PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la Iran, în special cazul laureatei Premiului Saharov 2012, Nasrin Sotoudeh
16.12.2020 - (2020/2914(RSP))
în locul următoarelor propuneri de rezoluție:
B9-0440/2020 (Verts/ALE)
B9-0441/2020 (S&D)
B9-0443/2020 (Renew)
B9-0444/2020 (ECR)
B9-0445/2020 (PPE)
Michael Gahler, David Lega, Željana Zovko, Isabel Wiseler-Lima, Sandra Kalniete, David McAllister, Miriam Lexmann, Radosław Sikorski, Paulo Rangel, Andrzej Halicki, Tomáš Zdechovský, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Vladimír Bilčík, Inese Vaidere, Christian Sagartz, Vangelis Meimarakis, Krzysztof Hetman, Romana Tomc, Magdalena Adamowicz, Ivan Štefanec, Benoît Lutgen, Eva Maydell, Luděk Niedermayer, Jiří Pospíšil, Stanislav Polčák, Stelios Kympouropoulos, Michaela Šojdrová, Peter Pollák, Loránt Vincze, Ioan-Rareș Bogdan, Janina Ochojska
în numele Grupului PPE
Kati Piri, Jytte Guteland
în numele Grupului S&D
Hilde Vautmans, Petras Auštrevičius, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Olivier Chastel, Klemen Grošelj, Svenja Hahn, Karin Karlsbro, Moritz Körner, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Ramona Strugariu, Marie-Pierre Vedrenne
în numele Grupului Renew
Hannah Neumann, Ernest Urtasun
în numele Grupului Verts/ALE
Ryszard Antoni Legutko, Anna Fotyga, Karol Karski, Adam Bielan, Ryszard Czarnecki, Assita Kanko, Joanna Kopcińska, Elżbieta Kruk, Elżbieta Rafalska, Bogdan Rzońca, Hermann Tertsch, Valdemar Tomaševski, Witold Jan Waszczykowski, Charlie Weimers, Jadwiga Wiśniewska
în numele Grupului ECR
Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Iran, în special cazul laureatei Premiului Saharov 2012, Nasrin Sotoudeh
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran, în special cea din 13 decembrie 2018 referitoare la Iran, în special cazul lui Nasrin Sotoudeh[1], și cea din 17 septembrie 2019 referitoare la situația apărătorilor drepturilor femeilor și a deținuților cu dublă cetățenie UE-iraniană[2],
– având în vedere declarația Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) din 9 decembrie 2020 referitoare la Iran, prin care se solicită eliberarea lui Nasrin Sotoudeh,
– având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 12 decembrie 2020 privind execuția dlui Ruhollah Zam,
– având în vedere declarația OHCHR din 25 noiembrie 2020 prin care se solicită Iranului să oprească execuția lui Ahmadreza Djalali,
– având în vedere declarația de la 26 octombrie 2020 a Raportorului special al ONU pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran în care solicită de urgență asumarea răspunderii pentru reprimarea violentă a protestelor, și raportul său din 21 iulie 2020 privind situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran,
– având în vedere cel de al 5-lea dialog la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Iran din 9 decembrie 2020,
– având în vedere Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura și libertatea de exprimare,
– având în vedere decernarea în 2012 a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire lui Nasrin Sotoudeh,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Nasrin Sotoudeh, laureata Premiului Saharov 2012 pentru libertatea de gândire, este o avocată iraniană, activistă pentru drepturile omului și deținut politic care, în ultimii 15 ani, a luptat pentru drepturile femeilor, copiilor, minorităților religioase, jurnaliștilor și artiștilor, precum și ale celor care se confruntă cu pedeapsa cu moartea și, prin urmare, a fost vizată și hărțuită în mod continuu de autoritățile iraniene și a fost arestată și încarcerată de mai multe ori; întrucât acuzarea sa și acuzațiile aduse împotriva ei demonstrează gravitatea faptului că sistemul judiciar iranian incriminează activismul pentru drepturile omului;
B. întrucât Nasrin Sotoudeh a fost deținută în mod arbitrar începând cu 13 iunie 2018 pentru că reprezintă femeile care au protestat împotriva legii obligatorii privind hijabul din Iran și a fost condamnată în contumacie în martie 2019 la 33 de ani de închisoare și 148 de lovituri de bici; întrucât experții ONU au exprimat în numeroase ocazii îngrijorări serioase cu privire la faptul că detenția sa actuală este arbitrară și au solicitat eliberarea ei;
C. întrucât Nasrin Sotoudeh a fost eliberată temporar la 7 noiembrie 2020, în urma unui test pozitiv pentru COVID-19; întrucât, la 2 decembrie 2020, i s-a ordonat să se întoarcă în închisoarea Qarchak, un centru de detenție pentru femei din Teheran cunoscut pentru condițiile de detenție crude și inumane; întrucât această decizie a autorităților iraniene îi poate pune viața în pericol și îi prelungește în continuare detenția arbitrară, încălcând obligațiile Iranului în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului;
D. întrucât familia, rudele și prietenii lui Nasrin Sotoudeh, în special soțul său, Reza Khandan, sunt vizate de autoritățile iraniene, cu scopul de a-i reduce la tăcere și de a opri orice campanie de eliberare a lui Nasrin Sotoudeh;
E. întrucât arestarea lui Nasrin Sotoudeh este parte a unei represiuni intensificate împotriva apărătorilor drepturilor femeilor din Iran; întrucât apărătorii drepturilor femeilor care au desfășurat o campanie activă de consolidare a emancipării și a drepturilor femeilor au fost victime ale hărțuirii, arestărilor și detențiilor arbitrare, iar drepturile lor la un proces echitabil și la respectarea garanțiilor procedurale au fost încălcate;
F. întrucât, conform relatărilor, Ahmadreza Djalali, medic iranian și suedez și profesor universitar la Universitatea VUB din Belgia și la Universita degli Studi del Piemonte Orientale din Italia, care a fost condamnat la moarte pe baza unor acuzații false de spionaj în octombrie 2017, a fost transferat în detenție în regim de izolare în vederea executării sale, în ciuda constatărilor pe scară largă care confirmă că procesul său a fost extrem de inechitabil și că condamnarea sa s-a bazat pe o mărturisire forțată, obținută în urma torturii; întrucât el și familia sa din Suedia și Iran au primit amenințări cu moartea din partea unor funcționari iranieni; întrucât, într-o scrisoare scrisă în închisoarea politică Evin, el a scris că motivul care a stat la baza detenției sale a fost că a refuzat să spioneze pentru Iran împotriva instituțiilor europene; întrucât dr. Djalali a fost informat la 24 noiembrie 2020 că execuția sa era iminentă;
G. întrucât, la 12 decembrie 2020, jurnalistul Ruhollah Zam a fost executat prin spânzurare în urma unei hotărâri precipitate a Curții Supreme din 8 decembrie 2020 de a-i menține pedeapsa capitală pentru acuzații vagi de „propagare a corupției în lume”, care au fost susținute de mărturii forțate; întrucât dl Zam, căruia i s-a acordat azil în Franța în 2009 și care conducea un canal de succes pe Telegram, care critica autoritățile iraniene, a fost ademenit în Irak, răpit și transportat în Iran de către autoritățile iraniene; întrucât executarea sa pentru exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional al drepturilor omului;
H. întrucât Fariba Adelkhah, resortisantă a UE și cadru universitar francez, directoare de cercetare la Universitatea Sciences Po Paris, este deținută în mod arbitrar din iunie 2019 în închisoarea Evin;
I. întrucât persoanele cu dublă cetățenie UE-iraniană continuă să fie arestate, iar arestul este urmat de o perioadă îndelungată de izolare și interogatorii, fără respectarea garanțiilor procedurale, fără acces la un proces echitabil și primesc pedepse lungi cu închisoarea pe baza unor acuzații vagi sau nespecificate legate de „securitatea națională” și „spionaj”; întrucât Iranul nu recunoaște dubla cetățenie, limitând astfel accesul ambasadelor străine la persoanele cu dublă cetățenie aflate în arest în această țară;
J. întrucât instanțele iraniene nu reușesc să asigure respectarea garanțiilor procedurale și a proceselor echitabile, refuzând accesul la consiliere juridică, în special în decursul anchetei, și refuzând vizitele organizațiilor consulare, ale ONU sau ale organizațiilor umanitare; întrucât sentințele pronunțate de către sistemul judiciar iranian se bazează adesea pe acuzații vagi sau nespecificate privind securitatea națională și spionajul; întrucât nu există mecanisme independente de asumare a răspunderii în cadrul sistemului judiciar și întrucât persistă preocupări serioase cu privire la politizarea judecătorilor;
K. întrucât protestele societății civile din Iran împotriva sărăciei, inflației, corupției și autoritarismului politic au fost întâmpinate de autoritățile iraniene cu represiune severă; întrucât serviciul de informații iranian și-a intensificat represiunea împotriva lucrătorilor din societatea civilă și a apărătorilor drepturilor omului, a avocaților, a activiștilor din domeniul mediului, a apărătorilor drepturilor femeilor, a studenților, a jurnaliștilor, a profesorilor, a șoferilor de camioane și a activiștilor pașnici;
L. întrucât experții ONU în domeniul drepturilor omului au solicitat Iranului să garanteze drepturile apărătorilor drepturilor omului și ale avocaților care au fost închiși pentru susținerea publică a protestelor împotriva purtării obligatorii a hijabului în Iran și și-au reiterat profunda îngrijorare cu privire la continuarea execuțiilor delincvenților minori din Iran;
M. întrucât au existat numeroase rapoarte privind condițiile inumane și degradante din închisori și refuzul de a oferi acces adecvat la asistență medicală în timpul detenției, cu scopul de a intimida, a pedepsi sau a constrânge deținuții, încălcând regulile standard minime ale ONU privind tratamentul deținuților;
N. întrucât zeci de apărători ai drepturilor omului, jurnaliști, avocați și activiști continuă să rămână în urma gratiilor pentru activism pașnic și au fost excluși de la clemență și de la eliberarea temporară pusă în aplicare în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a reduce supraaglomerarea din închisori;
O. întrucât Raportorul special al ONU pentru situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran, în raportul său anual prezentat Adunării Generale a ONU la 21 iulie 2020, a fost consternat de utilizarea în continuare de către Iran a pedepsei cu moartea și de numeroasele execuții și a afirmat că rapoartele primite demonstrează o tendință continuă de restricționare a libertății de exprimare și de discriminare continuă împotriva minorităților și a femeilor;
P. întrucât, în același raport, Raportorul special al ONU afirmă că, în ciuda dovezilor clare că forțele de securitate iraniene au utilizat o forță excesivă și letală care a provocat moartea a peste 300 de persoane, inclusiv femei și copii, la protestele din noiembrie 2019, aproape un an mai târziu, autoritățile iraniene nu au desfășurat o anchetă în conformitate cu standardele internaționale;
Q. întrucât utilizarea pedepselor cu moartea împotriva protestatarilor a crescut, cu un tipar de așa-numite mărturisiri obținute prin tortură, după care protestatarii sunt executați fără ca avocații sau membrii familiilor lor să fie informați, așa cum s-a întâmplat în cazul cunoscutului luptător Navid Afkari, asasinat prin executare la 12 septembrie 2020 pentru acuzații pe care acesta le-a negat în totalitate; întrucât frații săi rămân în închisoare și au primit pedepse foarte lungi pentru participarea la proteste antiguvernamentale;
R. întrucât Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care solicită înființarea unei unități StratCom a SEAE dedicată Orientului Mijlociu, în special Iranului;
S. întrucât tehnologiile de supraveghere în masă sunt utilizate pentru a opri protestele online și protestele stradale, inclusiv prin cenzură online; întrucât mass-media de stat a desfășurat campanii de dezinformare împotriva protestatarilor și a apărătorilor drepturilor omului, cu implicarea unor personalități naționale de prim rang, cu scopul de a distorsiona protestele din noiembrie 2019;
1. condamnă cu fermitate detenția arbitrară, condamnarea și, recent, repunerea în închisoare a avocatei și apărătoarei drepturilor omului, Nasrin Sotoudeh, și invită autoritățile Republicii Islamice Iran să o elibereze imediat și necondiționat, în regim de urgență, și să îi permită să beneficieze de asistența medicală de care are nevoie;
2. condamnă cu fermitate execuția, la 12 decembrie 2020, a jurnalistului Ruhollah Zam, rezident în Franța, redactor al canalului Amad News de pe Telegram, și la 12 septembrie 2020, a luptătorului Navid Afkari; transmite sincere condoleanțe familiilor, prietenilor și colegilor lor; invită UE și instituțiile statelor sale membre să ofere o protecție mai eficientă resortisanților iranieni care locuiesc în UE și care sunt supuși hărțuirii și amenințărilor din partea serviciilor de informații iraniene;
3. invită Iranul să oprească imediat execuția iminentă a lui Ahmadreza Djalali, profesor iranian-suedez, să îl elibereze și să îi acorde despăgubiri, precum și să pună capăt amenințărilor la adresa familiei sale în Iran și Suedia; condamnă cu fermitate, de asemenea, tortura, detenția arbitrară și pedeapsa cu moartea a căror victimă este; ia act de faptul că, la 24 noiembrie 2020, dr. Djalali a fost informat că organele de urmărire penală au emis un ordin de executare a pedepsei și că a fost mutat în regim de izolare în secția 209 a închisorii Evin; își reiterează apelurile la intervenții urgente din partea Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a statelor membre ale UE, pentru a opri planurile de executare a lui Ahmadreza Djalali, a anula pedeapsa cu moartea și a asigura eliberarea imediată a acestuia;
