Procedură : 2021/2785(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B9-0382/2021

Texte depuse :

RC-B9-0382/2021

Dezbateri :

PV 08/07/2021 - 9.1
CRE 08/07/2021 - 9.1

Voturi :

PV 08/07/2021 - 11
PV 08/07/2021 - 19

Texte adoptate :

P9_TA(2021)0355

<Date>{07/07/2021}7.7.2021</Date>
<RepeatBlock-NoDocSe> <NoDocSe>B9-0382/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0383/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0386/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0387/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0395/2021</NoDocSe> }
 <NoDocSe>B9-0399/2021</NoDocSe></RepeatBlock-NoDocSe> } RC1
PDF 167kWORD 50k

<TitreType>PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE</TitreType>

<TitreRecueil>depusă în conformitate cu articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul de procedură</TitreRecueil>


<Replacing>în locul următoarelor propuneri de rezoluție:</Replacing>

<TablingGroups>B9-0382/2021 (The Left)

B9-0383/2021 (Verts/ALE)

B9-0386/2021 (Renew)

B9-0387/2021 (S&D)

B9-0395/2021 (ECR)

B9-0399/2021 (PPE)</TablingGroups>


<Titre>referitoare la cazul lui Ahmadreza Djalali din Iran</Titre>

<DocRef>(2021/2785(RSP))</DocRef>


<RepeatBlock-By><Depute>Željana Zovko, David Lega, Michael Gahler, Sandra Kalniete, David McAllister, Antonio López-Istúriz White, Isabel Wiseler-Lima, Paulo Rangel, Miriam Lexmann, Radosław Sikorski, Loránt Vincze, Krzysztof Hetman, Vladimír Bilčík, Janina Ochojska, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Ivan Štefanec, Inese Vaidere, Vangelis Meimarakis, Tomáš Zdechovský, Stelios Kympouropoulos, Deirdre Clune, Peter Pollák, Christian Sagartz, Adam Jarubas, José Manuel Fernandes, Stanislav Polčák, Eva Maydell, Michaela Šojdrová, Romana Tomc, Jiří Pospíšil, Tom Vandenkendelaere, Luděk Niedermayer</Depute>

<Commission>{PPE}în numele Grupului PPE</Commission>

<Depute>Pedro Marques, Andrea Cozzolino, Jytte Guteland</Depute>

<Commission>{S&D}în numele Grupului S&D</Commission>

<Depute>Hilde Vautmans, Abir Al-Sahlani, Petras Auštrevičius, Izaskun Bilbao Barandica, Dita Charanzová, Olivier Chastel, Vlad Gheorghe, Bernard Guetta, Svenja Hahn, Karin Karlsbro, Ilhan Kyuchyuk, Nathalie Loiseau, Karen Melchior, Frédérique Ries, María Soraya Rodríguez Ramos, Michal Šimečka, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu, Emma Wiesner</Depute>

<Commission>{Renew}în numele Grupului Renew</Commission>

<Depute>Ernest Urtasun, Hannah Neumann</Depute>

<Commission>{Verts/ALE}în numele Grupului Verts/ALE</Commission>

<Depute>Raffaele Fitto, Anna Fotyga, Karol Karski, Witold Jan Waszczykowski, Ladislav Ilčić, Veronika Vrecionová, Jadwiga Wiśniewska, Alexandr Vondra, Ryszard Antoni Legutko, Elżbieta Rafalska, Elżbieta Kruk, Assita Kanko, Carlo Fidanza, Bogdan Rzońca, Ryszard Czarnecki, Valdemar Tomaševski, Hermann Tertsch, Adam Bielan, Charlie Weimers</Depute>

<Commission>{ECR}în numele Grupului ECR</Commission>

<Depute>Marisa Matias</Depute>

<Commission>{The Left}în numele Grupului The Left</Commission>

<Depute>Fabio Massimo Castaldo, Marco Campomenosi</Depute>

</RepeatBlock-By>

AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la cazul lui Ahmadreza Djalali din Iran

(2021/2785(RSP))

 

