PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la munca forțată și situația uigurilor din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang
16.12.2020 - (2020/2913(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9-0432/2020 (Verts/ALE)
B9-0433/2020 (S&D)
B9-0434/2020 (ECR)
B9-0435/2020 (Renew)
B9-0436/2020 (PPE)
Michael Gahler, Miriam Lexmann, Isabel Wiseler-Lima, David McAllister, Radosław Sikorski, Paulo Rangel, Andrzej Halicki, Peter van Dalen, Tomáš Zdechovský, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Vladimír Bilčík, Inese Vaidere, David Lega, Christian Sagartz, Krzysztof Hetman, Romana Tomc, Magdalena Adamowicz, Ivan Štefanec, Benoît Lutgen, Janina Ochojska, Eva Maydell, Luděk Niedermayer, Jiří Pospíšil, Stanislav Polčák, Stelios Kympouropoulos, Michaela Šojdrová, Peter Pollák, Loránt Vincze
în numele Grupului PPE
Kati Piri
în numele Grupului S&D
Engin Eroglu, Malik Azmani, Petras Auštrevičius, Izaskun Bilbao Barandica, Olivier Chastel, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Svenja Hahn, Karin Karlsbro, Moritz Körner, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Ramona Strugariu, Hilde Vautmans, Marie-Pierre Vedrenne
în numele Grupului Renew
Reinhard Bütikofer, Hannah Neumann
în numele Grupului Verts/ALE
Ryszard Antoni Legutko, Anna Fotyga, Adam Bielan, Assita Kanko, Elżbieta Kruk, Elżbieta Rafalska, Bert-Jan Ruissen, Bogdan Rzońca, Hermann Tertsch, Valdemar Tomaševski, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Jadwiga Wiśniewska
în numele Grupului ECR
Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la munca forțată și situația uigurilor din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile și rapoartele sale anterioare referitoare la situația din China, în special cea din 19 decembrie 2019 referitoare la situația uigurilor din China („China Cables”)[1], cea din 18 aprilie 2019 referitoare la China, în special situația minorităților etnice și religioase[2], cea din 4 octombrie 2018 referitoare la detenția arbitrară în masă a uigurilor și kazahilor în regiunea autonomă uigură Xinjiang[3], cea din 12 septembrie 2018 referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China[4], cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și la Ilham Tohti[5], cea din 10 martie 2011 referitoare la situația și patrimoniul cultural din Kașgar (regiunea autonomă uigură Xinjiang din China)[6], precum și cea din 26 noiembrie 2009 referitoare la China: drepturile minorităților și aplicarea pedepsei cu moartea[7],
– având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la analiza politicii comerciale a UE[8],
– având în vedere acordarea Premiului Saharov pe 2019 lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pașnic pentru drepturile minorității uigure din China,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2020/1998 al Consiliului[9] și Decizia (PESC) 2020/1999 a Consiliului din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului[10],
– având în vedere observațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, în urma Consiliului Afaceri Externe din 7 decembrie 2020,
– având în vedere concluziile Consiliului din 1 decembrie 2020 privind drepturile omului și munca decentă în lanțurile de aprovizionare globale,
– având în vedere observațiile Președintelui Consiliului, Charles Michel, în urma reuniunii liderilor UE-China din 14 septembrie 2020,
– având în vedere declarația comună a Președintelui Michel și a Președintei von der Leyen privind apărarea intereselor și valorilor UE într-un parteneriat complex și vital în urma celui de al 22-lea summit UE-China, care a avut loc la 22 iunie 2020,
– având în vedere solicitarea experților ONU din 26 iunie 2020 privind adoptarea unor măsuri decisive pentru protejarea libertăților fundamentale în China,
– având în vedere declarația comună a celui de-al 21-lea summit UE-China din 9 aprilie 2019,
– având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 a Comisiei și a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),
– având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății religioase sau de convingere, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 24 iunie 2013,
– având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 26 octombrie 2018 privind situația din Xinjiang,
– având în vedere comunicarea comună din 12 martie 2019 a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „UE-China – O perspectivă strategică” (JOIN(2019)0005),
