar sistemul judiciar este controlat de guvern;
N. întrucât se aștepta ca evoluțiile recente în ceea ce privește pacea și securitatea din regiune să conducă la introducerea unor reforme privind serviciul militar național și la demobilizarea recruților în Eritreea; întrucât, până în prezent, nu s-au făcut anunțuri oficiale privind o reducere a duratei serviciului militar național sau privind planurile de demobilizare; întrucât serviciul militar național continuă să fie obligatoriu și pe durată nedeterminată; întrucât serviciul național îi obligă pe mulți cetățeni, inclusiv femei și fete, la o situație de sclavie, în care întreaga lor viață se află sub controlul altora și în care suferă, printre altele, abuzuri fizice, sexuale și verbale și pot fi forțați să lucreze ca servitori;
O. întrucât, în iulie 2018, Eritreea și Etiopia au semnat un acord de pace istoric, punând capăt unei perioade de douăzeci de ani de conflict; întrucât acordul de pace din iulie 2018 a deschis noi perspective pentru dezvoltarea socioeconomică a țării, corelate cu progresul integrării economice regionale în Cornul Africii;
P. întrucât, în urma acordului de pace dintre Eritreea și Etiopia, UE și-a schimbat atitudinea față de Eritreea, din abordarea bazată pe „principiile angajamentului”, care anterior nu permisese nici dialogul politic, nici cooperarea pentru dezvoltare a UE cu Eritreea, la așa-numita abordare „dublă”;
Q. întrucât parteneriatul UE cu Eritreea este reglementat de Acordul de la Cotonou și întrucât părțile la acest acord sunt obligate să respecte și să pună în aplicare termenii săi, în special respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;
R. întrucât, în pofida încălcărilor grave și sistematice de către Eritreea a elementelor esențiale și fundamentale ale Acordului de la Cotonou în domeniul drepturilor omului, UE nu a inițiat niciodată consultări, astfel cum se prevede la articolul 96 din acord, în ciuda solicitărilor Parlamentului în acest sens;
S. întrucât UE este un semnificativ donator pentru Eritreea în materie de asistență pentru dezvoltare; întrucât, în urma acordului de pace din 2018 dintre Eritreea și Etiopia, UE și Eritreea au convenit asupra unei noi strategii de cooperare pentru dezvoltare pentru perioada 2019-2020, în baza căreia UE a alocat 180 de milioane EUR;
T. întrucât guvernul autocrat încearcă să controleze diaspora eritreeană printr-o taxă pe venit de 2 % pentru persoanele expatriate și spionându-i pe cei aflați în diaspora și vizându-le rudele rămase în Eritreea,
1. solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor de conștiință din Eritreea, în special a lui Dawit Isaak și a celorlalți jurnaliști aflați în detenție din septembrie 2001; solicită informații imediate referitoare la locul unde se află Dawit Isaak, precum și la starea lui; îndeamnă autoritățile din Eritreea să îi acorde acces la reprezentanții UE, ai statelor membre și ai Suediei pentru a i se stabili nevoile în materie de asistență medicală și orice alt sprijin necesar;
2. condamnă în termenii cei mai fermi încălcările sistematice, larg răspândite și grave ale drepturilor omului în Eritreea; invită guvernul eritreean să pună capăt practicii de detenție a opoziției, a jurnaliștilor, a liderilor religioși și a civililor nevinovați;
3. solicită Uniunii Africane, în calitate de partener al UE care și-a asumat un angajament explicit de a proteja valorile universale ale democrației și drepturilor omului, să își intensifice activitatea în legătură cu situația regretabilă din Eritreea și să colaboreze cu UE pentru a asigura eliberarea lui Dawit Isaak și a altor prizonieri politici;
4. solicită ca, având în vedere actuala criză sanitară COVID-19, condițiile sanitare precare din închisorile din Eritreea și riscul ridicat de infectare a deținuților, să i se pună prompt la dispoziție alimente adecvate, apă și asistență medicală; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că pandemia de COVID-19 exacerbează situația de foamete și malnutriție care există în unele părți ale țării și generează penurii alimentare;