Parlamentul European,

 având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cea din 17 decembrie 2020 referitoare la Iran, în special cazul laureatei Premiului Saharov 2012, Nasrin Sotoudeh[1], cea din 19 septembrie 2019 referitoare la Iran, în special situația apărătorilor drepturilor femeilor și a deținuților cu dublă cetățenie UE-iraniană[2], cea din 13 decembrie 2018 referitoare la Iran, în special cazul lui Nasrin Sotoudeh[3], și cea din 31 mai 2018 referitoare la situația deținuților din Iran cu dublă cetățenie UE-iraniană[4],

 având în vedere declarațiile referitoare la Iran din 18 martie 2021 ale Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, prin care se solicita eliberarea imediată a medicului Ahmadreza Djalali, și din 25 noiembrie 2020, prin care se solicită Iranului să oprească execuția acestuia, precum și avizul Grupului de lucru al ONU privind detenția arbitrară din 24 noiembrie 2017 referitor la Ahmadreza Djalali (Republica Islamică Iran),

 având în vedere declarația din 26 octombrie 2020 a Raportorului special al ONU pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran, în care se solicită de urgență asumarea răspunderii pentru reprimarea violentă a protestelor, precum și raportul său din 21 iulie 2020 privind situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran,

 având în vedere cea de-a cincea rundă a dialogului politic la nivel înalt UE-Iran din 9 decembrie 2020,

 având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura și alte tratamente crude, libertatea de exprimare online și offline și apărătorii drepturilor omului,

 având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Iranul este parte, precum și garanțiile împotriva torturii și a detenției arbitrare prevăzute în Constituția Iranului,

 având în vedere alegerile parlamentare din Iran, care au avut loc la 18 iunie 2021,

 având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

 având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât dr. Ahmadreza Djalali, cetățean suedez și iranian, specializat în medicina de urgență și membru al personalului academic al instituțiilor Vrije Universiteit Brussel din Belgia și Università del Piemonte Orientale din Italia a fost arestat la 24 aprilie 2016 de către forțele de securitate iraniene; întrucât, în octombrie 2017, el a fost condamnat la moarte pe baza unor false acuzații de spionaj, în urma unui proces extrem de inechitabil și pe baza unei mărturii obținute de la acuzat în urma torturii; întrucât această sentință au fost confirmată de Curtea Supremă iraniană la 17 iunie 2018; întrucât, într-o scrisoare pe care a redactat-o în închisoarea Evin din Teheran, el a declarat că a fost încarcerat în timpul unei călătorii în Iran pentru că a refuzat să spioneze instituțiile europene; întrucât, la 24 noiembrie 2020, Ahmadreza Djalali a fost informat de către parchet că execuția sa era iminentă și a fost apoi transferat în detenție în regim de izolare timp de peste 100 de zile, până în aprilie 2021, după care a fost transferat la una dintre zonele comune ale închisorii; întrucât lui Ahmadreza Djalali i-a fost refuzat dreptul de a primi vizite și apeluri telefonice de la familia sa din Suedia; întrucât condamnarea sa la moarte nu a fost comutată de la transferul său către o zonă comună; întrucât doar în ultimele șapte luni lui Ahmadreza Djalali i s-a permis accesul intermitent la avocatul său și, în perioada anterioară, el nu a beneficiat de niciun fel de asistență în acest sens;

B. întrucât, în noiembrie 2017, Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a concluzionat că privarea de libertate a dr. Ahmadreza Djalali – cu încălcarea articolelor 3, 5, 8, 9, 10 și 11 din Declarația universală a drepturilor omului și a articolelor 7, 9, 10 și 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice – este arbitrară și, prin urmare, a solicitat eliberarea sa;

C. întrucât starea de sănătate a dr. Ahmadreza Djalali a devenit critică după mai multe luni de izolare prelungită; întrucât, din 2016, lui Ahmadreza Djalali i s-a refuzat accesul la servicii de asistență medicală în afara penitenciarului și, totodată, acesta a fost obligat să rămână într-o încăpere în care mai multe lămpi care emiteau o lumină puternică erau aprinse în permanență; întrucât starea sa fizică și psihologică s-a deteriorat grav de atunci, acesta confruntându-se cu privarea de somn, o pierdere dramatică în greutate și dificultatea de a vorbi, printre alte simptome;

D. întrucât Iranul aplică în mod activ o politică de încarcerare a cetățenilor străini pentru a șantaja guvernele altor țări; întrucât cel puțin 12 cetățeni ai UE sunt deținuți în mod arbitrar în Iran; întrucât Fariba Adelkhah, cadru universitar cu cetățenie franco-iraniană, directoare de cercetare la Institutul de Studii Politice din Paris, este deținută în mod arbitrar din iunie 2019, mai întâi în închisoarea Evin, iar apoi în arest la domiciliu din octombrie 2020; întrucât fotograful francez Benjamin Brière este deținut în mod arbitrar din 26 mai 2020 în închisoarea din Mashhad și întrucât au fost aduse acuzații de spionaj împotriva lui la 30 mai 2021; întrucât cetățeanul germano-iranian Nahid Taghavi este deținut în mod arbitrar din octombrie 2020 în închisoarea Evin, sub acuzații îndoielnice care vizează subminarea securității naționale; întrucât Iranul nu recunoaște dubla cetățenie, limitând astfel accesul ambasadelor străine la persoanele cu dublă cetățenie aflate pe teritoriul său;

E. întrucât Iranul aplică un regim de detenție arbitrară în condiții deplorabile inclusiv unora dintre cetățenii săi; întrucât instanțele refuză adesea dreptul inculpaților la un proces echitabil și restricționează accesul la servicii de consiliere juridică și vizitele din partea autorităților consulare și a organizațiilor umanitare și ale ONU; întrucât sentințele se bazează adesea pe afirmații nefondate; întrucât, în Iran, modul în care funcționează sistemul judiciar și în care își desfășoară activitatea judecătorii este departe de a fi independent și nu îndeplinește standardele internaționale; întrucât autoritățile iraniene nu au investigat acuzațiile privind cazurile de tortură și alte încălcări grave ale drepturilor deținuților; întrucât, pentru a reduce la tăcere apărătorii drepturilor omului, se recurge la hărțuire judiciară;

F. întrucât în Iran numărul de execuții în raport cu numărul locuitorilor este cel mai ridicat din lume;

G. întrucât UE și statele sale membre s-au angajat în permanență în discuții diplomatice pentru îmbunătățirea relațiilor cu Iranul, iar acestea au condus la adoptarea Planului comun de acțiune cuprinzător din 18 octombrie 2015; întrucât UE își menține angajamentul de a îmbunătăți relațiile cu Iranul în anumite condiții; întrucât respectarea drepturilor omului este o componentă esențială pentru dezvoltarea în continuare a acestor relații,

1. invită Iranul, sub conducerea președintelui său nou-ales, Ebrahim Raisi, să oprească execuția iminentă a cadrului universitar suedezo-iranian, dr. Ahmadreza Djalali, să îl grațieze și să îl elibereze imediat și necondiționat, precum și să îi permită să se întoarcă la familia sa în Suedia; condamnă cu fermitate tortura și detenția arbitrară la care acesta a fost supus, precum și condamnarea sa la moarte pe baza unor acuzații nefondate, astfel cum se arată în avizul din 2017 al Grupului de lucru privind detenția arbitrară al Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; îndeamnă Iranul, în așteptarea adoptării măsurilor menționate mai sus, să îi permită imediat lui Ahmadreza Djalali să își contacteze în mod periodic familia și avocatul, să îi garanteze siguranța și să îi ofere asistență medicală urgentă și adecvată; invită Iranul să înceteze să mai amenințe membrii familiei lui Ahmadreza Djalali din Suedia și Iran;

2. regretă faptul că Iranul aplică în mod sistematic o politică de detenție arbitrară a cetățenilor UE, ai Regatului Unit și ai altor țări pentru a obține mărturisiri cu caracter politic;