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede că „nimeni nu poate fi ținut în sclavie sau în servitute” și că „nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forțată sau obligatorie”,
– având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația din 25 iunie 2012, care plasează protecția și promovarea drepturilor omului în centrul tuturor politicilor UE,
– având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura și alte tratamente crude, libertatea de exprimare online și offline și apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere articolul 36 din Constituția Republicii Populare Chineze, care le garantează tuturor cetățenilor dreptul la libertatea credinței religioase, precum și articolul 4, care consacră drepturile minorităților etnice,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, semnat de China în 1998, dar neratificat încă de aceasta,
– având în vedere Protocolul din 2014 la Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind munca forțată din 1930, care nu a fost semnat de China,
– având în vedere Principiile directoare ale ONU din 2011 privind afacerile și drepturile omului,
– având în vedere rapoartele Institutului Australian pentru Politici Strategice (ASPI) intitulate „Uyghurs for sale – «Re-education», forced labour and surveillance beyond Xinjiang” (Uiguri de vânzare – „Reeducare”, muncă forțată și supraveghere în afara Xinjiang) și „Cultural erasure – Tracing the destruction of Uyghur and Islamic spaces in Xinjiang” (Eradicarea culturală – Urmărirea distrugerii uigurilor și a spațiilor islamice în Xinjiang), publicate în 2020, precum și proiectul său privind datele referitoare la Xinjiang,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept ar trebui să rămână în centrul relației îndelungate dintre UE și China, în concordanță cu angajamentul UE de a promova aceste valori în acțiunea sa externă și cu interesul exprimat de China de a adera la ele în propria politică de cooperare pentru dezvoltare și internațională;
B. întrucât situația din Xinjiang, unde trăiesc peste 10 milioane de uiguri musulmani și kazahi, s-a deteriorat rapid, în special de la lansarea campaniei guvernului chinez „Să dăm o lovitură dură terorismului” în 2014, și întrucât uigurii și alte minorități etnice predominant musulmane din regiunea autonomă uigură Xinjiang au fost supuși detenției arbitrare, torturii, unor restricții flagrante asupra practicii religioase și a culturii, precum și unui sistem digital de supraveghere atât de intruziv încât fiecare aspect a vieții zilnice este monitorizat – prin camere de recunoaștere facială, scanarea telefoanelor mobile, colectarea, agregarea și prelucrarea ilegală pe scară largă a datelor personale, precum și printr-o prezență amplă și intruzivă a forțelor de poliție; întrucât s-a înregistrat o consolidare generală a regimului chinez și o înăsprire a tratamentului aplicat minorităților, în special uigurilor, tibetanilor și mongolilor, cu scopul de a-i asimila prin impunerea stilului de viață al populației chineze majoritare și a ideologiei comuniste; întrucât platformele polițienești predictive, cum ar fi Platforma integrată pentru operațiuni comune, au fost utilizate pe scară largă de către poliție pentru a urmări persoanele suspecte pe baza comportamentului zilnic, legal și nonviolent;
C. întrucât, potrivit unor rapoarte credibile, peste un milion de persoane sunt sau au fost deținute în așa-numitele centre de „reeducare politică”, în cea mai mare încarcerare în masă a unei populații minoritare etnice din lume din momentul de față; întrucât sistemul de tabere de detenție din regiunea autonomă uigură Xinjiang se extinde, presupunându-se că peste 380 de centre de detenție au fost construite sau extinse din 2017 și cel puțin 61 de locuri de detenție au fost construite sau extinse între iulie 2019 și iulie 2020;
D. întrucât suferința uigurilor se extinde și asupra tinerei generații; întrucât, potrivit relatărilor, copii mici au fost internați în orfelinate de stat chiar dacă numai unul dintre părinți a fost reținut în taberele de detenție; întrucât, potrivit rezultatelor cercetărilor, până la sfârșitul anului 2019, peste 880 000 de copii uiguri fuseseră plasați în centre de primire; întrucât studii credibile arată că autoritățile chineze au pus în aplicare un program oficial de măsuri specifice de prevenire a nașterilor împotriva femeilor uigure în efortul de a reduce rata natalității uigure; întrucât, ca parte a acestui sistem, autoritățile chineze supun în mod sistematic femeile uigure aflate la vârsta maternității la avorturi forțate, injecții intrauterine și sterilizare, 80 % din toate plasamentele noi de dispozitive intrauterine din China în 2018 fiind efectuate în regiunea uigură, în ciuda faptului că aceasta reprezintă doar 1,8 % din populația Chinei; întrucât astfel de măsuri de prevenire a nașterilor în rândul populației uigure ar putea îndeplini criteriile pentru a fi considerate printre cele mai grave crime împotriva umanității;
E. întrucât, în august 2018, Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale a luat la întrebări Guvernul Republicii Populare Chineze în legătură cu abuzurile din Xinjiang, inclusiv înființarea de lagăre de detenție arbitrară în masă; întrucât, în septembrie 2018, în primul său discurs în noua funcție, Înalta Comisară a ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a luat act de „acuzațiile profund îngrijorătoare privind detenția arbitrară pe scară largă a unor persoane de etnie uigură și a membrilor altor comunități musulmane, în așa-numitele tabere de reeducare din întreaga regiune Xinjiang”;
F. întrucât noile reglementări din China privind chestiunile religioase, care au intrat în vigoare la 1 februarie 2018, sunt mai restrictive față de grupurile și activitățile religioase și le constrâng să adere mai îndeaproape la linia partidului; întrucât libertatea religioasă și de conștiință a atins un nou punct minim de la începutul reformelor economice și deschiderea Chinei la sfârșitul anilor 1970; întrucât China găzduiește una dintre cele mai mari populații de prizonieri pe motive de religie; întrucât relatări credibile au dezvăluit distrugerea deliberată și sistematică a moscheilor, a bisericilor și a altor lăcașuri de cult, în special din 2017, reducând numărul acestora la cel mai scăzut nivel de la revoluția culturală;
G. întrucât China nu a ratificat încă patru dintre cele opt convenții fundamentale ale OIM, și anume Convenția nr. 87 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, Convenția nr. 98 privind dreptul de organizare și negociere colectivă, Convenția nr. 29 privind munca forțată și Convenția nr. 105 privind abolirea muncii forțate; întrucât China a ratificat Convenția nr. 111 privind discriminarea (încadrare în muncă și ocuparea forței de muncă) și Convenția nr. 100 privind egalitatea de remunerare; întrucât acordurile OMC permit adoptarea de măsuri comerciale referitoare la produsele muncii din închisori;
H. întrucât, în paralel cu campania „Să dăm o lovitură dură terorismului”, programele de transfer de forță de muncă au luat amploare din 2014, ceea ce sugerează că acestea au devenit o prioritate politică pentru guvernul chinez ca instrument de reducere a sărăciei în Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang; întrucât există mai multe rapoarte credibile privind munca forțată a uigurilor în lanțurile de producție din sectoarele confecțiilor, tehnologiei și autovehiculelor, inclusiv raportul din martie 2020 al ASPI, care a identificat 27 de fabrici din nouă provincii chineze care utilizează forța de muncă a cel puțin 80 000 de uiguri transferați din Xinjiang între 2017 și 2019; întrucât aceste fabrici aprovizionează cel puțin 82 de mărci mondiale, inclusiv cele deținute de numeroase companii multinaționale europene;
I. întrucât China este unul dintre cei mai mari producători de bumbac din lume, Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang asigurând peste 20 % din producția mondială de bumbac; întrucât China este cel mai mare producător și exportator de fire și cel mai mare producător și exportator de textile și îmbrăcăminte; întrucât guvernul chinez intenționează să dubleze capacitatea de producție în regiunea uigură până în 2025, îmbrăcămintea și textilele constituind un element-cheie al acestui plan; întrucât, numai în 2018, trei regiuni uigure au mobilizat cel puțin 570 000 de persoane în activități de culegere a bumbacului prin intermediul sistemului coercitiv de formare și transfer al forței de muncă impus de guvern; întrucât transferul total de forță de muncă provenită din rândul minorităților etnice din Xinjiang către activități de recoltare a bumbacului depășește probabil această cifră cu câteva sute de mii, făcând din munca forțată o caracteristică intrinsecă și generalizată a recoltării bumbacului în Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang; întrucât 84 % din bumbacul chinezesc provine din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang, ceea ce înseamnă că firele, textilele și articolele de îmbrăcăminte fabricate din bumbac chinezesc sunt expuse unui risc extraordinar de ridicat de a fi fost produse cu ajutorul muncii forțate și al muncii din penitenciare, indiferent dacă au fost fabricate în China sau oriunde altundeva în lume;
J. întrucât s-a raportat că peste 80 de mărci internaționale profită direct sau indirect de pe urma muncii forțate a uigurilor în lanțurile lor de aprovizionare; întrucât contextul actual al opresiunii împiedică efectuarea unor anchete și audituri independente în regiunea uigură;
K. întrucât întreprinderile nu dispun de mijloace fiabile pentru a verifica dacă toate locurile de muncă din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang nu sunt afectate de munca forțată sau pentru a preveni utilizarea muncii forțate în aceste locuri de muncă, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și cu standardele privind obligația de diligență în domeniul drepturilor omului;
L. întrucât, în conformitate cu legislația actuală a UE (fie la nivelul UE, fie la nivel național), întreprinderile nu au responsabilitatea juridică de a lua măsuri pentru a nu contribui ele însele la încălcări ale drepturilor omului în lanțurile lor de aprovizionare; întrucât Directiva UE privind prezentarea de informații nefinanciare impune firmelor o obligație de raportare, dar nu le impune să ia măsuri pentru a preveni prejudiciile din lanțurile lor de aprovizionare și nici nu permite să fie trase la răspundere;
M. întrucât, cu ocazia audierii sale în cadrul Comisiei pentru comerț internațional, vicepreședintele executiv Dombrovskis a indicat că lupta împotriva muncii forțate este o prioritate pentru UE și că, tot în cadrul Acordului cuprinzător UE-China privind investițiile, investițiile UE vor trebui să respecte convențiile OIM relevante privind munca forțată;
N. întrucât Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European lucrează în prezent la o inițiativă privind „obligația de diligență și răspunderea companiilor”; întrucât, la 1 decembrie 2020, Consiliul a publicat concluziile sale privind drepturile omului și munca decentă în lanțurile de aprovizionare globale, în care Comisia este invitată să prezinte o propunere de cadru juridic al UE privind guvernanța corporativă sustenabilă, care să includă obligațiile de diligență corporativă transsectoriale de-a lungul lanțurilor de aprovizionare globale; întrucât Comisia a anunțat că va prezenta o propunere legislativă privind „guvernanța corporativă sustenabilă”, în al doilea trimestru al anului 2021, în care va aborda obligația de diligență în materie de drepturi ale omului în cadrul lanțurilor valorice;
O. întrucât Consiliul a adoptat o decizie și un regulament de instituire a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, care permite UE să impună măsuri restrictive persoanelor, entităților și organismelor vizate, inclusiv actori statali și nestatali, responsabili, implicați sau asociați cu încălcări grave ale drepturilor omului și cu abuzuri comise peste tot în lume, inclusiv sclavie;
P. întrucât Congresul SUA a adoptat în 2019 Legea privind politica în domeniul drepturilor omului care îi vizează pe uiguri („Uyghur Human Rights Policy Act”); întrucât, la 22 septembrie 2020, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat Legea privind prevenirea muncii forțate a uigurilor („Uyghur Forced Labor Prevention Act”), care impune diverse restricții referitoare la Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang, inclusiv interzicerea anumitor importuri din Xinjiang și impunerea de sancțiuni persoanelor și entităților responsabile de încălcări ale drepturilor omului în această regiune;
Q. întrucât China a înregistrat progrese în domeniul economic și social, dar eșuează în mod regretabil în a garanta standardele internaționale de bază în materie de drepturi ale omului și libertăți fundamentale;
R. întrucât, în Cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE s-a angajat să depună noi eforturi pentru a promova drepturile omului, democrația și statul de drept în toate domeniile acțiunilor sale externe și să pună drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici,
