PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la escaladarea tensiunilor în Varosha în urma acțiunilor ilegale ale Turciei și la necesitatea urgentă de a relua discuțiile
23.11.2020 - (2020/2844(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9‑0355/2020 (GUE/NGL)
B9‑0357/2020 (Verts/ALE)
B9‑0358/2020 (S&D)
B9‑0359/2020 (ECR)
B9‑0360/2020 (Renew)
B9‑0361/2020 (PPE)
Michael Gahler, Kris Peeters, Željana Zovko, Vangelis Meimarakis, Lefteris Christoforou, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Isabel Wiseler‑Lima, Loucas Fourlas, Antonio López‑Istúriz White, Paulo Rangel, Miriam Lexmann, Elissavet Vozemberg‑Vrionidi, Milan Zver, Adam Jarubas
în numele Grupului PPE
Kati Piri, Tonino Picula, Nacho Sánchez Amor
în numele Grupului S&D
Katalin Cseh, Chrysoula Zacharopoulou, Olivier Chastel, Nathalie Loiseau, Nicolae Ştefănuță, Hilde Vautmans
în numele Grupului Renew
Sergey Lagodinsky
în numele Grupului Verts/ALE
Assita Kanko, Eugen Jurzyca, Alexandr Vondra, Valdemar Tomaševski
în numele Grupului ECR
Giorgos Georgiou
în numele Grupului GUE/NGL
Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la escaladarea tensiunilor în Varosha în urma acțiunilor ilegale ale Turciei și la necesitatea urgentă de a relua discuțiile
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia, în special cea din 13 martie 2019 referitoare la Raportul Comisiei din 2018 privind Turcia[1] și din 17 septembrie 2020 referitoare la pregătirea summitului special al Consiliului European axat pe escaladarea periculoasă a tensiunilor și rolul Turciei în estul Mării Mediterane[2],
– având în vedere declarația sa din 14 februarie 2012 privind retrocedarea părții din Famagusta la care accesul este interzis către locuitorii legali ai acesteia[3],
– având în vedere rapoartele Comisiei pentru petiții din 17 iulie 2008 în urma vizitei de informare în Cipru, la Famagusta, din 25-28 noiembrie 2007, și din 21 noiembrie 2018 în urma vizitei de informare în Cipru, la Famagusta, din 7-8 mai 2018, în contextul petiției nr. 733/2004, depusă de Loizos Afxentiou, în numele Mișcării Refugiaților din Famagusta,
– având în vedere rezoluțiile sale privind deliberările Comisiei pentru petiții din 23 septembrie 2008[4], 22 aprilie 2009[5] și 13 februarie 2018[6],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 privind politica de extindere a UE (COM(2020)0660) și Raportul din 2020 privind Turcia care o însoțește,
– având în vedere Cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,
– având în vedere concluziile Consiliului din 15 și 16 octombrie 2020 și concluziile anterioare relevante ale Consiliului și ale Consiliului European,
– având în vedere declarația din 13 octombrie 2020 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la evoluțiile din Varosha,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele Uniunii Europene, din 6 octombrie 2020 referitoare la evoluțiile din Varosha și din 15 noiembrie 2020 referitoare la Varosha,
– având în vedere Declarația comună din 20 octombrie 2020 a VP/ÎR și a comisarului Ferreira privind procesul electoral din comunitatea cipriotă turcă,
– având în vedere principiile fundamentale ale dreptului internațional și Carta ONU, Acordul la nivel înalt din 1979 încheiat între liderii celor două comunități și rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) referitoare la Cipru, inclusiv rezoluțiile 550 (1984), 789 (1992) și 2537 (2020),
– având în vedere declarațiile președintelui CSONU din 9 octombrie 2019 și 9 octombrie 2020 privind situația din Cipru,
– având în vedere declarația Secretarului General al ONU în urma întâlnirii sale din noiembrie 2019 de la Berlin cu cei doi lideri,
– având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Turcia este o țară candidată și un partener-cheie al UE; întrucât, în calitate de țară candidată, din partea Turciei se așteaptă respectarea celor mai înalte standarde ale democrației, ale drepturilor omului și ale statului de drept, inclusiv respectarea convențiilor internaționale;
B. întrucât Turcia este un aliat în cadrul NATO și ar trebui să i se reamintească că are responsabilitatea de a juca un rol constructiv în dezamorsarea tensiunilor;
C. întrucât Turcia a reacționat la lovitura de stat eșuată din 1974, susținută de junta aflată la conducere în Grecia, invadând Ciprul cu forțele sale militare și întrucât orașul Famagusta a fost și el invadat în august 1974, fiind ocupat ilegal de atunci;
D. întrucât atunci s-a interzis accesul la o parte din Famagusta, care rămâne nelocuită, sub controlul direct al armatei turce;
E. întrucât ONU consideră că responsabilitatea pentru statu-quoul din Varosha îi revine Turciei, căreia îi revine, prin urmare, și responsabilitatea pentru orice efort de modificare a statutului său contrar Acordului la nivel înalt din 1979 și rezoluțiilor 550 (1984) și 789 (1992) ale CSONU;
