PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la legea privind „agenții străini” din Nicaragua
7.10.2020 - (2020/2814(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9-0317/2020 (Verts/ALE)
B9-0318/2020 (S&D)
B9-0319/2020 (Renew)
B9-0320/2020 (PPE)
B9-0321/2020 (ECR)
Michael Gahler, Leopoldo López Gil, Isabel Wiseler-Lima, Željana Zovko, Lefteris Christoforou, Loucas Fourlas, Loránt Vincze, Tomáš Zdechovský, David McAllister, David Lega, Inese Vaidere, Vangelis Meimarakis, Krzysztof Hetman, Romana Tomc, Magdalena Adamowicz, Ivan Štefanec, Peter Pollák, Maria Walsh, Vladimír Bilčík, Isabel Benjumea Benjumea, Sandra Kalniete, Gabriel Mato, Eva Maydell, Janina Ochojska, Jens Gieseke, Luděk Niedermayer, Jiří Pospíšil, Stanislav Polčák, Stelios Kympouropoulos
în numele Grupului PPE
Kati Piri, Alicia Homs Ginel
în numele Grupului S&D
José Ramón Bauzá Díaz, Petras Auštrevičius, Malik Azmani, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Olivier Chastel, Katalin Cseh, Klemen Grošelj, Karin Karlsbro, Moritz Körner, Ilhan Kyuchyuk, Urmas Paet, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Nicolae Ştefănuță, Ramona Strugariu, Hilde Vautmans
în numele Grupului Renew
Tilly Metz
în numele Grupului Verts/ALE
Anna Fotyga, Karol Karski, Assita Kanko, Raffaele Fitto, Ryszard Czarnecki, Elżbieta Rafalska, Adam Bielan, Jadwiga Wiśniewska, Hermann Tertsch
în numele Grupului ECR
Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la legea privind „agenții străini” din Nicaragua
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Nicaragua, în special cea din 31 mai 2018[1], cea din 14 martie 2019[2] și cea din 19 decembrie 2019[3],
– având în vedere Acordul din 29 iunie 2012 de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte[4],
– având în vedere documentul de strategie de țară al UE și programul indicativ multianual 2014-2020 privind Nicaragua,
– având în vedere concluziile Consiliului privind Nicaragua,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1716 al Consiliului din 14 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru pentru sancțiuni specifice în Nicaragua[5] și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/606 al Consiliului din 4 mai 2020 prin care se introduc șase funcționari nicaraguani pe lista de sancțiuni specifice, inclusiv indisponibilizarea activelor și interdicțiile de călătorie[6],
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele Uniunii Europene, privind Nicaragua, în special cele din 20 noiembrie 2019 și 4 mai 2020,
– având în vedere declarația Înaltei Comisare a ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, în cadrul celei de-a 45-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului din 14 septembrie 2020, și raportul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 19 iunie 2020 privind Nicaragua,
– având în vedere buletinele informative publicate de Mecanismul special de monitorizare pentru Nicaragua (MESENI), stabilit de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului și cele privind libertatea de exprimare online și offline,
– având în vedere Constituția Republicii Nicaragua,
– având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 22 septembrie 2020, membrii Adunării Naționale nicaraguane a partidului aflat la putere, Alianza Frente Sandinista de Liberación Nacional (Frontul Sandinist de Eliberare Națională), au prezentat o propunere de lege pentru reglementarea agenților străini, inspirată din legea rusă din 2012 privind agenții străini, care, dacă va fi adoptată, va obliga toate persoanele, organizațiile sau instituțiile, inclusiv mijloacele de informare în masă și organizațiile neguvernamentale care primesc fonduri din străinătate, să fie înregistrate la Ministerul Internelor (Migob) și să se supună controlului financiar din partea Unității de analiză financiară (UAF);
B. întrucât orice persoană sau entitate înregistrată la Ministerul Internelor ca „agent străin” va face obiectul unei supravegheri atente și va trebui „să se abțină să intervină în chestiuni sau afaceri care țin de politica internă”, după cum se prevede la articolul 12, astfel fiindu-i limitate drepturile civile și politice și fiind permisă persecutarea, hărțuirea și urmărea sa penală; întrucât, dacă va fi adoptată, această lege ar afecta în mod negativ dreptul la o participare politică și publică egală, inclusiv a opoziției, denaturând astfel și mai mult sistemul politic din Nicaragua; întrucât acest lucru poate conduce la apariția unor situații grave de incriminare ilegală a organizațiilor societății civile, a activiștilor și a apărătorilor drepturilor omului;
C. întrucât, dacă este aprobată, legea pentru reglementarea agenților străini ar fi utilizată ca instrument de represiune împotriva persoanelor și a organizațiilor din domeniul drepturilor omului care primesc resurse de la cooperarea internațională în Nicaragua; întrucât adoptarea acestei legi ar putea avea un impact direct asupra cooperării UE cu această țară și asupra persoanelor fizice care au o legătură cu interesele europene;
D. întrucât mai mulți membri ai partidului aflat la putere din cadrul Adunării Naționale au propus, de asemenea, o lege specială privind criminalitatea informatică, care urmărește să cenzureze mass-media digitală, precum și o nouă lege privind infracțiunile motivate de ură, care ar reforma codul penal astfel încât dizidenții politici să poată fi pedepsiți cu închisoare pe viață, fără a fi definit clar comportamentul care ar conduce la o astfel de condamnare severă, și care ar putea fi folosită pentru a pedepsi persoanele care se pronunță împotriva politicilor represive ale guvernului;
E. întrucât aceste propuneri de lege intenționează în mod clar să limiteze libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare (atât online, cât și offline), libertatea de asociere și libertatea religioasă, precum și să restrângă și mai mult spațiul civil pentru cetățenii nicaraguani și să exercite un control totalitar asupra cetățenilor nicaraguani, a mijloacelor de informare în masă, a societății civile și a organizațiilor pentru drepturile omului, fără niciun fel de control și verificare și cu mari marje de apreciere în punerea lor în aplicare prin monitorizarea tuturor activităților lor, cu accent pe sfera politică, a muncii și economică; întrucât aceste legi, dacă sunt adoptate, ar încălca o serie de drepturi și libertăți fundamentale consacrate în Constituția nicaraguană, care sunt toate recunoscute în acordurile, convențiile și tratatele internaționale printre semnatarii cărora se numără Nicaragua;
F. întrucât aceste inițiative sunt cele mai recente exemple de astfel de încălcări și confirmă existența unui tipar mai extins de represiuni și încălcări ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale; întrucât personalități din rândul societății civile, activiști de mediu, jurnaliști, personalități ale opoziției politice, membri ai comunităților religioase, în special ai Bisericii Catolice, studenți, foști prizonieri politici și familiile acestora continuă să fie vizate de forțele de securitate și de grupurile armate proguvernamentale prin arestări, incriminare, forță excesivă, raiduri asupra locuințelor, hărțuire din partea poliției, agresiuni sexuale și tot mai multe acte de violență și intimidare cu care se confruntă femeile activiste, amenințări cu moartea, acte de vandalism, calomnie publică și campanii online de denigrare;
G. întrucât, astfel cum a declarat Michelle Bachelet, Înalta Comisară a ONU pentru Drepturile Omului, „nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește situația drepturilor omului și niciun semn că guvernul abordează în mod constructiv tensiunile și problemele structurale care au declanșat criza sociopolitică din aprilie 2018”; întrucât organizațiile societății civile au informat că 94 de persoane considerate drept adversari ai guvernului sunt încă deținute în mod arbitrar, marea lor majoritate sub acuzații nefondate de a fi comis infracțiuni care nu au nicio legătură cu acuzațiile;
1. condamnă încercările de a adopta legea neconstituțională pentru reglementarea agenților străini, legea specială privind criminalitatea informatică și legea împotriva infracțiunilor motivate de ură și solicită Adunării Naționale să respingă aceste legi, precum și orice altă lege care ar limita libertățile fundamentale ale poporului nicaraguan; subliniază că, dacă sunt aprobate, aceste legi vor oferi guvernului lui Daniel Ortega un nou instrument represiv pentru a reduce la tăcere nu numai criticii lui, ci și orice persoană sau organizație care primește finanțare străină, ceea ce va duce la o creștere a numărului de victime ale acestei represiuni și va agrava climatul mai general de intimidare și amenințare, având ca rezultat încălcări inacceptabile ale drepturilor omului în Nicaragua;
2. își exprimă solidaritatea cu populația din Nicaragua și condamnă toate acțiunile represive ale guvernului nicaraguan, în special decesele cauzate; condamnă reprimarea activiștilor societății civile, a personalităților opoziției politice, a studenților, a jurnaliștilor, a grupurilor indigene, a membrilor comunităților religioase (în special ai Bisericii Catolice) și a apărătorilor drepturilor omului; solicită eliberarea imediată a tuturor prizonierilor politici care au fost deținuți în mod arbitrar, renunțarea la toate acuzațiile împotriva acestora și respectarea garanțiilor juridice fundamentale;
3. îndeamnă guvernul din Nicaragua să înceteze incriminarea vocilor independente și să renunțe la orice intenție de a controla și restricționa activitatea societății civile și a organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului, a personalităților opoziției politice, a mijloacelor de informare în masă și a jurnaliștilor; îndeamnă guvernul nicaraguan să returneze proprietățile confiscate canalelor de știri și să le înapoieze licențele de funcționare, precum și să restituie personalitatea juridică a organizațiilor neguvernamentale; solicită o cooperare deplină cu organizațiile internaționale, inclusiv cu Comisia interamericană pentru Drepturile Omului, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, MESENI și Grupul internațional de experți independenți din cadrul Organizației Statelor Americane (OAS), precum și să permită întoarcerea lor în țară; salută Rezoluția din iunie 2020 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care mandatează Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului să monitorizeze îndeaproape situația din Nicaragua, precum și faptul că UE a sprijinit adoptarea acesteia;
4. subliniază că orice limitare a exercitării drepturilor la libertatea de opinie și de exprimare atât online, cât și offline, la libertatea de întrunire pașnică și de asociere, precum și a dreptului de a apăra drepturile omului sunt incompatibile cu Constituția Republicii Nicaragua și cu obligațiile sale internaționale care decurg din acordurile privind drepturile omului;
5. respinge utilizarea necorespunzătoare a instituțiilor și legilor guvernului autoritar din Nicaragua cu intenția de a incrimina organizațiile societății civile și oponenții politici în scopuri politice și ilegale; invită, în acest sens, guvernul din Nicaragua să își respecte pe deplin angajamentele asumate în cadrul acordurilor din martie 2019 cu grupurile de opoziție și Alianța Civică, incluse în prezent în coaliția națională, cu scopul de a soluționa democratic, pașnic și prin negocieri criza politică din Nicaragua;
6. reamintește guvernului nicaraguan că pot fi organizate alegeri libere, credibile, favorabile incluziunii și transparente numai dacă nu există represiune și dacă se materializează restabilirea statului de drept și respectarea drepturile constituționale ale tuturor cetățenilor nicaraguani, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare, de întrunire, de credință și de protest pașnic; solicită guvernului din Nicaragua să ajungă la un acord prin mijloace pașnice și democratice și negocieri cu grupurile de opoziție, inclusiv cu coaliția națională, cu privire la reformele electorale și instituționale necesare pentru a garanta alegeri credibile, favorabile incluziunii și transparente, prevăzute în prezent pentru noiembrie 2021, în conformitate cu standardele internaționale, punând în aplicare și recomandările misiunii UE de observare a alegerilor din 2011 și ale Organizației Statelor Americane; consideră, în acest scop, că alegerile trebuie să fie monitorizate de observatori naționali și internaționali acreditați în mod corespunzător;
7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la informațiile recente furnizate de organizațiile din Nicaragua, conform cărora autoritățile au ordonat poliției naționale să comită încălcări ale drepturilor omului, fiind sprijinite în această represiune de grupuri civile proguvernamentale și de organizații teritoriale ale partidului de guvernământ, unele dintre acestea deținând arme și fiind organizate ca grupuri paramilitare; solicită guvernului să dezarmeze aceste grupuri paramilitare și ca persoanele responsabile de încălcarea drepturilor omului și de subminarea democrației și a statului de drept să fie trase la răspundere, precum și să se revizuiască controversata lege privind amnistia, care ar putea împiedica urmărirea penală a celor responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului;
8. solicită Consiliului ca, având în vedere abuzurile și încălcările grave continue ale drepturilor omului, în cazul în care se adoptă legea propusă de reglementare a agenților străini, legea specială privind criminalitatea informatică și legea împotriva infracțiunilor motivate de ură, în care guvernul nicaraguan continuă să dea dovadă de o lipsă de voință în ceea ce privește lansarea unui dialog național pentru o reformă electorală adecvată și în cazul în care continuă represiunea societății civile și a opoziției democratice din Nicaragua, să includă rapid pe listă persoanele și entitățile care trebuie sancționate, inclusiv președintele și vicepreședintele, având o grijă deosebită să nu afecteze poporul nicaraguan; reiterează solicitarea sa urgentă de instituire a unui mecanism mondial al UE pentru drepturile omului; invită Consiliul să adopte acest mecanism printr-o decizie referitoare la interesele și obiectivele strategice ale Uniunii, în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană;
9. invită Parlamentul să trimită o delegație în Nicaragua cât mai curând, pentru a monitoriza din nou situația din țară și îndeamnă autoritățile din Nicaragua să îi permită intrarea neîngrădită în țară, precum și să îi acorde acces la toți interlocutorii și la toate structurile;
10. solicită Serviciului European de Acțiune Externă, împreună cu reprezentantul special al UE pentru drepturile omului, să continue și să intensifice sprijinul material și tehnic acordat apărătorilor drepturilor omului și mijloacelor independente de informare în masă din Nicaragua; solicită Delegației Uniunii Europene în Nicaragua și statelor membre care au misiuni diplomatice pe teren să pună în aplicare pe deplin Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului;
11. reamintește că, având în vedere Acordul de asociere dintre UE și America Centrală, Nicaragua trebuie să respecte și să consolideze principiul statului de drept, al democrației și al drepturilor omului și solicită din nou, având în vedere circumstanțele actuale, declanșarea clauzei democratice din Acordul de asociere;
12. subliniază că ar trebui menținută și consolidată asistența acordată de UE organizațiilor societății civile pentru a atenua impactul crizei provocate de COVID-19;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Central American, Grupului de la Lima, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Nicaragua.
- [1] JO C 76, 9.3.2020, p. 164.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2019)0219.
- [3] Texte adoptate, P9_TA(2019)0111.
- [4] JO L 346, 15.12.2012, p. 3.
- [5] JO L 139I, 4.5.2020, p. 1.
- [6] JO L 139I, 4.5.2020, p. 1.