4. invită toate statele membre ale UE să facă declarații publice în comun și să ia inițiative diplomatice pentru a monitoriza procesele inechitabile și a vizita închisorile în care sunt deținuți apărători ai drepturilor omului și alți prizonieri de conștiință, inclusiv resortisanți ai UE în Iran, în conformitate cu Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului;
5. invită guvernul iranian să elibereze imediat și necondiționat sutele de persoane deținute în mod arbitrar deoarece și-au exercitat în mod pașnic drepturile la libertatea de opinie și de exprimare: protestatari, jurnaliști, lucrători din mass-media, disidenți politici, artiști, scriitori și apărători ai drepturilor omului, printre care avocați, apărători ai drepturilor femeilor, activiști pentru drepturile lucrătorilor, activiști pentru drepturile minorităților, ecologiști, militanți împotriva pedepsei cu moartea și alții, inclusiv cei care cer să se afle adevărul, să se facă dreptate și să se acorde despăgubiri în urma execuțiilor extrajudiciare în masă din anii 1980; subliniază că, până la eliberarea lor, autoritățile iraniene trebuie să le garanteze integritatea fizică și psihică;
6. îndeamnă Iranul să renunțe imediat la toate acuzațiile și să ridice toate restricțiile de călătorie pentru toți cetățenii cu dublă cetățenie, europeană și iraniană, care fac obiectul detenției arbitrare și al altor măsuri restrictive, cum ar fi Fariba Adelkhah, Nahid Taghavi, Kameel Ahmady și Nazanin Zaghari-Ratcliffe; își reiterează solicitarea de eliberare imediată și necondiționată a lui Kamran Ghaderi, Massoud Mossaheb și Morad Tahbaz, care se află în prezent în detenție în închisorile iraniene, și denunță, încă o dată, practica permanentă a sistemului judiciar iranian de a pune în detenție persoane cu dublă cetățenie, europeană și iraniană, în urma unor procese inechitabile și lipsa accesului acestora la asistență consulară;
7. își exprimă îngrijorarea cu privire la agresiunea fizică și transferul forțat, la 13 decembrie 2020, al apărătoarei drepturilor omului, Golrokh Iraee, la închisoarea Evin; solicită clarificarea imediată a situației sale și își reiterează cererea de a fi pusă în libertate;
8. condamnă în termenii cei mai duri reprimarea drepturilor la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică; îndeamnă autoritățile iraniene să garanteze punerea în aplicare deplină a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care este parte, și să asigure dreptul tuturor deținuților la respectarea garanțiilor procedurale și la un proces echitabil, inclusiv dreptul de a fi reprezentați de un avocat ales de ei;
9. condamnă restricționarea sferei civice, utilizarea pedepsei cu moartea ca armă de represiune politică, amputările, flagelările și alte pedepse crude și inumane incluse în codul penal iranian, condițiile de detenție crude și inumane, mărturisirile obținute prin tortură sau maltratare și judecarea civililor în fața instanțelor revoluționare; denunță utilizarea pedepsei cu moartea ca factor de descurajare a protestelor pașnice, a activismului în favoarea drepturilor omului și a dreptului de exercitare a libertății de exprimare; invită guvernul iranian să declare un moratoriu imediat asupra tuturor execuțiilor în curs, în vederea abolirii complete a pedepsei cu moartea;
10. constată progresele înregistrate de femeile iraniene în domeniile educației, științei și cercetării, exemplificate prin faptul că majoritatea studenților din universitățile iraniene sunt femei; îndeamnă Republica Islamică Iran să elimine, în drept și în fapt, toate formele de discriminare și alte încălcări ale drepturilor omului împotriva femeilor și fetelor; își exprimă sprijinul ferm în favoarea apărătorilor drepturilor femeilor din Iran care continuă să apere drepturile omului, în ciuda dificultăților și a repercusiunilor cu care se confruntă;
11. invită autoritățile iraniene să abordeze toate formele de discriminare împotriva persoanelor care aparțin minorităților etnice și religioase, inclusiv a creștinilor și a comunității Baha’i, precum și a persoanelor LGBTI, și să elibereze imediat și necondiționat toate persoanele aflate în detenție deoarece și-au exercitat dreptul la libertatea de religie, de credință sau privind orientarea sexuală;
12. solicită instituirea unei anchete sub egida ONU asupra crimelor în temeiul dreptului internațional și a altor încălcări grave ale drepturilor omului comise în timpul protestelor din noiembrie 2019 și ianuarie 2020; îndeamnă UE și statele sale membre să adopte măsuri restrictive țintite împotriva funcționarilor responsabili de aceste abuzuri;
13. sprijină aspirațiile poporului iranian care dorește să trăiască într-o țară liberă, stabilă, incluzivă și democratică, ce își respectă angajamentele naționale și internaționale referitoare la drepturile omului și libertățile fundamentale; invită autoritățile iraniene să asigure anchetarea independentă și imparțială a tuturor deceselor care au avut loc la aceste proteste, a tuturor persoanelor suspectate de a avea răspunderea penală pentru uciderea protestatarilor, precum și a tuturor cazurilor de victime ale unor dispariții forțate și execuții extrajudiciare continue; invită, de asemenea, autoritățile iraniene să deshume rămășițele umane ale victimelor și să le înapoieze familiilor, să identifice și să urmărească penal autorii infracțiunilor și să ofere victimelor căi de atac eficiente;
14. salută adoptarea de către Consiliu a mecanismului de sancțiuni în domeniul drepturilor omului, așa-numita Lege Magnitsky, ca instrument important al UE de sancționare a celor care încalcă drepturile omului; solicită măsuri țintite împotriva funcționarilor iranieni responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului, printre care recentele execuții ale lui Ruhollah Zam și Navid Afkari și detenția arbitrară a cetățenilor străini și cu dublă cetățenie din Iran, precum și a celor implicați în abuzuri grave împotriva drepturilor omului, inclusiv judecători care au condamnat la moarte jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, disidenți politici și activiști;
15. consideră că vor fi necesare sancțiuni specifice suplimentare în cazul în care autoritățile iraniene nu îl eliberează pe dr. Djalali, așa cum solicită UE și statele sale membre;
16. invită Consiliul să abordeze încălcările drepturilor omului ca un element central al cooperării sale bilaterale cu Iranul, în conformitate cu declarația comună convenită de VP/ÎR și de ministrul iranian al afacerilor externe în aprilie 2016; invită SEAE să includă în continuare drepturile omului, în special situația apărătorilor drepturilor omului, în contextul dialogului la nivel înalt UE-Iran și solicită insistent autorităților iraniene să pună capăt tuturor actelor de intimidare și represaliilor împotriva apărătorilor drepturilor omului pentru a comunica cu funcționarii UE și ai ONU;
17. invită SEAE și statele membre ale UE să sprijine din plin laureații Premiului Saharov prin intermediul reprezentanțelor lor diplomatice și consulare și prin înființarea unui grup operativ interinstituțional intern de suport pentru laureații Premiului Saharov aflați în pericol; consideră că delegațiile UE ar trebui să intensifice sprijinul acordat laureaților aflați în situații de risc;
18. cere SEAE să își consolideze capacitățile de combatere a interferențelor și dezinformării iraniene pe teritoriul european; îndeamnă autoritățile iraniene să renunțe la cenzurarea serviciilor și conținuturilor online și să nu mai recurgă la blocarea accesului la internet, practică incompatibilă cu drepturile internaționale ale omului;
19. invită UE și statele sale membre să abordeze vulnerabilitatea deosebită a femeilor apărătoare ale drepturilor omului prin măsuri de protecție adecvate, care să le apere de riscurile specifice și de gen la care sunt expuse;
20. invită autoritățile iraniene să emită o invitație permanentă de a vizita țara către toate structurile din cadrul procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și să dea dovadă de cooperare proactivă; le îndeamnă să asigure în mod deosebit accesul în Iran al Raportorului special al ONU pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran;
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, conducătorului suprem al Republicii Islamice Iran, președintelui Republicii Islamice Iran și membrilor Majlisului iranian.
- [1] JO C 388, 13.11.2020, p. 127.
- [2] Texte adoptate, P9_TA(2019)0019.