F. întrucât Rezoluția 550 (1984) a CSONU „consideră că orice încercare de a popula orice parte a cartierului Varosha de către alte persoane decât locuitorii săi este inadmisibilă și solicită transferul acestei zone în administrarea Organizației Națiunilor Unite” și întrucât Rezoluția 789 (1992) a CSONU insistă, în vederea punerii în aplicare a Rezoluției 550 (1984), ca măsură de consolidare a încrederii, ca Varosha să fie retrocedată locuitorilor săi de drept, „sub controlul forței Organizației Națiunilor Unite de menținere a păcii din Cipru”;
G. întrucât retrocedarea părții din Famagusta la care accesul este interzis către locuitorii legali ai acesteia ar facilita eforturile de soluționare globală a problemei Ciprului;
H. întrucât la 8 octombrie 2020, în urma anunțului făcut la Ankara la 6 octombrie 2020, o parte din Varosha a fost declarată parțial „deschisă”, cu cooperarea actualului lider al ciprioților turci, Ersin Tatar, încălcând acordurile anterioare și rezoluțiile relevante ale CSONU;
I. întrucât la începutul lunii septembrie 2019 ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a vizitat Varosha și a anunțat „deschiderea” unui „consulat general” al Turciei în regiunea Varosha și întrucât la începutul lunii februarie 2020 vicepreședintele Turciei, Fuat Oktay, a vizitat Varosha pentru a organiza un „summit” privind „aspectele juridice, politice și economice ale redeschiderii orașului abandonat Varosha”;
J. întrucât Turcia a declarat că va demara unilateral diferite proiecte în Varosha, amenințând cu pregătirea zonei pentru colonizare ilegală;
K. întrucât comunitatea cipriotă turcă are din 18 octombrie 2020 un nou lider, Ersin Tatar; întrucât fostul lider al comunității cipriote turce, Mustafa Akıncı, a jucat un rol important, pozitiv și istoric în promovarea păcii și a dialogului dintre cele două comunități ale insulei;
L. întrucât la 10 noiembrie 2020 mii de ciprioți turci au protestat în număr record în nordul Ciprului împotriva ingerinței Turciei în Cipru, inclusiv în Varosha, cerând libertate, democrație și respectarea drepturilor ciprioților din Varosha; întrucât la protest au participat principalii lideri ai opoziției, inclusiv fostul lider al comunității cipriote turce Mustafa Akıncı;
M. întrucât vizita la 15 noiembrie 2020 a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în zona ocupată a Ciprului pentru „a participa la un picnic” la Varosha a fost un act provocator, care a generat reacții extreme în rândul ciprioților turci;
N. întrucât la toate negocierile anterioare, inclusiv la ultima conferință privind Ciprul de la Crans-Montana din 2017, Varosha a fost inclusă printre zonele care urmează să se întoarcă sub administrația cipriotă greacă în urma soluționării globale a problemei cipriote pe baza convenită a unei federații formate din două comunități și din două zone;
P. întrucât actualul lider cipriot turc, Ersin Tatar, se opune soluționării globale a problemei Ciprului pe baza unei federații formate din două comunități și din două zone, conform parametrilor ONU, și întrucât la 15 noiembrie 2020 președintele Erdoğan a făcut apel la discuții cu scopul de a crea „două state separate” în Cipru;
Q. întrucât Turcia își continuă acțiunile militare ilegale și unilaterale în estul Mediteranei, care încalcă suveranitatea Greciei și Ciprului, state membre ale UE; întrucât angajamentul direct al Turciei în sprijinul Azerbaidjanului, în contextul conflictului din Nagorno-Karabah, depășește interesele sale geoeconomice și reflectă o agendă geopolitică mai ambițioasă, la fel și acțiunile Turciei în Libia și Siria, și întrucât constată cu îngrijorare că distanțarea continuă și crescândă a Turciei de valorile și standardele europene a adus relațiile UE-Turcia la un nivel minim istoric,
1. condamnă activitățile ilegale ale Turciei în Varosha, în special „deschiderea” sa parțială; subliniază că crearea unui nou fapt împlinit subminează încrederea reciprocă și perspectivele unei soluții globale la problema cipriotă, deoarece modifică în sens negativ situația de pe teren, adâncește divizarea insulei și consolidează împărțirea definitivă a Ciprului; avertizează în legătură cu orice modificare a statu-quoului din Varosha care încalcă rezoluțiile sus-menționate ale CSONU;
2. îndeamnă guvernul Turciei să revină asupra acestei decizii și să evite orice acțiune unilaterală care ar putea genera tensiuni suplimentare pe insulă, în conformitate cu apelul recent lansat de Consiliul de Securitate al ONU; invită Turcia să își retragă trupele din Cipru, să retrocedeze cartierul Varosha locuitorilor săi legitimi în cadrul administrației temporare a ONU, în conformitate cu Rezoluția nr. 550 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU și să se abțină de la orice acțiune care afectează echilibrul demografic de pe insulă printr-o politică de colonizare ilegală; subliniază necesitatea punerii în aplicare a acquis-ului UE pe întreaga insulă, în urma soluționării problemei cipriote;