5. solicită guvernului eritreean să furnizeze despre toate persoanele private de libertate fizică dovezi că se află în viață, precum și informații detaliate despre situația lor și locul în care se află; solicită procese echitabile pentru persoanele acuzate, eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților care nu sunt acuzați de nicio infracțiune și abolirea torturii și a altor tratamente degradante, cum ar fi restricțiile de mâncare, apă și îngrijiri medicale; reamintește guvernului eritreean că are obligația de a remedia toate încălcările drepturilor omului, inclusiv prin investigarea execuțiilor extrajudiciare și a disparițiilor forțate, precum și privind pedeapsa capitală, care ar trebui abolită în conformitate cu recomandările prezentate în Raportul anual din 2020 al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului;
6. deplânge faptul că Eritreea nu oferă spațiu de acțiune pentru apărătorii drepturilor omului independenți, membrii opoziției politice sau jurnaliștii independenți; solicită, prin urmare, guvernului eritreean să deschidă spațiul civic pentru organizațiile independente ale societății civile și să permită crearea altor partide politice în țară; reamintește Eritreei despre obligațiile care îi revin în temeiul convențiilor OIM, în special în ceea ce privește dreptul organizațiilor societății civile și al sindicatelor de a se organiza, de a demonstra pașnic, de a participa la afacerile publice și de a organiza campanii pentru îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor;
7. solicită ca guvernul eritreean să renunțe la a-și utiliza cetățeni pentru muncă forțată prin serviciu militar național pe perioadă nedeterminată și să pună capăt practicii prin care toți copiii sunt obligați să își petreacă ultimul an de școlarizare într-o tabără de antrenament militar;
8. invită Comisia să stabilească dacă condiționalitatea ajutorului acordat de UE este respectată și să se asigure că guvernul eritreean nu beneficiază de nicio finanțare pentru proiecte în Eritreea, în special cele desfășurate folosind munca prestată pe durata serviciului militar național; regretă, în acest sens, faptul că Comisia continuă să finanțeze proiectul pentru șosele și solicită acesteia să răspundă strict la nevoile poporului eritreean în ceea ce privește dezvoltarea, democrația, drepturile omului, buna guvernanță, securitate și libertate de exprimare, libertatea presei și libertate de întrunire, precum și să evalueze rezultatele concrete în materie de drepturile omului ale strategiei UE-Eritreea și ale așa-numitei „abordări duble”;
9. solicită punerea în aplicare imediată a Constituției Eritreei din 1997, care a fost elaborată în consultare deplină cu toate părțile interesate și cu societatea civilă și adoptată în mod corespunzător;
10. condamnă utilizarea de către guvernul eritreean a taxei extrateritoriale aplicată diasporei; îndeamnă guvernul să respecte libertatea de circulație și să pună capăt politicilor de „vinovăție prin asociere”, care îi vizează pe membrii de familie ai celor care se sustrag de la serviciul militar național, care încearcă să fugă din Eritreea sau care nu plătesc impozitul pe venit de 2 % impus de guvern expatriaților eritreeni, printre care se află și cetățeni ai UE;
11. invită Eritreea să ridice interdicția aplicată mass-mediei independente și să permită înființarea de partide politice, ca instrument central de promovare a democrației în țară; solicită ca organizațiilor din domeniul drepturilor omului să li se permită să își desfășoare activitatea în mod liber în țară;
12. invită guvernul eritreean să pună capăt practicii de întemnițare a membrilor opoziției, a jurnaliștilor, a liderilor religioși, a reprezentanților societății civile și a civililor nevinovați; îndeamnă Eritreea să respecte pe deplin și să protejeze libertatea religioasă și să pună capăt persecuțiilor care au loc în prezent pe motive de credință;
13. își reiterează cererea urgentă de instituire a unui mecanism global al UE pentru drepturile omului, așa-numita Lege Magnitsky europeană; invită Consiliul să adopte acest mecanism printr-o decizie referitoare la interesele și obiectivele strategice ale Uniunii, în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană;
14. cere ca Eritreea să respecte pe deplin și să pună imediat în aplicare Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și să respecte pe deplin obligațiile care îi revin în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și în temeiul Cartei africane a drepturilor omului și popoarelor, care interzic tortura;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Uniunii Africane, Președintelui Eritreei, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE.