Procedură : 2021/2643(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0227/2021

Texte depuse :

RC-B9-0227/2021

Dezbateri :

PV 28/04/2021 - 14
CRE 28/04/2021 - 14

Voturi :

PV 29/04/2021 - 10
PV 29/04/2021 - 19

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0160

<Date>{28/04/2021}28.4.2021</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9-0227/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0229/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0230/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0231/2021</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 186kWORD 53k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9-0227/2021 (PPE)

B9-0229/2021 (Verts/ALE)

B9-0230/2021 (Renew)

B9-0231/2021 (S&D)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la cea de a cincea aniversare a Acordului de pace din Columbia</Titre>

<DocRef>(2021/2643(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Leopoldo López Gil, Sandra Kalniete, Esteban González Pons, Michael Gahler, Željana Zovko, Isabel Wiseler-Lima, Francisco José Millán Mon, Gabriel Mato, Juan Ignacio Zoido Álvarez</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Javi López, Marek Belka, Maria-Manuel Leitão-Marques, Ibán García Del Blanco</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Izaskun Bilbao Barandica, Petras Auštrevičius, Dita Charanzová, Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Klemen Grošelj, Bernard Guetta, Moritz Körner, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Urmas Paet, Dragoș Pîslaru, María Soraya Rodríguez Ramos, Frédérique Ries, Michal Šimečka, Nicolae Ştefănuță, Dragoş Tudorache, Hilde Vautmans</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Jordi Solé</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Fabio Massimo Castaldo</Depute>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de a cincea aniversare a Acordului de pace din Columbia

(2021/2643(RSP))

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special rezoluția sa din 20 ianuarie 2016 referitoare la sprijinirea procesului de pace din Columbia[1],

 având în vedere Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte[2], semnat la Bruxelles, la 26 iulie 2012, precum și Acordul de exonerare de obligația de a deține viză dintre Uniunea Europeană și Republica Columbia[3], semnat la 2 decembrie 2015,

 având în vedere declarația de la 1 octombrie 2015 a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, privind numirea lui Eamon Gilmore în calitate de trimis special al UE pentru procesul de pace din Columbia,

 având în vedere Acordul final de încetare a conflictului armat și de construire a unei păci stabile și durabile semnat la 24 noiembrie 2016 de Guvernul Național al Columbiei și de Forțele Armate Revoluționare din Columbia – Armata Populară (FARC-EP),

 având în vedere rapoartele Secretarului General al ONU referitoare la Misiunea ONU de verificare în Columbia, în special raportul din 26 martie 2021,

 având în vedere raportul anual al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 10 februarie 2021 privind situația drepturilor omului în Columbia,

 având în vedere declarația comună din 9 februarie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Josep Borrell, și a comisarului Janez Lenarčič privind decizia Columbiei de a acorda statut de protecție temporară migranților din Venezuela, precum și declarația purtătorului de cuvânt al VP/ÎR din 26 februarie 2021 privind actele de violență împotriva apărătorilor drepturilor omului din Columbia,

 având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în noiembrie 2021 Columbia va sărbători cea de a cincea aniversare de la semnarea Acordului final de încetare a conflictului armat și de construire a unei păci stabile și durabile între Guvernul Columbiei, condus de Președintele Juan Manuel Santos, și Forțele Armate Revoluționare din Columbia – Armata Populară (FARC-EP), care a pus capăt unui conflict ce a durat peste 50 de ani și reprezintă un pas semnificativ pe calea creării unei păci stabile și durabile în această țară; întrucât Columbia și-a păstrat integritatea democratică în ciuda unor perioade îndelungate de violență excepțional de intensă;

B. întrucât Curtea Constituțională a Columbiei a estimat că va fi nevoie de cel puțin 15 ani pentru a se realiza în practică Acordul final, planul pe 10 ani aferent foii de parcurs unice și Planul actual multianual de investiții pentru pace pe o perioadă de patru ani, cu resurse de aproape 11,5 miliarde USD;

C. întrucât președintele Columbiei, Iván Duque, și președintele Partidului Comunelor (fostul partid FARC), Rodrigo Londoño, s-au întâlnit la 10 martie 2021 pentru a discuta stadiul implementării Acordului final; întrucât, în cadrul dialogului intermediat de Reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru Columbia și de șeful Misiunii ONU de verificare în Columbia, ambele părți și-au reiterat angajamentul de a respecta Acordul final și au convenit să colaboreze în vederea elaborării unei foi de parcurs pentru timpul rămas prevăzut pentru realizarea sa cuprinzătoare în practică, precum și să-și dubleze eforturile pentru a îmbunătăți reintegrarea foștilor combatanți și a întări garanțiile de securitate pentru aceștia;