3. îndeamnă Iranul să renunțe imediat la toate acuzațiile împotriva lui Ahmadreza Djalali, precum și împotriva tuturor cetățenilor UE aflați în detenție arbitrară, inclusiv a cetățenilor germani Nahid Taghavi și Jamshid Sharmahd, a cetățenilor francezi Benjamin Brière și Fariba Adelkhah, aceasta din urmă făcând în continuare obiectul unei interdicții de călătorie, precum și a cetățenilor austrieci Kamran Ghaderi și Massud Mossaheb și a cetățenilor britanici Morad Tahbaz, Anoosheh Ashoori, Mehran Raoof și Nazanin Zaghari-Ratcliffe, aceasta din urmă aflându-se în continuare în arest la domiciliu;

4. regretă profund faptul că, de la adoptarea rezoluției Parlamentului din 17 decembrie 2020, niciun stat membru al UE nu a reușit să organizeze vizite în locurile unde sunt reținuți cetățenii UE aflați în detenție arbitrară, printre aceștia numărându-se dr. Ahmadreza Djalali; își reiterează apelul urgent adresat Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și statelor membre ale UE de a întreprinde toate demersurile posibile pentru a împiedica execuția lui Ahmadreza Djalali;

5. invită Consiliul să aibă în vedere noi sancțiuni specifice, inclusiv înghețarea activelor entităților iraniene și ale funcționarilor regimului iranian care sunt implicați în detenția arbitrară și condamnarea la moarte a cetățenilor UE, inclusiv, în cazul menținerii în detenție a dr. Ahmadreza Djalali, să aibă în vedere, ca posibilități de sancționare a Iranului, fie utilizarea actualului regim al UE de sancțiuni în domeniul drepturilor omului, fie regimul global de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (așa-numita „Lege Magnițki” a UE);

6. salută faptul că trei entități iraniene și opt cetățeni iranieni au fost adăugați pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul regimului de sancțiuni al UE la 12 aprilie 2021, urmând să li se aplice măsurile de înghețare a activelor și interdicțiile de călătorie, ca urmare a implicării lor în uciderea a cel puțin 303 protestatari în 2019; ia act de faptul că este prima dată când UE a adoptat o astfel de decizie din 2013;

7. își reiterează opoziția fermă față de pedeapsa cu moartea în toate circumstanțele și subliniază că nu poate fi utilizată nicio justificare morală, juridică sau religioasă în sprijinul acesteia; invită Iranul să introducă imediat un moratoriu privind recurgerea la pedeapsa cu moartea ca un pas către abolirea acesteia;

8. invită Iranul să elibereze, de asemenea, prizonierii politici, inclusiv apărătorii drepturilor omului, deoarece aceștia au fost deținuți în mod arbitrar numai pentru că și-au exercitat drepturile fundamentale la libertatea de exprimare, de credință, de asociere, de publicare și de întrunire pașnică, precum și drepturile asociate cu libertatea mass-mediei; invită Iranul să ancheteze în mod corespunzător funcționarii responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv de utilizarea forței excesive și letale asupra protestatarilor; denunță utilizarea sistematică a detenției prelungite în regim de izolare, cu încălcarea obligațiilor internaționale ale Iranului;

9. îndeamnă Consiliul să ridice problema încălcărilor drepturilor omului în relațiile sale bilaterale cu Iranul, în conformitate cu declarația comună a VP/ÎR și a ministrului iranian de externe din aprilie 2016; invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să abordeze în continuare aspectele legate de drepturile omului în dialogul la nivel înalt dintre UE și Iran; invită UE și statele sale membre să consolideze protecția și sprijinul pe care le acordă apărătorilor drepturilor omului, în special femeilor, inclusiv prin granturi de urgență puse la dispoziție în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

10. invită Iranul să coopereze pe deplin cu toate structurile din cadrul procedurilor speciale ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, inclusiv cu Raportorul special al ONU privind situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran și să permită vizitele acestor organisme pe teritoriul său;

11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al ONU, conducătorului suprem al Republicii Islamice Iran, președintelui Republicii Islamice Iran și membrilor Majlisului iranian.

 

[1] Texte adoptate, P9_TA(2020)0376.

[2] JO C 171, 6.5.2021, p. 17.

[3] JO C 388, 13.11.2020, p. 127.

[4] JO C 76, 9.3.2020, p. 139.

Ultima actualizare: 7 iulie 2021Aviz juridic - Politica de confidențialitate