3. este ferm convins că la o soluționare durabilă a conflictului se poate ajunge doar prin dialog, diplomație și negocieri într-un spirit de bună-credință și în conformitate cu dreptul internațional și își reafirmă convingerea că o soluție durabilă a problemei cipriote ar aduce beneficii tuturor țărilor din regiune, în primul rând Ciprului, Greciei și Turciei; invită Consiliul European să își păstreze poziția unitară față de acțiunile unilaterale și ilegale ale Turciei, luând în calcul totodată posibilitatea impunerii de sancțiuni cu țintă precisă; reamintește că sancțiunile suplimentare pot fi evitate doar prin dialog, cooperare sinceră și progrese concrete pe teren;
4. subliniază apelul Secretarului General al ONU la reluarea negocierilor din punctul în care acestea s-au oprit la Crans-Montana în 2017 și accentuează faptul că acestea ar trebui reluate pe baza declarației comune a celor doi lideri din 11 februarie 2014, a cadrului în șase puncte al Secretarului General al ONU din 30 iunie 2017 și a convergenței obținute la finalul conferinței; regretă că cele mai înalte autorități turce și-au dat girul soluției bazate pe existența a două state și îndeamnă Turcia să se angajeze concret în favoarea apelului Secretarului General al ONU;
5. își reafirmă sprijinul pentru o soluție echitabilă, globală și viabilă, bazată pe o federație formată din două comunități și două zone cu o singură personalitate juridică internațională, o suveranitate unică și o singură cetățenie, cu cele două comunități în situație de egalitate politică, așa cum se prevede în rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în conformitate cu dreptul internațional și cu acquis-ul UE și respectând principiile care stau la baza Uniunii;
6. își exprimă îngrijorarea că „deschiderea” ilegală a cartierului Varosha urmărește modificarea statutului proprietății din zonă, subminând astfel perspectivele de retrocedare a cartierului Varosha, așa cum se prevede în rezoluțiile relevante ale CSONU sau în cadrul unei soluționări globale a problemei cipriote; îndeamnă Turcia să se abțină de la a stabili în Varosha alte persoane decât locuitorii săi legitimi și de la a-i invita pe aceștia să se întoarcă la casele lor în condiții de ocupație militară;
7. subliniază că discuțiile directe sub auspiciile ONU pe baza convenită rămân singura opțiune pentru găsirea unei soluții care să reunifice insula și populația acesteia, conducând, printre altele, la normalizarea relațiilor dintre Cipru și Turcia, la îmbunătățirea perspectivelor de delimitare a zonei economice exclusive dintre Cipru și Turcia și la consolidarea relațiilor UE-Turcia; îndeamnă ca negocierile privind reunificarea Ciprului sub auspiciile Secretarului General al ONU să fie relansate pe baza convenită cât mai curând posibil;
8. susține atât comunitatea cipriotă turcă, cât și pe cea greacă în eforturile lor de pace și stabilitate și invită Comisia să pună în aplicare cu promptitudine cel de al doilea program anual de acțiune pentru sprijinirea comunității cipriote turce, îndreptat către sprijinirea proiectelor care promovează reconcilierea și îmbunătățesc infrastructura, protecția mediului și dezvoltarea economică; solicită mai ales continuarea și creșterea sprijinului acordat societății civile, atât în comunitatea cipriotă turcă, cât și în cea greacă, atât prin intermediul programului de ajutor al UE, cât și la nivel structural, ca parte a noului cadru financiar multianual, în special prin programul „Drepturi și valori”;
9. solicită UE și statelor sale membre să joace un rol mai activ în ducerea la bun sfârșit a negocierilor sub auspiciile ONU, inclusiv prin numirea unui reprezentant la misiunea de bune oficii a ONU, și să își coordoneze eforturile cu Parlamentul European pentru a convinge Turcia să își oprească activitățile ilegale din Varosha;
10. își exprimă regretul în legătură cu declarațiile președintelui turc din timpul vizitei sale la Varosha din 15 noiembrie 2020, care a dezvăluit flagrant planurile Ankarei de colonizare ilegală a orașului închis și sprijinul său ferm pentru separarea definitivă a Ciprului;
11. face apel la Turcia să se abțină de la orice activitate unilaterală, cum ar fi forajele de explorare ilegale, care încalcă și mai mult suveranitatea și drepturile suverane ale Republicii Cipru, amenință să creeze noi fapte împlinite încălcând dreptul mării, subminează reluarea de negocieri substanțiale și perspectivele unei soluții globale pe baza convenită și nu favorizează relații de bună vecinătate în regiune;
12. invită misiunea ONU în Cipru să își intensifice eforturile de monitorizare a evoluțiilor din Varosha;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Turciei.
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2019)0200.
- [2] Texte adoptate, P9_TA(2020)0230.
- [3] JO C 249 E, 30.8.2013, p. 1.
- [4] JO C 8 E, 14.1.2010, p. 41.
- [5] JO C 184 E, 8.7.2010, p. 12.
- [6] Texte adoptate, P8_TA(2019)0114.