D. întrucât foștii combatanți de gherilă avansează, de asemenea, în procesul lor de reintegrare în viața civilă și întrucât sistemul juridic și constituțional din Columbia adoptă reforme specifice pentru a asigura punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul acordului și construirea viitorului țării pe baza acestora;

E. întrucât în Acordul final părțile au convenit să înființeze un Tribunal Special pentru Pace (JEP), care cuprinde și crearea unui Sistem cuprinzător pentru adevăr, justiție, despăgubiri și nerepetarea trecutului, precum și acorduri privind acordarea de despăgubiri victimelor, fapt atestat în raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, din 10 februarie 2021; întrucât Columbia se confruntă cu dificultăți complexe în punerea în aplicare cuprinzătoare a Acordului final, situație exacerbată de pandemia de COVID-19 și de sosirea și primirea migranților venezueleni;

F. întrucât, la 26 ianuarie 2021, JEP din Columbia a anunțat prima sa decizie de anvergură, punând sub acuzare opt dintre liderii de vârf ai fostei FARC-EP de crime de război și de crime împotriva umanității, acesta fiind cel mai clar rezultat de până acum al justiției de tranziție din țară; întrucât JEP a confirmat, de asemenea, că au fost realizate progrese în anchetarea așa-numitor cazuri de „suspecți falși”; întrucât JEP a întreprins măsuri pentru a avansa în direcția stabilirii unui dialog permanent și fluid cu autoritățile indigene;

G. întrucât se înregistrează în continuare evoluții importante care constituie un exemplu al potențialului de transformare al Acordului de pace, care include, pentru prima dată în istorie, o abordare specifică genurilor; întrucât ar trebui să se înregistreze progrese mai consistente în programul cuprinzător de garanții pentru femeile în poziție de lideri și apărătorii drepturilor omului și în programele de sprijinire a femeilor și fetelor care sunt victime ale violențelor, inclusiv ale violurilor și răpirilor; întrucât, având în vedere interconexiunile dintre diferitele capitole din acord, este extrem de important ca abordarea bazată pe genuri să fie integrată activ în toate domeniile;

H. întrucât, în pofida faptului că tratativele de pace au avut ca rezultat reducerea semnificativă a numărului de decese și a violențelor din Columbia, deteriorarea securității în diferite regiuni ale Columbiei este considerată, în general, un obstacol în calea procesului de pace, cu o creștere îngrijorătoare a violențelor, disparițiilor forțate, răpirilor și asasinatelor liderilor sociali și indigeni, ale foștilor combatanți ai FARC și ale apărătorilor drepturilor omului, potrivit rapoartelor ONU; întrucât forțele de securitate sunt, de asemenea, supuse atacurilor și actelor de violență;

I. întrucât Misiunea de verificare a ONU a confirmat asasinarea a 73 de foști combatanți în 2020, aducând la 248 numărul de foști combatanți uciși de la semnarea Acordului de pace în 2016; întrucât Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) a primit informații cu privire la asasinarea a 120 de apărători ai drepturilor omului în ultimul an, dintre care 53 de cazuri au fost confirmate; întrucât, în plus, OHCHR a înregistrat în 2020 69 de incidente cu un număr mare de victime în rândul civililor, soldate cu moartea a 269 de civili, inclusiv 24 de copii și 19 femei; întrucât ONU susține că trebuie intensificate eforturile pentru a pune în aplicare Acordul de pace;

J. întrucât Secretarul General al ONU a stabilit drept prioritare soluționarea violențelor persistente împotriva foștilor combatanți, a comunităților afectate de conflicte, a liderilor sociali și a apărătorilor drepturilor omului, necesitatea de a consolida sustenabilitatea procesului de reintegrare, consolidarea unei prezențe integrate a statului în zonele afectate de conflicte, consolidarea dialogului constructiv între părți ca mijloc de promovare a punerii în aplicare a Acordului de pace și necesitatea de a consolida condițiile de reconciliere între părți;