1. condamnă ferm sistemul de muncă forțată susținut de guvern, în special exploatarea uigurilor, a etnicilor kazahi și kârgâzi și a altor grupuri minoritare musulmane, în fabrici atât din interiorul, cât și din afara taberelor de detenție din Xinjiang, transferul lucrătorilor care prestează muncă forțată către alte diviziuni administrative chineze, precum și faptul că mărci și companii europene bine-cunoscute au beneficiat de pe urma utilizării muncii forțate; invită actorii relevanți din sectorul privat să își evalueze angajamentele în Xinjiang, să exercite responsabilitatea corporativă care le revine, să efectueze audituri independente privind respectarea drepturilor omului pe tot parcursul lanțurilor lor de aprovizionare și să pună capăt relațiilor de afaceri în cazul în care se constată că acestea încalcă drepturile omului sau dacă este imposibil să se stabilească dacă există încălcări, directe sau indirecte, prin activitatea unuia dintre furnizorii lor sau prin relațiile de afaceri din lanțul lor valoric din China;
2. este profund îngrijorat de regimul tot mai opresiv cu care se confruntă multe minorități religioase și etnice, în special uigurii și kazahii, care le încalcă demnitatea umană și dreptul la libertatea de exprimare culturală și de credință religioasă, la libertatea de exprimare și dreptul la întrunire și asociere pașnică; deplânge înrăutățirea situației drepturilor omului în China continentală și în Hong Kong și solicită autorităților chineze să respecte libertățile fundamentale;
3. regretă profund persecuțiile continue și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, care echivalează cu crime împotriva umanității; îndeamnă guvernul chinez să pună capăt imediat practicii de detenție arbitrară în lipsa acuzațiilor, a unui proces sau a condamnării pentru infracțiuni penale a membrilor minorității uigure și ai altor minorități musulmane, să închidă toate lagărele și centrele de detenție și să elibereze imediat și necondiționat persoanele reținute; invită autoritățile chineze să înceteze programele de muncă forțată și sterilizare în masă sprijinite de guvern; invită autoritățile chineze din Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang să comunice informații cu privire la locul în care se află persoanele deținute și la starea de sănătate a acestora și să le elibereze imediat, dacă nu există dovezi ale unei activități infracționale efective;
4. condamnă ferm utilizarea pe scară largă a tehnologiilor de supraveghere digitală pentru a monitoriza și controla populația din Xinjiang, precum și testările, despre care s-a raportat recent, ale software-ului de recunoaștere facială care ar putea trimite „alarme despre uiguri” autorităților guvernamentale, atunci când sistemele de camere ale acestui soft identifică membri ai minorității uigure; regretă faptul că China nu își respectă angajamentele asumate odată cu aderarea la principiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind inteligența artificială centrată pe factorul uman și odată ce a subscris la declarația G20 din iunie 2019 și invită Comisia și statele membre să continue să ceară Chinei să își respecte angajamentele luate în această privință;
5. invită autoritățile chineze să permită accesul liber, semnificativ și neîngrădit în provincia Xinjiang și accesul nerestricționat în taberele de detenție pentru jurnaliști și observatori internaționali, inclusiv pentru oficiali ai UE, în urma invitației adresate de președintele Xi Jinping, la Summitul UE-China din 14 septembrie 2020, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului și titularilor de mandate pentru procedurile speciale ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului; cere UE și statelor membre să insiste în continuare pentru înființarea unei misiuni de anchetă a ONU în Xinjiang și pentru numirea unui trimis special;
6. cere Chinei să permită efectuarea unei misiuni a Parlamentului European în Xinjiang, cu condiția ca acesteia să i se acorde acces liber și nerestricționat, garantându-se, în același timp, confidențialitatea și siguranța pentru populația locală;
7. condamnă ferm campania masivă pe care se pare că o desfășoară Partidul Comunist Chinez de a reduce rata natalității în rândul uigurilor din Xinjiang și invită autoritățile chineze să pună capăt imediat oricăror măsuri menite să scadă natalitatea în rândul populației uigure, inclusiv sterilizări forțate, avorturi sau sancțiuni pentru încălcarea măsurilor de planificare familială;
8. îndeamnă guvernul chinez să ratifice și să pună în aplicare Convenția nr. 29 a OIM privind munca forțată, Convenția nr. 105 a OIM privind abolirea muncii forțate, Convenția nr. 87 a OIM privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical și Convenția nr. 98 a OIM privind dreptul de organizare și negociere colectivă; îndeamnă China să ratifice Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;
9. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările legate de hărțuirea uigurilor în străinătate de către autoritățile chineze, cu scopul de a-i obliga să acționeze ca informatori împotriva altor uiguri, să revină în Xinjiang sau să păstreze tăcerea în legătură cu situația de acolo, uneori prin reținerea membrilor familiilor acestora; invită Comisia și toate statele membre ale UE să investigheze de urgență aceste informații, să asigure protecția membrilor diasporei Xinjiang și să accelereze prelucrarea cererilor de azil din partea uigurilor și a altor musulmani turcici; salută decizia luată de Germania și Suedia de a suspenda returnarea în China a tuturor etnicilor uiguri, kazahi sau a altor musulmani turcici, având în vedere riscul de detenție arbitrară, tortură sau alte rele tratamente;
10. invită Comisia și statele membre să inițieze un dialog cu statele în care uigurii sunt expuși riscului de deportare în China, pentru a preveni astfel de acțiuni; invită membrii Consiliului să își suspende tratatele de extrădare cu Republica Populară Chineză, pentru a împiedica extrădarea uigurilor, a cetățenilor Hong Kong-ului, a tibetanilor sau a dizidenților chinezi din Europa pentru a fi judecați politic în Republica Populară Chineză;
11. invită UE să depună eforturi proactive pentru realizarea unei anchete independente de către ONU privind China, pentru ca cei responsabili de crimele comise să fie trași la răspundere;
12. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la măsurile luate de statul chinez pentru a asigura „supravegherea amplă” a provinciei Xinjiang, prin instalarea de dispozitive de supraveghere electronică Skynet în principalele zone urbane și dispozitive de urmărire prin GPS în toate autovehiculele, utilizarea scanerelor de recunoaștere facială la punctele de control și în stațiile de tren și în benzinării, utilizând software-uri bazate pe sisteme de camere și inteligență artificială, menite să îi identifice pe uiguri și alți membri ai grupurilor etnice minoritare, precum și campania de colectare de sânge desfășurată de poliția din Xinjiang pentru a extinde baza de date ADN din China; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la ultimele dezvăluiri privind o listă care conține informații detaliate referitoare la peste 2 000 de uiguri deținuți în prefectura Aksu în perioada 2016-2018; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la exportul de astfel de tehnologii din China către regimuri autoritare din întreaga lume; solicită UE și statelor membre să monitorizeze achiziționarea și dezvoltarea acestor tehnologii, precum și activitatea furnizorilor lor, precum și să nu le acorde acces la finanțări din partea UE sau la finanțări naționale și nici la achiziții publice;
13. critică achiziționarea de camere termice de la Hikivision de către administrația Parlamentului și de către Comisie; insistă asupra introducerii unei politici de achiziții publice circumspecte, care să țină seama în mod corespunzător de preocupările legate de drepturile omului; îndeamnă administrația Parlamentului și pe Președintele său să întrerupă imediat orice relație de afaceri directă sau indirectă cu Hikivision și să îmbunătățească transparența achizițiilor Parlamentului;
14. invită autoritățile chineze să îl elibereze imediat și necondiționat pe savantul uigur și totodată laureat al Premiului Saharov 2019, Ilham Tohti, și, între timp, să se asigure că acesta are acces regulat și nerestricționat la familia lui și la avocații pe care îi alege și că nu este supus torturii sau altor rele tratamente; solicită anchetarea imediată, efectivă și imparțială a acuzațiilor de torturare a lui Ilham Tohti și aducerea celor responsabili în fața justiției;
15. salută includerea în programul de lucru al Comisiei pentru 2021 a unei inițiative legislative referitoare la legislația privind obligația de diligență în materie de drepturi ale omului în cadrul lanțului de aprovizionare; invită Comisia să adopte propuneri legislative relevante, cel târziu în al doilea trimestru al anului 2021 și conform planificării, cuprinzând trei propuneri distincte, dar care se consolidează reciproc, privind obligațiile directorilor și guvernanța corporativă sustenabilă, privind obligațiile de diligență în materie drepturile omului și de mediu ale companiilor și privind reforma Directivei privind raportarea nefinanciară; consideră că, pentru a aborda în mod eficace problema muncii forțate și a altor încălcări ale drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare ale companiilor, o astfel de legislație ar trebui să includă și o interdicție de a introduce bunurile respective pe piața UE; reamintește, în acest sens, poziția sa din recenta rezoluție referitoare la revizuirea politicii comerciale, în care a cerut măsuri suplimentare, cum ar fi interzicerea importului de produse fabricate prin încălcări grave ale drepturilor omului, cum ar fi munca forțată sau munca copiilor;
16. invită statele membre ca, în acord cu competențele lor și cu circumstanțele naționale, să își intensifice eforturile de punere în aplicare efectivă a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, inclusiv prin planuri naționale de acțiune noi sau actualizate, care să conțină o combinație de măsuri voluntare și obligatorii;
17. este de părere că Acordul cuprinzător privind investițiile cu China trebuie să includă angajamente adecvate de respectare a convențiilor internaționale împotriva muncii forțate; consideră, în special, că China ar trebui, prin urmare, să ratifice Convențiile 29 și 105 ale OIM;
18. salută recentul acord la care au ajuns colegiuitorii cu privire la reforma Regulamentului UE privind produsele cu dublă utilizare, din motive de securitate națională și din considerente legate de drepturile omului;
19. îndeamnă Comisia, Consiliul și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă taberele de detenție și să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang și în alte locuri, cum ar fi în Tibet; invită UE și statele sale membre să repete acest mesaj guvernului chinez cu fiecare ocazie și la cel mai înalt nivel; regretă că abordarea adoptată și instrumentele utilizate până în prezent de UE nu au condus la progrese concrete în ceea ce privește situația drepturilor omului din China, care n-a făcut decât să se deterioreze în ultimul deceniu; îndeamnă Comisia să elaboreze și să aplice o strategie globală a UE prin care să se garanteze că în China se fac progrese reale în domeniul drepturilor omului; îndeamnă autoritățile chineze să continue implementarea reformelor naționale necesare pentru ratificarea Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, care a fost semnat de China în 1998, și să pună în aplicare recomandările organismelor ONU pentru drepturile omului;
20. salută adoptarea, la 7 decembrie 2020, a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului; invită statele membre și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să evalueze rapid adoptarea de sancțiuni împotriva oficialilor chinezi și a entităților deținute de stat, cum ar fi Xinjiang Production și Construction Corporation, responsabile pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicii de detenție în masă a uigurilor și a altor musulmani turcici din Xinjiang, pentru utilizarea muncii forțate și pentru orchestrarea reprimării severe a libertății religioase, a libertății de circulație și a altor drepturi fundamentale în regiune și în alte locuri, cum ar fi în Tibet;
21. invită Consiliul și Comisia să pună în aplicare pachetul de măsuri convenit în iulie, inclusiv crearea unui „sistem de bărci de salvare” pentru persoanele oprimate din China, în urma deteriorării și mai grave a situației drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
22. își reafirmă sprijinul pentru viitorul dialog UE-SUA privind China și cere ca drepturile omului să ocupe un loc important pe agenda acestui dialog; solicită o mai bună coordonare între democrații în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor și a altor măsuri pentru a aborda încălcările drepturilor omului în China continentală și în Hong Kong, precum și provocările geopolitice reprezentate de Republica Populară Chineză;
23. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Populare Chineze.
- [1] Texte adoptate, P9_TA(2019)0110.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2019)0422.
- [3]JO C 11, 13.1.2020, p. 25.
- [4]JO C 433, 23.12.2019, p. 103.
- [5] JO C 238, 6.7.2018, p. 108.
- [6] JO C 199 E, 7.7.2012, p. 185.
- [7] JO C 285 E, 21.10.2010, p. 80.
- [8] Texte adoptate, P9_TA(2020)0337.
- [9] JO L 410I, 7.12.2020, p. 1.
- [10] JO L 410I, 7.12.2020, p. 13.