K. întrucât, în 2017, guvernul columbian a inițiat negocieri oficiale de pace cu Armata de Eliberare Națională (ELN); întrucât, în ianuarie 2019, la scurt timp după ce ELN a declanșat o bombă ascunsă într-o mașină la o academie de poliție din Bogotá, care a ucis 22 de persoane, guvernul președintelui Iván Duque a pus capăt negocierilor de pace; întrucât în anumite zone continuă dinamica conflictelor cu participarea ELN, inclusiv ciocniri cu alți actori înarmați ilegali și cu forțele de securitate publică; întrucât guvernul insistă asupra faptului că posibilitatea de a relua negocierile este condiționată de încetarea acțiunilor violente ale ELN, inclusiv răpirile, recrutarea copiilor și instalarea de mine, în timp ce ELN își menține poziția potrivit căreia orice astfel de solicitare din partea guvernului trebuie abordată la masa negocierilor;

L. întrucât președintele Columbiei, Iván Duque Márquez, a luat o decizie remarcabilă și a dat dovadă de solidaritate, oferind statutul de protecție temporară și regularizând situația unui număr de circa 1 800 000 de imigranți venezueleni care locuiesc în această țară, acordându-le permise temporare de imigrație, care le vor permite să se înregistreze și să aibă un acces mai lesne la servicii de stat, precum sănătatea și educația, facilitându-le integrarea socioeconomică și făcându-i mai puțin vulnerabili; întrucât Columbia și Venezuela au peste 2 000 de kilometri de granițe comune, foarte permeabile; întrucât frontiera dintre Columbia și Venezuela constă în principal din zone cu păduri dese și terenuri accidentate, făcând-o să fie predispusă la activități ilicite și la criminalitatea organizată;

M. întrucât Fondul fiduciar al UE pentru Columbia a mobilizat 128 de milioane EUR de la bugetul UE, 21 de state membre, Chile și Regatul Unit; întrucât cel de al cincilea comitet strategic al său și-a stabilit viitoarele linii strategice la 22 ianuarie 2021;

N. întrucât societatea civilă joacă un rol-cheie în procesul de pace, regrupând organizații de apărare a drepturilor omului, organizații ale femeilor, comunități rurale, comunități de afro-columbieni și grupuri indigene, care au lansat numeroase inițiative și propuneri la nivel local, regional și național,

O. întrucât UE și Columbia întrețin un cadru de strânsă colaborare politică, economică și comercială, stabilit prin memorandumul de înțelegere din noiembrie 2009 și prin Acordul comercial dintre Columbia și Peru, pe de o parte, și UE și statele sale membre, pe de altă parte, care are ca obiective finale nu doar promovarea relațiilor economice dintre părți, ci și consolidarea păcii și democrației, respectarea drepturilor omului, dezvoltarea durabilă și prosperitatea cetățenilor; întrucât Columbia este un partener strategic și este o țară esențială pentru stabilitatea regională; întrucât UE și Republica Columbia au stabili un cadru pentru participarea Republicii Columbia la acțiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor, care a intrat în vigoare la 1 martie 2020;

P. întrucât această relație apropiată se extinde într-o serie de domenii de colaborare internațională pe teme multilaterale de interes reciproc, precum lupta pentru pace și combaterea terorismului și a traficului de droguri,

1. își reiterează sprijinul pentru Acordul de pace din Columbia și salută dialogul care a avut loc recent între părți, recunoscând totodată efortul politic, realismul și perseverența de care au dat dovadă părțile; își reafirmă disponibilitatea de a continua să ofere toată asistența politică și financiară posibilă pentru a sprijini punerea în aplicare cuprinzătoare a Acordului de pace, pentru a însoți etapa ce urmează conflictului, în care participarea comunităților locale și a organizațiilor societății civile este esențială, și pentru a asigura luarea în considerare în mod corespunzător a priorităților exprimate de victime în ceea ce privește adevărul, justiția, despăgubirile și garanțiile de nerepetare a trecutului; își reafirmă solidaritatea cu toate victimele;

2. subliniază că Acordul de pace din Columbia este adesea citat ca model în întreaga lume, datorită hotărârii cu care abordează problemele ce stau la baza conflictului și a atenției acordate drepturilor și demnității victimelor; reamintește că toate elementele unui astfel de acord complex și inovator trebuie să fie puse în aplicare, deoarece sunt interdependente în ceea ce privește soluționarea cauzelor fundamentale ale conflictului; solicită guvernului columbian să realizeze noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor aspectelor Acordului de pace;

3. salută progresele realizate de Columbia în domenii precum reforma rurală integrată, programele de dezvoltare rurală (PDET), apărarea drepturilor victimelor, rezolvarea problemei drogurilor ilicite, înlocuirea culturilor agricole ilicite, restituirea terenurilor și reintegrarea foștilor combatanți, și încurajează realizarea unor eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare toate aspectele Acordului de pace, în special aspectele socioeconomice în care progresele au fost mai slabe; subliniază cât de important este ca procesul de pace să fie însoțit de un efort hotărât de combatere a inegalităților și a sărăciei, inclusiv prin găsirea unor soluții echitabile pentru persoanele și comunitățile care au fost obligate să-și părăsească terenurile; consideră că grupurilor care au suferit în mod disproporționat de pe urma conflictului, cum ar fi comunitățile afro-columbiene și indigene, trebuie să li se acorde un sprijin special; ia act de activitatea Consiliilor teritoriale pentru pace, reconciliere și coexistență;

4. subliniază rolul fundamental și istoric al Planurilor de dezvoltare cu o abordare teritorială (PDET), formulate de comunitățile din cele 170 de localități cel mai puternic afectate de abandon, sărăcie și violență;

5. salută toate acțiunile întreprinse deja de JEP pentru a crea un viitor axat pe consolidarea păcii și pe eliminarea impunității și invită JEP să își continue eforturile semnificative, în ciuda numeroaselor provocări, inclusiv întârzieri în implementarea legislației; invită autoritățile columbiene să asigure autonomia și independența Sistemului integrat pentru adevăr, justiție, reparare și nerepetare și să-l protejeze, ca pe o contribuție esențială la asigurarea unei păci sustenabile și de durată;

6. condamnă asasinatele și violențele îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor omului, a foștilor combatanți ai FARC și a liderilor sociali și indigeni; subliniază că eliminarea violențelor persistente împotriva acestora este una dintre provocările majore cu care se confruntă Columbia; observă că conflictul s-a intensificat în zonele rurale ale țării și regretă violențele cauzate în zonele respective în principal de grupările armate ilegale și de criminalitatea organizată legată de traficul de droguri și mineritul ilegal; constată că au fost consemnate mai multe cazuri de strămutare forțată, recrutare forțată, violență sexuală împotriva copiilor și femeilor, masacre, tortură și alte atrocități, precum și atacuri împotriva comunităților și autorităților etnice și a autorităților publice; solicită realizarea rapidă a unor anchete aprofundate și tragerea la răspundere a persoanelor responsabile; îndeamnă statul columbian să sporească și să garanteze protecția și siguranța liderilor sociali și politici, a activiștilor sociali și a apărătorilor mediului și ai comunităților rurale; este deosebit de preocupat de situația problematică din regiunea Cauca, menționată în declarația ONU;

7. recunoaște eforturile de combatere a criminalității generate de grupările armate organizate și de alte organizații; subliniază necesitatea adoptării de urgență a unor măsuri pentru a spori protecția persoanelor vizate de violențe și, prin urmare, solicită o prezență integrată mai puternică a statului în aceste teritorii, precum și adoptarea de către Comisia Națională pentru Garanții de Securitate a unei politici publice de desființare a organizațiilor criminale; salută, în acest sens, Planul strategic de securitate și protecție pentru reintegrarea persoanelor;

8. salută prelungirea Legii privind victimele până în 2031 și creșterea bugetului aferent, de care au beneficiat peste nouă milioane de persoane înregistrate în Registrul unic al victimelor, și participarea politică efectivă a FARC, în prezent Partidul Comunelor, precum și progresele înregistrate în reintegrarea a aproape 14 000 de foști combatanți; salută achiziționarea de terenuri de către guvern pentru șapte dintre cele 24 de foste zone teritoriale pentru formare și reintegrare (TATR) și evidențiază desfășurarea măsurilor de securitate în aceste zone, pe lângă măsurile de protecție socială care vizează peste 13 000 de foști combatanți;

9. ia act de eforturile depuse de instituțiile columbiene, și le încurajează să realizeze noi progrese, pentru a asigura respectarea deplină și permanentă a drepturilor omului, în conformitate cu datoria lor de a garanta siguranța cetățenilor; evidențiază reducerea ratei omorurilor, care a scăzut de la 25 la 23.7 per 100 000 de locuitori între 2019 și 2020, astfel cum a constatat raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; ia act de angajamentul guvernului de a proteja liderii sociali, apărătorii drepturilor omului și foștii combatanți, precum și comunitățile îndepărtate;

10. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși au obligația de a furniza informații cu privire la rutele traficului de droguri și sursele de finanțare care sprijină grupurile criminale care atacă apărătorii, liderii și foștii combatanți, foștii luptători de gherilă nu au furnizat încă astfel de informații; își exprimă de asemenea îngrijorarea cu privire la faptul că termenul stabilit pentru livrarea activelor fostei FARC-EP cu scopul de a despăgubi victimele a expirat la 31 decembrie 2020, fiind livrate numai 4 % din suma convenită;

11. încurajează guvernul să adopte toate măsurile necesare în contextul economic actual pentru a promova schimbări structurale, conform recomandărilor ONU, prin care să se amelioreze situația generală și să se valorifice la maximum potențialul acordurilor de pace de a schimba în bine situația drepturilor omului din Columbia; solicită acestor organizații civice să colaboreze pentru reinstaurarea unei conviețuiri pașnice în Columbia;

12. declară din nou că violența nu este o metodă legitimă de luptă politică și le cere celor care au nutrit această convingere să adopte democrația cu toate consecințele și cerințele sale, prima etapă în acest sens fiind renunțarea definitivă la arme și apărarea propriilor idei și aspirații cu respectarea normelor democratice și a statului de drept; invită, în acest sens, ELN, care este clasificată de UE drept organizație teroristă, și grupurile disidente ale FARC-EP să pună capăt conflictelor și atacurilor teroriste împotriva populației din Columbia și să se angajeze ferm și hotărât, fără întârziere, în favoarea păcii în Columbia;

13. evidențiază progresele înregistrate în ceea ce privește extragerea minelor antipersonal din 129 de localități și prelungirea termenului de eliminare a acestora până în 2025;

14. apreciază foarte mult gestul remarcabil și fără precedent al Columbiei de a acorda statut de protecție temporară unui număr de aproximativ 1 800 000 de imigranți venezueleni care locuiesc în această țară, ceea ce va contribui la garantarea și apărarea drepturilor omului și alinarea suferinței migranților venezueleni din Columbia, oferindu-le totodată o mai bună asistență, inclusiv la vaccinarea împotriva COVID-19, protecție și integrare socială; speră că inițiativa UE de a pune umărul la eforturile regionale de soluționare a crizei migrației va deschide calea pentru un sprijin mai susținut, pe măsura solidarității remarcabile de care a dat dovadă Columbia, și invită și alți membri ai comunității internaționale să se alăture eforturilor de a sprijini Columbia în acest proces; solicită întărirea măsurilor pentru a identifica o soluție politică și democratică la criza din Venezuela;

15. invită Comisia și Consiliul European să intensifice, pe parcursul noii perioade bugetare, sprijinul politic și financiar acordat Columbiei în cadrul noilor instrumente de cooperare;

16. evidențiază contribuția Uniunii Europene, în special prin Fondul european pentru pace în Columbia, care își canalizează resursele către reforma rurală integrată și reintegrare, cu accent pe programele PDET și pe oficializarea proprietății funciare;

17. evidențiază participarea sectorului privat la sprijinirea victimelor, la reintegrare, la înlocuirea culturilor agricole ilicite și la cele 170 de localități vizate de PDET; invită Comisia să găsească mai multe sinergii între acordul comercial și noile instrumente de cooperare menite să garanteze accesul la piața, schimburile și investițiile europene pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor productive și veniturile populației beneficiare și pentru a reduce vulnerabilitatea acestora în fața criminalității și economiei ilicite;

18. consideră că implementarea cu succes a Acordului de pace din 2016, acesta reprezentând o contribuție la pacea și stabilitatea mondială, va continua să fie o prioritate-cheie a relațiilor bilaterale cimentate prin Memorandumul de înțelegere aprobat de Consiliu în luna ianuarie; în aceeași ordine de idei, încurajează continuarea cooperării dintre UE și Columbia, astfel încât să se îmbunătățească nivelul de trai atât al cetățenilor columbieni, cât și al cetățenilor UE, prin întărirea sinergiilor dintre parteneriatul comercial UE-Columbia și Acordul de pace; sprijină prelungirea mandatului trimisului special pentru pace în Columbia;

19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Președinției în exercițiu a UE, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Guvernului și Congresului Republicii Columbia.

 

 

[1] JO C 11, 12.1.2018, p. 79.

[2] JO L 354, 21.12.2012, p. 3.

[3] JO L 333, 19.12.2015, p. 3.

Ultima actualizare: 28 aprilie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate